Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MUNŢI
MUNTELE MARE
Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor
Apuseni. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Muntele
Mare).
MUNŢII BIHOR
Masiv muntos situat în V României, constituind
nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi
totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora.
Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Curcubăta Mare).
MUNŢII METALIFERI
Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor
Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli).
MUNŢII TRASCĂU
Masiv muntos situat în partea de SV a Munţilor
Apuseni. Prezintă un relief variat, concretizat prin
numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile
Râmeţului, Peştera Huda lui Păpară ş.a.), creste
calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu
şi Ciumerna, colţii Trascăului).
LACURI
MUNŢII ZARAND
Culme muntoasă situată în SV Munţilor Apuseni. Spre
V, Munţii Zarand domină Câmpia de V printr-un
abrupt tectonic cu o denivelare de 300-400 m,
continuat cu un mic piemont deluros acoperit cu vii
cultivate în terase.
RÂURI
CRIŞ
Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin
unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Crişul Repede
are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425
kmp.
MUREŞ
Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al
României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km,
dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa
bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care
27.890 kmp pe teritoriul României.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
CETATEA DEZNA (Arad»Dezna). Monument istoric. Datează
din sec. XVI-XVII. A făcut parte din sistemul de apărare al
vestului Transilvaniei.
CETATEA ZĂRANDULUI (Arad»Zărand). Monument istoric.
Iniţial a fost o cetate de pământ care a aparţinut voievodatului
lui Menumorut (sec. X): Este atestată documentar până în
1536, ca fiind reşedinţa unei întinse formaţiuni administrative
româneşti.
MONUMENTUL EROILOR DE LA PĂULIŞ (Arad»Păuliş).
Monument comemorativ şi de artă. Monumentul a fost ridicat
în 1974 pe locul în care în sept.1944 trupele române au oprit
înaintarea trupelor hortyste spre Transilvania.
MUZEE
VEDEA
Râu în partea de S a României, afluent al Dunării pe
teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman).
Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului
de 5450 kmp.
PEŞTERI
CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI
Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, săpate în
calcare jurasice din SE Munţilor Piatra Craiului de către
Valea Dâmbovicioara. În pereţii abrupţi, aproape verticali ai
cheilor se află mai multe peşteri (Urşilor, Ursita dacilor,
Uluce) precum şi izvoare denumite de localnici gâlgoaie.
PEŞTERA DÂMBOVICIOARA
Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de SE a
Munţilor Piatra Craiului, pe malul stâng al râului
Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m şi la un km Nord de
satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în
apropierea culoarului depresionar Rucăr-Bran.
RESURSE ANTROPICE
VESTIGII ARHEOLOGICE
CASTRUL ROMAN JIDAVA (Argeş» Schitu Goleşti).
Rezervaţie arheologică. Fortificaţia a fost ridicată în timpul
împăratului roman Septimiu Sever. Este construit din
piatră, fiind considerat cel mai mare castru, îndeplinind
sarcina apărării trecătorii Bran. Este orientat pe axa N-S.
RUINELE CETĂŢII POIENARI (Argeş» Căpăţânenii
Ungureni). Rezervaţie arheologică. Ruinele Cetăţii
Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă datează din sec. XIV.
Potrivit legendei, ar fi aparţinut legendarului domn al Ţării
Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub
numele de Radu I.
Mănăstirea Curtea de Argeş
Situata la capatul unui bulevard cu tei batrani de sute de ani, Manastirea Curtea
de Arges este cel mai important loc de pelerinaj si rugaciune din judetul Arges, avand
hramul “Adormirea Maicii Domnului“.
MUNŢII VLĂDEASA
Masiv muntos situat în partea de N a
Munţilor Apuseni. Este un masiv bine
individualizat, cu relief domol, cu o culme
centrală, orientată NNE-SSV, teşită,
dominată de mai multe vârfuri care
depăşesc 1600 m altitudine.
RÂURI
BARCĂU
Râu, afluent al Crişului Repede. Izvorăşte de sub vf.
Ponor din E Munţilor Plopiş, flanchează marginea
sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei, străbate defileul
de la Marca, săpat în şisturi cristaline, apoi trece în
zona de dealuri şi de câmpie.
CRIŞ
Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin
unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Crişul Repede
are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425
kmp.
