1

CUPRINS
1. Elemente de bază privind securitatea aeronautică. Legislaţie specifică
internă şi internaţională aplicabilă la o companie de transport aerian

2. Organizarea activităţii de protecţie împotriva actelor de intervenţie

ilicită îndreptate asupra unei companii de transport aerian

3. Studii de caz
Deturnare – Luare de ostatici TAROM IL-14
Amenintare cu bomba Atac terorist asupra cursei Air India 182

4. Concluzii

2
 Elemente de bază privind securitatea aeronautică

 Care este scopul securitatii aeronautice?

 De ce este aleasa ca tinta aviatia civila?

 Cum sunt eliminate vulnerabilitatile si riscurile?

 Care este scopul aplicarii masurilor de securitate?

3
Elemente de bază privind securitatea aeronautică

 Ce este actul de interventie ilicita?

 Ce cuprinde Programul de Securitate Aeronautica – PSA al

unei companii aeriene?

 Scopul procedurilor cuprinse in PSA al companiei aeriene

 Ce este politica de securitate a companiei aeriene?

4
Elemente de bază privind securitatea aeronautică

 Ce programe trebuie sa detina operatorul aerian?

 Cine sunt responsabilii cu mentinerea standardelor de

securitate corespunzatoare la compania aeriana?

 Cu ce ajuta o companie aeriana mentinerea culturii de

securitate in prim plan?

5
Legislaţie şi reglementări naţionale

 Programului Naţional de Securitate Aeronautică aprobat prin HG nr.1193/2012;

 OG nr. 17/2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile;
 Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile aprobat
prin OMTI nr. 326/2012;
 Aprobarea Reglementării Aeronautice Civile Române – RACR-ROAII-ESAC -
Raportarea obligatorie a actelor de intervenţie ilicită şi a evenimentelor care
privesc securitatea aeronautică OMTCT nr. 1132/17.06.2004;
 Legea nr. 399 din 27 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian;
 Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;
 Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de
Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare;

6
Legislaţie şi reglementări internaţionale

 Anexa 17 – ICAO “Standarde şi Practici recomandate – Securitate – Protejarea

Aviaţiei Civile Internaţionale împotriva actelor de intervenţie ilicită”;
 Manualul de securitate ICAO - Doc 8973, ediţia 7, 2009;
 Convenţia de la Tokyo din 14.09.1963 - Convenţia privind actele ilegale produse
la bord;
 Convenţia de la Haga din 16.12.1970 - Convenţia privind deturnarea
aeronavelor;
 Convenţia de la Montreal din 22.09.1971- Convenţia privind sabotajul
aeronavelor si a facilitaţilor;
 DOC 30 – ECAC;
 Regulamentul nr.300/2008 al PE şi al CE care stabileşte reguli comune în
domeniul aviaţiei civile;
 Regulamentul (UE) nr.1998/2015 de stabilire a măsurilor detaliate de
implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei;

7
Protecţia unei companii de transport aerian împotriva
actelor de intervenţie ilicită
Principalele ameninţări la adresa unei Companii aeriene se constituie din:
 Ameninţări teroriste
 Ameninţări din interiorul Companiei sau al subcontractorilor (insider
threat)
 Pasagerii turbulenţi

Terorismul ca domeniu predilect de manifestare asimetrică este un

motiv serios de îngrijorare a prezentului şi viitorului aviaţiei civile,
afectând atât aeroporturile cât şi companiile aeriene, fiind o problemă
transnaţională majoră, propulsat continuu de motivaţii etnice,
religioase, naţionaliste, separatiste, politice şi economice. Acesta
reprezintă în epoca noastră principala formă de acţiune asimetrică.

8
Insider threat
 În 2015 un angajat de la aeroportul din Sharm el-Sheikh din Egipt a fost
suspectat că a introdus un dispozitiv exploziv fabricat acasă pe zborul 9268 de
la Metrojet, care a explodat în aer 224 de persoane aflate la bord au fost ucise.
 24 martie 2015- Zborul 9525 al Germanwings. Airbus 320. Copilotul aeronavei
Andreas Lubitz a prăbușit intenționat aeronava in Alpii Francezi. Toți cei 144 de
pasageri și șase membri ai echipajului la bord au decedat. Procurorii francezi
au dezvăluit că Andreas Lubitz a fost consultat de mai mult de 40 de medici în
ultimii cinci ani. Acesta suferea de psihoză şi depresie.

