CONJUNCTIVITA

SI
GONOREEA
1.CONJUNCTIVITA
 DESCRIEREA CONJUNCTIVITEI
 Conjunctivita reprezintă inflamația membranei
conjunctive care captuseste globul ocular si
pleoapele.
 Membrana conjunctiva este subțire,
transparenta, cu rolul de a proteja si a păstra
umiditatea ochiului.
 Conjunctivita este o afecțiune inflamatorie,
natura cauzei fiind variabila: bacteriana, virala,
alergica, factori iritanți, sau uneori la nou-
născuți datorita unui canal lacrimal incomplet
deschis.
 CAUZE SI SIMPTOME
CAUZE
 - infecții cu virusuri (adenovirusuri, virusul rujeolic, virusuri herpetice –
virusul varicelozosterian)
 - infecții cu bacterii (gonococ, stafilococ, streptococ, chlamydia)
 - alergenii (praf, polen, farduri sau produse cosmetice, lentile de contact)
 - factori iritanți (clorul folosit pentru tratarea apei din bazine, fumul de
țigara sau alte noxe industriale, șampoane sau alte produse cosmetice,
spray, detergenți)

SIMPTOME
 - senzație de corp străin, de arsura sau prurit (mâncărime), de nisip in
ochi
 - lacrimare, uneori abundenta
 - ochi inrositi
 - congestie (inrosirea mucoasei conjunctivale)
 - secreție alb-gălbuie care apare in special in sacul conjunctival si la
nivelul carunculei si uneori determina lipirea genelor (in special
dimineața)
 TRANSMITERE SI FACTORI DE
RISC
 Conjunctivitele cauzate de virusuri si bacterii pot fi ușor transmise
de la o persoana la alta, dar nu reprezintă un risc important daca
sunt diagnosticate precoce. De aceea e importanta respectarea
unor reguli de igiena stricta (atenție la folosirea prosopului sau a
pernei de către alta persoana).

 Transmiterea materno-fetala la naștere (conjunctivita

gonococica sau cu chlamydia) poate pune in pericol vederea, daca
nu este diagnosticata si tratata rapid. O alta cale de transmitere o
reprezintă lentilele de contact dezinfectate necorespunzator.

 Factori de risc:
- piscinele si ștrandurile neigienizate corespunzător
- colectivitățile de copii (grădinița, școala, tabere)
- folosirea in comun a lentilelor de contact, prosoapelor,
produselor cosmetice pentru machiaj
- expunerea la poluanți atmosferici (fum, praf, gaze industriale)
 EVOLUTIE SI DIAGNOSTIC
 Conjunctivita virala poate constitui una dintre manifestările
infecțiilor respiratorii sezoniere (virale) si are (de multe ori) o
evoluție autolimitata.
-Anumite conjunctivite virale se pot insotii in cursul evoluției de
inflamația corneei (keratita) – ex: adenovirusurile.
 Conjunctivita bacteriana trebuie tratata cu coliruri cu antibiotic, in

anumite situații (ex: infecția gonococica) pot constitui un pericol

pentru vedere (infecția gonococica netratata la nou născut poate
duce la ulcerarea si perforarea corneei).
 Conjunctivita alergica poate avea o evoluție sezoniera in funcție de

expunerea la alergenii care provoacă boala, de aceea e important sa

se evite, daca este posibil expunerile la alergenii respectivi cunoscuți
(polen, praf, etc).
 Persoanele care au semne si simptome de conjunctivita trebuie sa se