MONUMENTE ALE NATURII
CETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chişcău)
Fenomene geologice; Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara
noastră. Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice, situate într-o
depresiune împădurită cu diametrul de cca. 1 km. Primul aven este sfârşitul
Văii Cetăţii.
PEŞTERA URŞILOR (Bihor»Chişcău)
Peştera Urşilor este amplasată în partea de est a satului Chişcău (comuna
Pietroasa, judeţul Bihor), pe versantul stâng al Văii Crăiasa (afluent de dreapta
al Crişului Negru), la o altitudine de 482 m.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BISERICA DE LEMN (din MARGINE)
(Bihor»Margine). Monument istoric şi de arhitectură
religioasă, biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril a fost construită în anul 1700 şi
pictată în 1889. Sub aspectul bogăţiei în ornamente
cioplite, crestate sau sculptate, bisericile din lemn din
Bihor depăşesc monumentele de acest gen din
Europa.
BISERICĂ DE LEMN (în BOIANU MARE)
(Bihor»Boianu Mare). Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, biserica are hramul Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost construită în anul
1686, cu adăugiri din sec. XIX şi picturi din sec.
XVIII.
ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU FOLCLORIC (în BOIANU MARE) (Bihor»
Boianu Mare). Manifestări populare tradiţionale legate
de anumite perioade şi date calendaristice, de anumite
momente din viaţa omului.
CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor» Căpâlna)
LACURI
MUNŢI
MUNTII CIUCAŞ
Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în
Carpaţii de Curbură), la E de cursurile superioare ale
râurilor Teleajen si Tărlung. Altitudine maximă: 1954 m (vf.
Ciucaş).
MUNŢII BAIULUI
Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură
(Carpaţii Orientali), între valea Prahovei (la V) şi valea
Doftanei (la E).
MUNŢII BÂRSEI
Munţii Bârsei sunt situaţi în S Depresiunii Bârsei (Piatra
Mare, Postăvaru, Măgura Codlei). Altitudinea maximă: 1843
m (vf. Piatra Mare).
MUNŢII FĂGĂRAŞ Masiv muntos situat în partea central-
estică a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă: 2544 m (vf.
Moldoveanu - cel mai înalt din ţară). Munţii Făgăraş sunt cei
mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de
peste 2500 m).
MUNŢII SIRIU
RÂMNICU SĂRAT
Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe
teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea). Are 123 km
lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1010 kmp. Izvorăşte de
pe pantele de E ale Muntelui Furu, de la 1310 m altitudine.
MONUMENTE ALE NATURII
FOCUL VIU (din TERCA) (Buzău»Lopătari)
Rezervaţie naturală (geologie). Emanaţie de gaz metan ce iese la
suprafaţă prin fisurile scoarţei, se aprind şi ard cu flăcări ce se ridică la
0,5 m, fenomenul fiind foarte atractiv noaptea.
MONUMENTE ISTORICE
BISERICI RUPESTRE (în NUCU) (Buzău»Nucu) Monumente
istorice. În zona localităţilor Nucu - Colţi există 29 lăcaşuri de cult
săpate în rocă. Sunt bogat ornamentate şi greu accesibile.
SCHITU ALUNIŞ TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN
BOTEZĂTORUL (Buzău»Aluniş) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Schitul cuprinde: Biserica săpată în stâncă,
trei chilii săpate în stâncă.
MĂNĂSTIREA CIOLANU (Buzău» Măgura) Monument
de arhitectură religioasă. Este situată la 35 km NV de
Buzău. A fost ctitorită în sec XVI de Doamna Neagoe, soţia
lui Mihnea Turcitul. Cuprinde: - Biserica Veche Din Deal -
datează din 1828 pictată de G. Tăttărescu în 1886; - Chiliile
mănăstirii - din sec. XIX, etc.
MUZEE
MUZEUL CHIHLIMBARULUI (Buzău»Aluniş) Muzeu
comunal. Profil: Şt. naturii, geografie. Adăposteşte
mostre de chihlimbar, unelte, material iconografic.
MUZEUL MINA DE PĂCURĂ (Buzău»Sărata
Monteoru) Muzeu comunal. Muzeul conservă o veche
exploatare petrolieră la care s-a folosit o metodă
ingenioasă de extragere prin galerie şi puţ colector ca în
minele de cărbuni.
PODGORII ŞI CRAME