9
Măsuri de securitate privind protecţia aeronavei
Securitatea pasagerilor si bagajelor de cabină

- Proceduri în cazul intersectării fluxurilor de pasageri

- Pasageri potenţial perturbatori

10
Măsuri de securitate privind protecţia aeronavei
 Securitatea bagajelor de cală Compania aeriană acceptă bagaje de
cală dacă :
- Au fost corect marcate la exterior (etichete IATA), pentru a se
permite identificarea lor cu pasagerii;
- Pasagerul a fost înregistrat pe acelaşi zbor pe care au fost înregistrate
şi bagajele de cală ale acestuia;
- Au fost supuse controlului de securitate.

 Securitatea aeronavei Examinarea şi controlul de securitate al

aeronavei, controlul accesului persoanelor şi vehiculelor la aeronave,
protecţia aeronavelor parcate şi securitatea cabinei de pilotaj.

11
Măsuri de securitate privind protecţia aeronavei

 Securitatea produselor de catering şi a proviziilor de bord

- Furnizor abilitat de provizii de bord
 Securitatea serviciilor de curăţenie a aeronavei
 Securitatea expedierilor cargo şi poştă
 Recrutarea personalului Verificarea antecedentelor
 Pregătirea personalului
 Raportarea evenimentelor de securitate
 Măsuri de control intern al calităţii Audit , Inspecţie , Evaluare,
Investigaţie, Test

12
 Măsuri de securitate împotriva actelor de intervenţie
ilicită

 Proceduri - Procedura high risk flight

 Serviciul air marshal la bord

 Managementul situaţiilor de criză

 Securitatea cibernetică

13
Deturnare – luare de ostatici
Ameninţare – risc
Ameninţare: Valoarea probabilităţii transformării unei intenţii de atac într-un
atac efectiv la adresa unei ţinte.
Măsuri de contracarare a ameninţărilor:
- Îmbunătăţirea a cunoştintelor şi deprinderilor întregului personal;
- Îmbunătăţirea performanţelor echipamentelor de securitate;
- Coordonarea măsurilor între structurile responsabile de realizarea
securităţii aeronautice;
- Echiparea aeronavelor cu uşi antiefracţie şi alte echipamente de
supraveghere.
Risc:
 Probabilitatea realizării cu succes a unui atac asupra unei ţinte.
 Riscul nivelul ameninţării ci şi de uşurinţa cu care o ţintă poate fi atacată –
vulnerabilitate.

14
Deturnare – luare de ostatici
Situaţii de luat în considerare:
 “Situaţie suspectă de natura deturnării”
 “Intenţia de deturnare“ şi
 “Deturnare propriu-zisă”
Aceste diferenţe influenţează în mod fundamental
“răspunsul extern” la eveniment.
Echipajul de zbor trebuie să facă această diferenţă, în
mod distinct, atunci când transmite ATC informaţiile
privind evenimentul.

15
Deturnare – luare de ostatici

 In baza informaţiilor primite de la ATC, operatorul

aerian/aeroportul declanşează planurile de
contingenţă/management al crizei specifice tipului de
eveniment şi pregăteşte acţiunile de răspuns/reacţie
necesare.

 De obicei o deturnare constă din trei etape distincte şi

anume:
 Intimidarea
 Luarea de ostatici şi controlul acestora.
 Rezolvarea evenimentului.

16
STUDIU DE CAZ
Deturnarea aeronavei TAROM IL-14

La 27 mai 1971 avea loc prima și ultima deturnare de

avion din perioada comunistă. Pe scurt: șase bărbați au
deturnat un avion TAROM pe aeroportul din Oradea,
au luat ostatici echipajul și cei 16 pasageri ai cursei de
București și au forțat decolarea. După un zbor cu
peripeții, au reușit să aterizeze la Viena.

17
Ameninţare cu bomba
În prima fază, orice ameninţare cu bomba va fi tratată ca fiind specifică (reală).
Angajaţii Companiei aeriene trebuie să cunoască modul de acţiune în cazul
primirii unui mesaj de ameninţare.
Autorii ameninţărilor: persoane care încearcă sa obţină sume de bani sau care
vor să probeze veridicitatea unei acţiuni, persoane psihopate, persoane care vor
să perturbe operaţiunile de aviaţie civilă, pasageri întârziaţi.
Căi de transmitere a ameninţării
 În scris – mesaj lăsat în avion, scrisoare sau mesaj electronic
 Personal – în mod direct
 Verbal – de obicei telefonic
Ameninţarea cu bomba la adresa unei aeronave, poate avea loc:
 Când aeronava se află la sol (înainte de îmbarcarea pasagerilor, după
îmbarcarea pasagerilor, înainte de decolarea aeronavei), sau
 Când aeronava se află în zbor (urcare, croazieră, coborâre)

18
Ameninţare cu bomba

Analiza ameninţării
 Ameninţarea cu bomba poate fi clasificată:
 Falsă (Green)
 Nespecifică (Amber)
 Specifică (Red)

Analiza riguroasă a acestora trebuie să fie făcută pe baza tuturor informațiilor și a

datelor disponibile. De asemenea trebuie urmărită minimizarea aspectelor care
pot afecta activitatea curentă a echipajului și stabilirea unui mod de acțiune.
Acesta este un proces subiectiv al cărui rezultat nu este cantitativ (exact) ci
calitativ și are drept obiectiv aprecierea credibilității și a probabilității ca
amenințarea să fie reală. Este responsabilitatea CMT (Comitetului de
Management a Crizei).

