Departamentul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului Didactic

Specializarea Teologie Ortodoxă

ROLUL PILDELOR EVANGHELICE ÎN

FORMAREA CARACTERULUI RELIGIOS -
MORAL AL ELEVILOR

Conducător ştiinţific:
Pr. Conf. univ. dr. Miron Erdei
Autor: Natalia Roman
Şcoala cu clasele I-VIII Sîntandrei
Localitatea: Sîntandrei
CUPRINS
IISUS HRISTOS PEDAGOGUL PRIN EXCELENŢĂ ………… …………………………………… 3
PILDELE SAU PARABOLELE EVANGHELICE …………………………………………….………. 11
II.1 Felurile pildelor sau parabolelor. O încercare de clasificare …………………. 18
II.2 Pildele studiate în ciclul gimnazial ………………………………….……….............. 20
II.3 Rolul formativ al pildelor studiate în ciclul gimnazial…………………………. 22
II.4 Câteva metode activ participative ce pot fi utilizate în predarea pildelor
evanghelice ………………………………………………………………………… 24
II.5 Proiecte model ………………………………………………………………………….......... 28
DESFĂŞURAREA CERCETĂRII ………………………………………………………………………… 36
III.1 Ipoteze ……………………………………………………………………………………………. 36
III.2 Obiectivele cercetării ………………………………………………………………………. .. 36
III.3 Metoda …………………………………………………………………………………………….. 36
III.4 Analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării …………………………………. …. 37
III.4.1. Clasa a V-a / Clasa a VI-a ……………………………………………………. .. 37
III.4.2. Clasa a VII-a ………………………………………………………………………….. 62
III.4.3. Clasa a VIII-a …………………………………………………………………………. 66
III.5 Concluzii ……………………………………………………………………………………………. 74
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………….. 75
ANEXE ………………………………………………………………………………………………………….. 77
I. IISUS HRISTOS PEDAGOGUL PRIN EXCELENŢĂ

 Iisus Hristos este şi va rămâne cel mai mare pedagog al tuturor

timpurilor „Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi
bine ziceţi, căci sunt. Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am
făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.”(In. 4,13-15)
 Felul de a învăţa prin pilde sau parabole, îl putem numi metoda
evanghelică pentru că până la Hristos nimeni nu a mai folosit-o
cu atâta eficacitate şi longevitate.
 Hristos nu S-a ocupat de teorii abstracte, ci de acele învăţături
care erau esenţiale în vederea dezvoltării caracterului şi aveau
darul de a extinde capacitatea omului de a-L cunoaşte pe
Dumnezeu şi de a-i spori eficienţa în facerea binelui.
II. PILDELE SAU PARABOLELE EVANGHELICE

 Pilda sau parabola este o povestire cu caracter alegoric,

educativă şi religios - moralizatoare.
 Iisus explică pildele sale de puţine ori şi de fiecare dată la
cerinţa Apostolilor săi. Acest lucru îi putea determina să creadă
că, aceste pilde sau parabole au un înţeles ascuns şi tainic de
nepătruns pentru neiniţiaţi.
 Parabola este o istorisire adevărată, o întâmplare culeasă de
regulă din viaţa de toate zilele, care are o singură trăsătură
principală şi care, de obicei, pune ascultătorilor o singură
problemă.
 „Exegeţii au numărat 33 de parabole, care se întrec în
frumuseţe unele pe altele şi prin care se fac cunoscute, în mod
discret, adevăruri dogmatice care depăşesc puterea obişnuită
de înţelegere.”
II.1 FELURILE PILDELOR SAU PARABOLELOR. CLASIFICARE