adreseze medicilor de specialitate (din policlinici, spitale cu servicii

de urgenta) pentru diagnostic si un tratament precoce. Esențiala este
profilaxia pentru conjunctivita nou-născutului care se face in secția
de neonatologie.
 Diagnosticul clinic se bazează pe semnele si simptomele
descrise anterior. Pentru un diagnostic etiologic (al
cauzei) se pot recomanda analiza secreției conjunctivale
pentru bacterii, virusuri, identificare fungi.
 Mai exista si alte forme particulare de conjunctivita
precum conjunctivita cu agenți iritanți, conjunctivita
fungica, conjunctivita gonococica, conjunctivita cu
chlamydia, iar in cazul acestora evoluția, diagnosticul si
tratamentul prezintă anumite particularitati.
__________________________________________________
Conjunctivita fungica |Conjunctivita cu chlamydia| Conjunctivita severă
(Candida albicans) | (Paratrahoma) | neonatală gonococică
 TRATAMENTUL CONJUNCTIVITEI
 Instituirea tratamentului trebuie făcuta cat mai repede (in situațiile
care necesita examenul secreției conjunctivale, după antibiograma).
 Tratamentul local consta in îndepărtarea mecanica a secrețiilor prin
spălaturi oculare (ser fiziologic, apa fiarta si răcita, soluții
antiseptice), apoi instilații cu coliruri cu antibiotice, cu spectru larg
sau conform antibiogramei.
 In cazul Keratoconjunctivitelor se asociază coliruri cu
antiinflamatoare si lacrimi artificiale, iar in cazul conjunctivitelor
alergice se asociază coliruri antialergice cu sau fara tratament
antihistaminic general.
IMPORTANT! Nu se aplica pansamente oculare (stagnarea secreției
poate favoriza complicațiile corneene).
 Aceasta boala poate fi confundata cu alte afecțiuni oculare ce
prezintă unele simptomele comune deci nu va diagnosticați singuri si
nu încercați sa va tratați singuri de conjunctivita, cu diverse soluții
sau la sfatul farmacistului, deoarece riscați agravarea bolii sau
apariția complicațiilor.
 Pentru prevenirea conjunctivitei se recomanda
următoarele:
 - evitarea contactului zonei afectate (prin contact se poate
transmite de la un ochi la altul);
 - igiena riguroasa a mâinilor si a fetei (apa si săpun,
ștergerea secrețiilor conjunctivale cu tifon steril si ser
fiziologic);
 - igiena corespunzătoare a lucrurilor personale (fata de
perna, prosoape);
 - evitarea folosirii in comun a produselor cosmetice si de
machiaj, precum si a lacrimilor artificiale;
 - întreruperea portului de lentile de contact pe perioada
tratamentului si readaptarea lor după un consult de
specialitate;
 - evitarea folosirii produselor cosmetice sau de machiaj
pentru persoanele cu teren alergic (in afara celor avizate
de medicul dermatolog);
 - utilizarea la nevoie a lacrimilor artificiale.
2. GONOREEA
 DESCRIEREA GONOREEI
 Gonoreea este o boala cu transmitere
sexuala. Este o infecție bacteriana a uretrei
masculine si a uretrei feminine, colului
uterin sau ambelor la femeie. Gonoreea
poate afecta rectul, anusul, gatul sau
organele pelvine si rar conjunctiva
(membrana ce captuseste pleoapa si
suprafața ochiului). 
Mulți oameni numesc Gonoreea si
BLENORAGIE (sau SCULAMENT). 
Riscul de a face boala este mai mare la femei
decât la barbati.
 CAUZE SI SIMPTOME
CAUZE

 Gonoreea este cauzata de bacteria Neisseria

Gonorrhoeae.
Gonoreea se ia in timpul unui act sexual (vaginal, anal,
oral) cu un partener infectat. O femeie însărcinata
poate transmite boala la copil in timpul nașterii. 
Gonoreea poate fi transmisa in orice moment de către
o persoana infectata cu Neisseria gonoree, indiferent
daca acea persoana are sau nu simptome. O persoana
bolnava este contagioasa pana la efecturea
tratamentului. 
Daca o persoana a avut gonoree nu este protejata
împotriva unei viitoare infecții. O expunere noua la
gonoree duce la reinfectare chiar daca înainte s-a
urmat tratament si boala a fost vindecata.
 SIMPTOME
 Aproape jumătate din oamenii bolnavi nu au simptome. Perioada de
incubație (timpul scurs de la infectare pana la apariția
simptomelor) este de 2 pana la 5 zile, dar exista situații când
simptomele nu apar nici după 30 zile. 
 Gonoreea poate sa dea simptome doar atunci când s-a extins in
alte regiuni ale corpului.
 La femei simptomele inițiale sunt ușoare si pot fi confundate cu o
infecție a vezicii urinare sau a vaginului: urinari frecvente si
dureroase, prurit (mâncărime) anal, dureri, sângerări, incontinenta,
scurgeri vaginale anormale, prurit genital, ciclu menstrual
neregulat, dureri pelvine, febra si astenie (stare generala de
oboseala), act sexual dureros, dureri de gat(rar), conjunctivită(rar).
 La barbati, simptomele sunt mai serioase, aceștia mergând la
medic pentru tratament înainte sa apară complicații. Exista barbati
care nu au sau au simptome ușoare, aceștia transmițând boala
involuntar: secreții peniene (clare sau cu aspect de lapte la
început, apoi devin galbene, cremoase si excesive, câteodată cu
sânge), prurit (mâncărime) anal, dureri, sângerări, incontinenta
urinara, dureri de gat (rar), conjunctivita(rar).
 TRANSMITERE
 Se transmite cel mai des prin contact sexual cu o
persoana infectata, insa exista posibilitatea
infectarii si in afara actului sexual, prin contactul
zonei genitale cu suprafete sau obiecte
contaminate(lenjerie intima, prosoape folosite in
comun, scaune de wc, jucarii erotice
contaminate).
 Chiar daca bacteria rezista doar o perioada scurta
de timp in mediul exterior, riscul exista si trebuie
considerat.
 Exista riscul transmiterii gonoreei la nastere, de
la mama infectata la fat.
 DIAGNOSTIC
 Diagnosticul se pune după colectarea unei probe
de urină sau prin culturi din secreţiile vaginale sau
uretrale. Gonoreea creşte riscul de contactare şi a
altor infecţii cu transmitere sexuală. De aceea,
medicul vă poate recomanda şi testarea pentru
alte boli cu transmitere sexuală.

Neisseria Gonorrhoeae
 TRATAMENT
 Infecția cu Neisseria Gonorrhoeae este
tratata eficace printr-
un antibiotic (penicilina sau alt antibiotic,
daca gonococul responsabil de infecție este
rezistent la Penicilina). Tratamentul trebuie
sa fie precoce, iar subiectul trebuie sa se
abțină de la orice raporturi sexuale in
perioada tratamentului, partenerii sexuali
fiind tratați preventiv, chiar daca nu
prezintă vreun semn al bolii.