PROIECT DE DIPLOMĂ

SISTEME MODERNE DE PREVENŢIE ŞI INTERVENŢIE

ȊN INSTALAŢIILE DE DOZARE A REACTIVILOR
CHIMICI DINTR-O STAŢIE DE TRATARE
ŞI POTABILIZARE A APEI

Îndrumător - Proiect licenţă

Conf.univ.dr.ing. Ioan RUSU
Absolvent
Ionel Cristinel
IAŞI-2019
Conform Protocolului UNESCO şi OMS privind apa şi sănătatea „prin apă
potabilă - se înțelege apa destinată consumului uman pentru băut, prepararea
hranei, igienă personală sau alte scopuri similare". [1]

Prin poluarea apei – se înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice, şi

biologice ale apei, produsă direct sau indirect de activitățile umane.

Potabilizarea apei - înseamnă eliminarea majorităţi componentelor organice,

şi anorganice prezente în apă, astfel încât apa obţinută să corespundă normelor
naţionale şi internaţionale referitoare la apa potabilă.

Calitatea apelor - este afectată de deversarea de materii poluante şi infestarea

acesteia de către instituţii şi factorul uman.[3]
 Capitolul 1. Noțiuni privind tratarea apelor poluate
 Capitolul 2. Descrierea stației de tratare a apelor poluate
 Capitolul 3. Eliminarea suspensiilor din apa poluatǎ
 Capitolul 4. Dezinfectia apei potabile
 Capitolul 5. Eliminarea altor substante daunătoare
(poluante) din apă
 Capitolul 6. Alte metode utilizate pentru imbunatatirea
calitati apei potabile
 Capitolul 7. Pericole specifice instalațiilor tehnologice
 Capitolul 8. Aplicarea Normelor de securitate şi sǎnǎtate ȋn
muncǎ specific ȋn cadrul STAP
 Concluzii
 Bibliografie
 Poluarea - naturală sau artificială.
 Poluarea apei pe cale naturală - (contactul cu atmosfera, cu solul, cu elemente micro-
biologice vii din apă).
 Poluarea artificială - (rezultate în urma activităţi omului).

 Poluarea apelor - controlată; necontrolat sau accidentală.

 Poluarea controlată – (reţeaua de canalizare).
 Poluarea necontrolată – (surse de poluare ce ajung în emisari pe cale naturală, prin
intermediul precipitaţiilor).
 Poluarea accidentală – (dereglării procese industriale; transport defectuos).

 Poluarea poate fi: chimică; biologică sau fizică.

 Poluare de natură chimică - (ape provenite din tratarea terenurilor agicole scurgeri
accidentale provenite din unităţile cu profil chimic industrial).
 Poluare de natură biologică - (ape provenite din spitale, ferme de animale, abatoare).
 Poluare de natură fizică - (ape termale şi apele cu radiaţi - centrale nucleare).
Fig.1.2. Schema bloc de tratare convenţională a apei din surse de suprafață (râu, lac)
1-priza de captare (Prut); 2-sistemul de admisie a apei; 3-blocul de injecție a reactivilor de tratare;
4-gospodăria de reactivi; 5-tanc de reacție; 6-decantoare; 7-filtre cu cărbune activat;
8-filtre cu nisip; 9-sisteme de tratare specială a apei (osmoza inversă, dedurizare, oxigenare,
deferizare); 10-staţie de clorurare (dozare clor gazos; generare şi dozare dioxid de clor);
11-rezervor apă potabilǎ.
Fig.2.2. Pǎrţii componente: 1.Sursa Prut; 2.Sursa Lac; 3.Injectie Dioxidul de clor; 4.Injectie Acid clorhidric; 5.Injectie Clorură ferica; 6.Tanc de
reactie; 7.Punct dozare Polielectrolit; 8.Decantoare;, 9.Punct dozare Ca(OH)2; 10.Filtre Nisip; 11.Rezervor apă filtrată prin filtrele cu nisip; 13.Pompe de
transfer apă filtrată – în filtrele GAC; 14.Filtre granule de cărbune activ (GAC); 15.Rezervor apa filtrată prin Filtrele GAC; 16.Punct injectie Clor gazos
(Cl2); 17.Rezervor distributie; 17.Sens plecare apă tratată spre consumatori;, 18.Statie Suflante pentru barbotare şi fluidizare filtre cu nisip si GAC;
19.Pompe spălare filtre; 20.Decantor recuperare; 21.Canal colector nămol; 22.Pompe de recuperare a apei rezultate de la spălarea filtrelor.[19]
Factorii ce conduc la declanşarea riscului chimic (în general) sunt:
 erorile tehnice;
 reacţiile chimice necontrolate determinate de greşeli de proiectare;
 întreţinerea incorectă a instalaţiilor;
 lipsa controlului sau erori de procedură;
 factorul uman.