19
 STUDIU DE CAZ
Atacul terorist asupra cursei Air India 182
(Montreal-Londra-New Delhi)
Pe data de 23 iunie 1985, o aeronavă de tip Boeing 747-237B a
explodat ca urmare a amplasării la bordul ei a unui dispozitiv
exploziv improvizat, în timp ce se afla deasupra spațiului aerian
irlandez, la o altitudine de 31.000 ft (9.400 m), prăbușindu-se în
Oceanul Atlantic. Au dispărut 329 de persoane, din care 280 erau
cetățeni canadieni, de origine indiană și 22 membri ai
echipajului indian. Incidentul a fost cea mai mare crimă în masă
din istoria Canadei și cel mai grav act de terorism folosindu-se
aeronave, până la 11 septembrie.
Explozia și prăbușirea aeronavei Air India s-a produs la interval
de o oră de la producerea unei alte explozii fatale pe aeroportul
japonez Narita, dispozitivul exploziv improvizat fiind plasat tot
din Canada, într-un bagaj, fără ca pasagerul proprietar al
bagajului să se afle la bord, bagajul urmând pe aeroportul din
Narita să fie încărcat la bordul unei alte aeronave Air India.
20
 STUDIU DE CAZ
Atacul terorist asupra cursei Air India 182
Implicații
 Investigațiile și urmărirea penală au durat aproape 20 de
ani și s-a dovedit a fi cel mai scump proces din istoria
Canadei, estimând costurile către 130 milioane de dolari
canadieni.
 Inderjit Singh Reyat locuia în Duncan pe insula Vancouver
și muncea ca mecanic auto și electrician. Investigațiile
ulterioare atacului din Narita, Japonia au condus la
descoperirea faptului că el procurase aparatul radio Sanyo,
cronometrul și alte componente care au fost descoperite în
urma exploziei. A fost de asemenea raportat faptul că el a
cerut ajutor în realizarea dispozitivului exploziv
improvizat. A fost condamnat pentru omucidere în cazul
atacurilor.
21
STUDIU DE CAZ
Atacul terorist asupra cursei Air India 182

Evenimentul putea fi evitat dacă se respectau

procedurile de securitate în ceea ce privește controlul
manual al bagajelor și principiul standard de
securitate conform căruia nu călătoreste bagajul fără
ca pasagerul, proprietar al acestuia să fie la bordul
aeronavei.

22
STUDIU DE CAZ
Pasageri turbulenți la bordul aeronavelor

 28 februarie 2016 - Un avion al companiei Ryanair care

circula pe ruta Londra-Bratislava a efectuat o aterizare de
urgenţă la Berlin, din cauza unor pasageri aflaţi sub
influenţa băuturilor alcolice după ce au început să se
comporte agresiv cu membrii echipajului.
 Pe numele bărbaţilor au fost depuse acuzaţii pentru
comportament neadecvat sub legislaţia germană privind
securitatea aviatică şi pot primi amenzi până la 25.000 de
euro. Cei şase bărbaţi au fost eliberaţi din custodia poliţiei
germane.

23
Concluzii
1. îmbunătăţirea securităţii sistemului de transport aerian. Această măsură include
înăsprirea procedurilor privind achiziţionarea biletelor de avion, a înregistrării
şi a examinării pasagerilor;

2. coordonarea eforturilor şi dezvoltarea relaţiilor dintre entităţile de aviaţie civilă

şi autorităţile guvernamentale de securitate;

3. îmbunătăţirea mecanismului internaţional de prevenire a terorismului aerian. În

convenţiile internaţionale de aviaţie civilă actuale, acţiunile statelor nu sunt
suficient de bine coordonate în combaterea ameninţărilor teroriste asupra
aviaţiei civile fiind necesare unele completări şi precizări;

4. dezvoltarea cooperării dintre structurile regionale şi internaţionale cu atribuţii

în domeniul securităţii aeronautice. Când facem referire la această recomandare
ne gândim la cooperarea dintre structurile statale cu atribuţii în domeniul
prevenirii şi combaterii terorismului, mai exact fiind vorba de schimburi de
experienţă cu statele care sunt în zone de risc maxim şi care au experienţă şi
cazuistică în termeni de transport aerian.

24