Sunteți pe pagina 1din 23

ADAPTĂRI ALE

ORGANISMULUI LA
MEDIUL DE VIAȚĂ CL.6
Profesor TIMUȚĂ LIDIA
În natură, există o nepotrivire între
capacitatea organismelor de reproducere
nelimitată și resurse limitate.
Acesta este motivul ...?
luptă pentru existență, în urma căreia
supraviețuiesc indivizii care sunt cei mai
adaptați la condițiile de mediu.
Așadar, unul dintre rezultatele
selecției naturale este dezvoltarea
adaptărilor în toate organismele vii -
adaptări la mediu, adică:
ADAPTAREA este rezultatul selecției
naturale în condiții de existență date.
Gândește-te ? ? ?

și încearcă să formulezi care este esența


adaptabilității la condițiile de mediu?
Adaptabilitatea organismelor sau a
adaptărilor- un set de acele caracteristici
ale structurii, proceselor fiziologice și
comportamentului lor care asigură
acestei specii posibilitatea unui stil de
viață specific în anumite condiții de
mediu.
Cum crezi prin ce se exprimă
adaptarea organismelor?
Semnificație: adaptabilitatea la
condițiile de mediu crește șansele ca
organismele să supraviețuiască și să
lase un număr mare de urmași.
Întrebarea este: ce adaptări distingem și
cum sunt formate mecanismele de
adaptare?
Să încercăm să explicăm
 Pentru ca organismele să poată supraviețui, trebuie să aibă adaptări care să le ofere un avantaj
atunci când trăiesc în mediul lor. Fiecare animal, plantă, bacterie, ciupercă, arheon și protist are
caracteristici care îi permit să aibă succes în supraviețuirea în habitatul (mediu de viață) său.
 Aceste adaptări pot fi clasificate în comportamentale, structurale sau fiziologice.

 Adaptările comportamentale pot fi moștenite sau învățate. Adaptările comportamentale


includ comunicarea în populație –dansul albinelor.
 Un exemplu de adaptare fiziologică este capacitatea de a face venin.

 Adaptările structurale sunt modalități prin care corpul sau structura organismului este
adaptată pentru a ajuta organismul să supraviețuiască sau să se reproducă. Un exemplu de
adaptare structurală ar putea fi forma simplificată a unui delfin care îi permite să se deplaseze
mai ușor prin apă.
 Organismele concurează între ele pentru resurse precum apa, alimentele, lumina solară sau
spațiul. De asemenea, concurează între ei pentru a se reproduce. Organismele care sunt bine
adaptate vor avea șansele mai mari de a obține resursele necesare. Dacă organismele nu au
succes și nu se pot deplasa într-un alt habitat, nu vor supraviețui.
Plantele, ca toate organismele vii, sunt
influenţate în permanenţă de anumiţi factori ai
mediului – lumina, temperatura, umiditatea,
oxigenul, insectele polenizatoare, animalele
erbivore
. La acţiunea acestora plantele îşi elaborează
reacţii de răspuns adecvate