 Pericole specifice fluxului tehnologic;

 Pericole bazate pe evenimente incidentale;
 Pericole generale externe.

-Pericolul - Proprietatea intrinsecǎ a unui ag. chimic de a avea un efect nociv.

-Riscul - Este probabilitatea ca efectul nociv al unui ag. chimic sǎ se manifeste ȋn condițiile
utilizării sau expunerii.
Angajatorul are obligatia de:
 a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă (art.6. alin.1) si
 să desfăşoare activităţi cu caracter general de prevenţie cum ar fi:
Legea 319/2006. (art.7.alin 3) - Legea 319/2006. Legea securităţi şi sănătăţi în muncă.

 evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

 combaterea riscurilor la sursă;
 adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte
proiectarea locurilor de muncă;
alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie.
 luarea în considerare a evoluţiei tehnici;
 înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
 planificarea preveniri;
 adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie
individuală;
 aducerea la cunoştinţă salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.
 • furnizarea de echipamente adecvate lucrului cu agenţi chimici;
 • reducerea la minim a numărului de lucrători expuşi sau care ar putea
fi expuşi;
 • reducerea la minim a duratei şi intensităţii expunerii;
 • măsuri adecvate de igienă;
 • reducerea cantităţilor de agenţi chimici prezenţi la locurile de muncă
până limita minimă necesară pentru tipul de muncă respectiv;
 • procese de muncă adecvate care să includă măsuri pentru
manipulare, depozitare şi transfer la locul de muncă, în bune condiţii
de siguranţă, a ACP şi a reziduurilor care conţin asemenea agenţii.
 H.G.nr.1218/2006 - privind Cerinţele minime de Securitate şi Sănătate pentru Asigurarea Protecţiei lucrătorilor împotriva Riscurilor
legate de Expunerea la Agenţi chimici în muncă.
H.G.nr.1058/2006 - privind Cerinţele minime pentru Imbunătăţirea Securităţii şi Protecţiei sănătăţii lucrătorilor care pot fi Expuşi riscului
datorat Atmosferelor explosive.

 Clorura fericǎ – (C;N) –

 Polimerul – (Xi;N) -
 Acidul clorhidric – (T+;O;F) -
 Dioxidul de clor – (O;T+;Xi;N) -
 Clorul gazos – (O;F;T+;Xi;N) -
 Cloritul de sodiu – (C;T+;N) -
 Hidroxidul de calciu – (C;Xi;N) –
 Praful de cǎrbune activat – (E;Xi) -
Se consideră că riscurile care trebuie evaluate în cadrul aplicării Directivei
94/28/CE (HG.nr. 1218/2006) sunt acele riscuri legate de existenţa agenţilor
chimici periculoşi, care pot fi unul sau mai multe din următoarele:
 risc de incendiu şi/sau de explozie;
 riscuri ocazionate de reacţii chimice periculoase şi care pot
aduce atingere sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
 riscul în caz de inhalare;
 risc legat de absorbţia prin piele;
 risc în caz de contact cu pielea sau cu ochii;
 risc legat de îngerare;
 risc legat de pătrunderea pe cale parenterală.
TOXICITATEA - proprietatea unui agent chimic de a provoca efecte negative asupra stării
de sănătate .
Clasificare
În funcţie de locul în care se manifestă toxicitatea asupra organismului expus la ACP
Efect local – la contactul cu agentul chimic.
Efect sistemic – în alte zone ele organismului (la disţanţă faţă de locul de contact cu
agentul chimic.
În funcţie de durata expunerii la acţiunea agentilor chimici
Efect acut - manifestare imediată (efect de scurtă durată).
Efect cronic – manifestare după o perioadă mai îndelungată (expunerii repetate de
durată).
În funcţie de evoluţia în timp a afectelor asupra stări de sănătate a organismului
Efect reversibil - manifestarea dispare după încetarea expunerii la acţiunea agenţilor
periculosi.
Efect ireversibil – manifestarea persistă chiar şi după încetarea expunerii indiferent de
tratamentul urmat.
H.G.nr.1146/2006 - privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă.
Conformitatea CE – a Echipamentelor de munca H.G.nr. 119/2004 privind Stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata
a maşinilor industrial.
Siguranţa echipamentelor de muncă- Protecţie intrinsecă a echipamentelor de munca - HG.nr. 245/2016 din 6 aprilie 2016
privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate
utilizării în atmosfere potenţial explozive.
dispositive de oprire de urgenţă
• butoane tip ciupercă;
• buton cu cheie pentru blocare pozitie.
dispozitive de siguranţă, de control şi de reglare
• Traductoare (de debit; de presiune şi de temperatura).
• Elemente de execuţie (electro-ventile; electro-supape).
Prevederi generale - Alte obligaţii ale angajatorilor: Art.13 -
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de
protecţie.
HG.nr. 1048 / 2006 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă.
(2) Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un
risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările
necesare.
 Prezentarea Costumului de protecţie individuală .
TESIMAX - VS5P-POLIRAN