 Anumite pilde sunt atât de scurte şi de simple încât putea să

trecem peste ele fără să le sesizăm la o primă lectură
neiniţiată. Ele pot fi privite doar ca nişte metafore, cum ar fi
Pilda grăuntelui de muştar.
 O altă categorie de pilde sunt pildele exemplu unde povestirea
şi învăţătura se află pe acelaşi plan cum are fi Pilda Vameşului
şi a Fariseului.
 Alte pilde sunt mai complexe, supuse unei dezbateri în
contradictoriu, Pilda fiului risipitor.
 Pilde cu clişeu negativ unde personajul principal este un
contemporan cu noi, un păcătos care contrastează clar cu
calităţile lui Dumnezeu şi ale drepţilor., Pilda iconomului
necredincios.
 Pilde ar fi cele ce anunţă Venirea Împărăţiei: pilda grăuntelui
de muştar, pilda plămadei, pilda creşterii seminţelor, pildă
semănătorului, pilda împărţirii viei şi pilda nunţii fiului de
împărat.
 Pilde ar fi cele ce vorbesc despre Harul Împărăţiei lui
Dumnezeu:pilda muncitorilor viei, pilda celor doi fii, pilda
datornicilor, pilda marii cine, pilda vameşului şi a fariseului,
pilda oilor pierdute a drahmei pierdute şi a fiului risipitor.
 Despre Oamenii Împărăţiei: pilda agricultorului, pilda
slujitorului nemilos, pilda bunului samarinean, pilda celor doi
constructori.
 Pilde Eshatologice care anunţă venirea judecăţii de apoi şi a
vieţii veşnice: pilda celor zece fecioare, pilda neghinei, pilda
nunţii fiului de împărat, pilda viţei şi a mlădiţei.
II.2 PILDELE STUDIATE ÎN CICLUL GIMNAZIAL

Pildele care se studiază în ciclul gimnazial sunt următoarele:

 În clasa a V – a în cadrul capitolului Mântuitorul Hristos –
Învăţătorul Desăvârşit:
 Pilda samarineanului milostiv
 Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr
 Pilda vameşului şi a fariseului
 Pilda celor zece fecioare
 În clasa a VII – a în cadrul capitolului Mântuitorul Hristos –
Învăţător şi Mântuitor:
 Pilda fiului risipitor
 Pilda talanţilor
 În clasa a VIII – a în cadrul capitolului Trăirea învăţăturii
creştine:
 Pilda viţei şi a mlădiţei
 Pilda semănătorului
 Pilda neghinei
 II.3 ROLUL FORMATIV AL PILDELOR
Când facem referire la rolul formativ al pildelor evanghelice şi
implicit al celor studiate de elevii din ciclul gimnazial, ne referim de fapt la
formarea virtuţilor creştine adică la dezvoltarea „ facultăţii voinţei şi
libertăţii de a transforma credinţa într-un stil de viaţă, într-o disciplină
morală”.
 Pilda samarineanului milostiv - virtutea teologică a iubirii.
 Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr - virtuţile înţelepciunii
şi a milei creştine.
 Pilda vameşului şi a fariseului - virtutea smereniei .
 Pilda celor zece fecioare – virtutea înţelepciunii creştine .
 Pilda fiului risipitor - iertare, pocăinţă şi lipsa invidiei .
 Pilda talanţilor - recomandarea hărniciei şi combaterea lenei.
 Pilda viţei şi a mlădiţei - virtutea teologică a credinţei.
 Pilda semănătorului - toate virtuţile creştine.
 Pilda neghinei - răbdarea şi dreptatea divină.
II.4 CÂTEVA METODE ACTIV PARTICIPATIVE CE POT FI UTILIZATE
ÎN PREDAREA PILDELOR EVANGHELICE

Pilda vameşului şi a fariseului

Metoda ciorchinelui
Etapele realizării unui
ciorchine sunt:
 Se scrie un cuvânt nucleu în
mijlocul tablei sau a unei
pagini de caiet
 Se scriu cuvinte sau idei în
legătură cu tema propusă
 Se stabilesc conexiuni prin
trasarea de linii
 Se scriu toate ideile legate
de tema propusă până la
expirarea timpului alocat
activităţii.
III. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

III.1. Ipoteze
 Prin cercetarea de faţa am dorit să urmăresc caracter formativ
al acestor pilde evanghelice, adică în ce măsură contribuie
aceste pilde la formarea caracterului religios-moral la elevii din
ciclul gimnazial.
 Aceste pilde au fost studiate încă din clasele primare dar,
studierea unora dintre ele poate ridica probleme de percepţie a
mesajului biblic datorită faptului că elevii mici nu posedă încă
gândire abstractă ci doar concretă.
III.2 OBIECTIVELE CERCETĂRII

 Observarea modului în care sunt percepute pildele şi

mesajele lor;

 Observarea autoevaluării elevilor prin prismă pildelor;

 Observarea caracterului formativ al studierii pildelor în

ciclul gimnazial.
III.4 ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
 PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV

Clasa a V - a Clasa a VI-a

Întrebare: „În urma explicaţiilor profesorului, recunoaşteţi în această pildă

un bun model de comportament creştin?”
PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „Vă influenţează comportamentul această pildă ?”