 Lumina, temperatura, umiditatea, oxigenul şi alţi factori de mediu provin


din natura nevie, de aceea au fost numiţi abiotici (a – fără, bios – viaţă).
 Insectele polenizatoare, animalele erbivore fac parte din factorii vii ai
mediului, fiind numiţi factori biotici (bios – viaţă, organisme vii).
Animalele, ca şi plantele, sunt influenţate de aceiaşi factori de
mediu – abiotici şi biotici. De aceea pe parcursul dezvoltării lor
istorice (evoluţiei) şi-au elaborat diverse comportamente de
reacţionare adecvată la factorii mediului. De exemplu, şi-au
acoperit corpul cu o blană călduroasă şi şi-au format sub piele
un strat gros de grăsime (vulpea-polară, ursul, renul, boul-
moscat), migrează toamna în ţările calde (păsările călătoare), îşi
amenajează o vizuină subterană călduroasă (bursucul, vulpea,
pisica sălbatică), pândesc prada stând ascunse în iarba înaltă
(leul, ghepardul) sau pe arbori (râsul, jaguarul), se asociază în
grupuri pentru a vâna în comun prăzile (hiena, lupul), se
camuflează de duşmani (iepurele, potârnichea) ș.a.
Culoarea de protecție la animale:
Adaptările morfologice includ diferite
tipuri de agenți de protecție, de
colorare de avertizare, de camuflaj și
de protecție pasivă care se găsesc la
diferite organisme.
Animalele nou-născute mor adesea în primele zile ale vieţii pentru că nu sunt destul de puternice pentru a se
apăra sau pentru a fugi de prădători. Camuflajul le oferă un anumit grad de protecţie, ca de exemplu puii unor
specii (căprioară, mistreţi), care sunt pestriţi pentru a imita lumina pătată de pe solul pădurilor (comportament
de apărare).
Camuflaj (comportament de apărare)
 Adăugați primul marcator aici

Ursul polar, realizând că nasul său negru l-ar putea da de gol, îşi acoperă isteţ
botul cu o labă când vânează. Dar hainele albe protejează împotriva frigului.
Numeroase pungi de aer umplu firele de păr sau penele. Aceste fibre goale sunt
extrem de uşoare şi oferă o mai bună izolare de frig decât cele colorate
(camuflaj-comportament de apărare).
Pentru animale din
alte regiuni este
nevoie de un camuflaj
mult mai colorat. Un
număr mare de reptile
şi de amfibieni, în
special cameleonii, îşi
pot schimba culoarea
extrem de repede
pentru a se contopi cu
mediul înconjurător
(comportament de
apărare).
CAMUFLAJ LA BUFNIȚĂ INSECTA FRUNZĂ
CĂLUȚUL DE MARE ȘARPE
Frunzele nufărului sunt foarte late, ceea ce permite captarea luminii şi
folosirea unei mari cantităţi de apă în prepararea hranei
(comportament de adaptare la umiditate).
CACTUSUL ARE O TULPINĂ
SUCULENTĂ, CARE REŢINE
MULTĂ APĂ ÎN URMA
PLOILOR.

MAJORITATEA PLANTELOR ÎŞI


PREPARĂ HRANA ÎN FRUNZE.

CACTUŞII NU AU FRUNZE, ÎN
SCHIMB, ÎŞI PREPARĂ HRANA
ÎN TULPINILE LOR VERZI.

PRIN ŢEPII CACTUŞILOR NU


SE PIERDE APA. ŢEPII
PROTEJEAZĂ PLANTA
IMPOTRIVA ANIMALELOR.

ROUA CARE SE FORMEAZĂ


ARAREORI SE PRELINGE ÎN
PĂMÂNT ŞI ESTE PRELUATĂ
DE RĂDĂCINI (ADAPTARE LA
SECETĂ).
FRUNZELE CONIFERELOR (NUMITE POPULAR CETINĂ) SUNT ACICULARE (ÎN FORMĂ DE AC),
ACOPERITE CU UN STRAT DE CEARĂ. ACEASTA ÎMPIEDICĂ TRANSPIRAŢIA ABUNDENTĂ,
PERMIŢÂND ASTFEL ADAPTAREA LA FRIG ŞI VÂNT, LA CONDIŢII DE CLIMĂ RECE. DE ACEEA,
FRUNZELE PERSISTĂ PE PLANTĂ MAI MULŢI ANI, SCHIMBÎNDU-SE PE RÂND, O DATĂ LA 2 - 5
ANI.
EXPLICĂ DIN CE CAUZĂ
UNELE ANIMALE
(IEPURELE, VULPEA
Ș.A.) ÎȘI SCHIMBĂ
IARNA CULOAREA
BLĂNII.
TOATE
ADAPTĂRILE
SUNT RELATIVE
???