Costumul de protecţie chimică individuală Executant echipat

Costumul - protejeaza persoana pe o perioada limitata de
contactul direct cu substante chimice periculoase.
Costumul fiind rezistent la gaze şi lichide.asigura
protectie medie si impotriva agentilor chimici, biologici
si a agentilor fizici (radiații).
Date tehnice
 volum – 6 L;
 presiune de umplere – pentru utilizator – 350
bari;
 presiune de testare - 450 bari;
 capacitate de aer – 1800 L aer (60 min. - pentru
uz uman);
 greutate cca - 7.5 kg;.
 greutate plin 11.5 kg;.
 Consum specific pentru om. cca – 30 L/min;.
 Autonomie de functionare – 60 min;.
Constituţia României – Modificată si completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003
Codul muncii – Legea nr. 53/2003 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006 89/391/CEE a Consiliului
Comunităţii Europene din 12 iunie 1989 pentru promovarea îmbunătăţirii sănătăţii şi securităţii lucrătorilor la locul de
muncă – Directiva-cadru 646/26.07.2006.
Legea. 319/ 2006 – privind Securitate si Sanatatea in Munca.
H.G.nr. 355 /2007 - privind Supravegherea Sănătăţii lucrătorilor.
H.G. nr.1425/2006 - privind Aprobarea normelor metodologice de Aplicare a prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii
în Muncă nr.319/2006 Revizuita si aprobata de Gv. Romaniei.
H.G.nr.1048/2006 - privind Cerinţele minime de Securitate şi Sănătate pentru Utilizarea de către lucrători a
Echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
H.G.nr.1146/2006 - privind Cerinţele minime de Securitate şi Sănătate pentru Utilizarea în muncă de către lucrători a
Echipamentelor de muncă.
H.G. nr.971/2006 - privind Cerinţele minime pentru Semnalizarea de Securitate şi/sau de Sănătate la locul de muncă.
H.G.nr.1091/2006 - privind Cerinţele de Securitate şi Sănătate pentru Locul de muncă
Directiva 89/654/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de sănătate
şi securitate pentru locul de muncă (prima directivă particulară în sensul articolului 16, paragraful 1 al directivei
89/391/CEE)
H.G.nr.1218/2006 - privind Cerinţele minime de Securitate şi Sănătate pentru Asigurarea Protecţiei lucrătorilor
împotriva Riscurilor legate de Expunerea la Agenţi chimici în muncă
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 - privind Inregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea substanţelor
chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice.
H.G.nr.1093/2006 - privind Cerinţele minime de Securitate şi Sănătate pentru Protecţia lucrătorilor împotriva Riscurilor
legate de expunerea la Agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă
H.G.nr.1028/2006 privind Cerinţele minime de Securitate şi Sănătate în muncă referitoare la Utilizarea echipamentelor
cu Ecran de vizualizare
H.G.nr.1058/2006 - privind Cerinţele minime pentru Imbunătăţirea Securităţii şi Protecţiei sănătăţii lucrătorilor care pot
fi Expuşi riscului datorat Atmosferelor explosive.
Legea 116 din 18 mai 2012 – privind Securitatea industrial a Obiectivelor industrial periculoase.
 Trebuie să acționăm activ, la amenințările care există în prezent
la adresa calității apei întrucât noi, prin intermediul acțiunilor
noastre la nivel atât industrial, comunitar, cât și individual,
suntem responsabili de crearea unor perturbări semnificative ale
echilibrului care se găsește în natură, ceea ce are repercursiuni
care amenință viața pe această planetă, așa cum o știm în present.
 VĂ MULŢUMESC
PENTRU
TIMPUL ACORDAT