PILDA SAMARINEANULUI MILOSTIV

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „V-a pus pe gânduri această pildă?”

PILDA BOGATULUI NEMILOSTIV

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „Prin această pildă vi se oferă un model de viaţă creştină?”

PILDA BOGATULUI NEMILOSTIV

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „Vă influenţează comportamentul această pildă?”

PILDA BOGATULUI NEMILOSTIV

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „V-a pus pe gânduri această pildă?”

 PILDA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „În urma explicaţiilor profesorului, recunoaşteţi în această pildă

un bun model de comportament creştin?”
PILDA VAMEŞULUI ŞI A FARISEULUI

Clasa Clasa
a V –a a VI - a

Întrebare: „Vă pune pe gânduri studierea acestei pilde?”

 PILDA CELOR ZECE FECIOARE

Clasa Clasa
aV-a a VI - a

Întrebare: „Această pildă vă atrage atenţia asupra modului în care vă trăiţi

viaţa?”
 PILDA FIULUI RISIPITOR

Clasa
a VII - a

Întrebare: „Vi se pare educativă şi de folos în viaţă studierea acestei pilde?”

PILDA FIULUI RISIPITOR

Clasa
a VII - a

Întrebare: „V-a pus această pildă să vă analizaţi pe voi înşivă?”

 PILDA TALANŢILOR
Clasa
a VII - a

Întrebare: „Vi se pare educativă şi de folos în viaţă studierea acestei pilde?”

PILDA TALANŢILOR
Clasa
a VII - a

Întrebare: „V-a pus această pildă să vă analizaţi pe voi înşivă?”

PILDA VIŢEI ŞI A MLĂDIŢEI

Clasa
a VIII - a

Întrebare: „Prin prisma acestei pilde sunteţi un bun creştin?”

PILDA SEMĂNĂTORULUI
Clasa
a VIII - a

Întrebare: „Recunoaşteţi ispitele din viaţa voastră?”

PILDA SEMĂNĂTORULUI
Clasa
a VIII - a

Întrebare: „V-a pus pe gânduri această pildă?”

 PILDA NEGHINEI
Clasa
a VIII - a

Întrebare: „În funcţie de această pildă, cum ar trebui să ne trăim viaţa?!”

PILDA NEGHINEI

Clasa
a VIII - a

Întrebare: „V-a pus pe gânduri această pildă?”

 III.5 CONCLUZII
În predarea pildelor trebuie ţinut cont de particularităţile de vârstă ale elevilor, fiind
necesară o abordare specifică fiecărei vârste în parte, pentru a nu se pierde valoarea
formativă a pildelor.
Am constat că o serie de elevi nu au înţeles modele prezentate în pilde atunci când li
s-a predat la o vârstă mai mică.
Atunci când s-a ţinut cont de particularităţile de vârstă şi s-au făcut modificări ale
programei, elevii au recunoscut în toate pildele modele de comportament creştin,
necesare mântuirii.
Elevii au arătat că sunt influenţaţi pozitiv de studierea acestor pilde, majoritatea
ridicându-le probleme de conştiinţă. Acest lucru demonstrează că studierea pildelor are
un caracter formativ al caracterului moral al elevilor, punându-se astfel baza virtuţilor
necesare vieţii creştine autentice.
S-a constatat o diferenţă între nivelul de percepere a mesajelor religioase ale pildelor
între elevii din mediul rural şi cel urban, elevii din mediul rural fiind mult mai
influenţaţi de mesajele acestora. Acest lucru poate proveni şi din importanţa pe care
încă o are în mediul rural viaţa religioasă şi apropierea de Biserică, apropiere care se
mai pierde în mediul urban.