Magistraturile

PROIECT REALIZAT DE:

CIURARIU-GLIGA DENIS
NAZNEAN RAUL
CUCERDEAN CLAUDIU
HARSAN ALEXANDRU IOAN
 In cadrul magistraturilor republicii romane,
existau doua principii: anualitatea si colegialitatea.
Anualitatea presupunea participarea unui numar cat
mai mare de cetateni in administrarea Romei, dar si
o limitare temporala a puterii magistrale.
 Colegialitatea depindea de antipatia romanilor fata
de detinerea permanenta a puterii de catre un
magistrat superior, care tindea sa ajunga tiran,
avand rolul controlului reciproc din partea
participantilor la o magistratura egala ca prestigiu
si putere. Magistratii romani se imparteau in:
  ordinari, ce aveau un mandat doar de un an,
precum consulii, editiil, pretorii, chestorii, tribunii
plebei.
    extraordinari-isi exercitau mandatul timp de 6
luni, precum dictatorii, magister
equitum. Censorii aveau 18 luni.
 Din perspectiva prestigiului, existau doua categorii de
magistrati-curuli: cei care sedeau pe scaunul curul-
consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister
equitum; si necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii
plebei.
 Din punct de vedere al puterii detinute, erau magistrati
care detineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii,
magister equitum; si cei fara „imperium”-chestorii,
censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium
reprezenta dreptul de recrutare si comanda militara,
atributii administrative, civile si juridice.
 Cei care dispuneau de imperium puteau avea drept de
arestare a nesupusilor si de „vocatio”, dreptul de a
constrange infatisarea acuzatilor in fata instantei.
Puteau convoca comitia centuriada in afara Romei.
 Consulii, in numar de doi, erau cei mai
importanti magistrati. Erau alesi pentru un an,
erau detinatori de imperium, alesi de comitia
centuriada.
 Erau alesi numai dintre patricieni, dar abia dupa
secolul IV i.Hr., dupa impunerea legilor licino-
sextiene, plebeii vor avea acces la consulat.
 Aveau atributii juridice si civile, convocau si
conduceau senatul, comitiile curiate si
centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul
mandatului, coordonau strangerea impozitelor si
puneau in aplicare legile votate de comitii.
 Recrutau si comandau o armata. Erau insotiti de
o garda de 12 lictori-purtatori de fascii, se asezau
pe scaunul curul, purtau toga praetexta pe timp
de pace si toga de culoare purpurie
paludamentum pe timp de razboi.
 Cenzorii, care erau doi, erau alesi pentru 18 luni, din 5
in 5 ani, desemnati de comitiile centuriade.
 Nu dispuneau de imperium, dar intocmeau
recesamantul populatiei, organizau orasul, administrau
partial tezaurul public, intocmeau listele senatorilor si
supravegheau moravurile.
 Censorii erau alesi dintre fostii consuli, despre care se
credea ca aveau o moralitate ireprosabila.
 Pretorul era magistrat ordinar, ales de comitia
centuriada, detinea imperium, avea atributii juridice
la Roma.
 Supraveghea procesele si intocmea listele cu jurati.
Dispunea de doi lictori la Roma si avea drept sa se
aseze pe scaunul curul. Din secolul III i.Hr., a aparut
praetor peregrinus, insarcinat cu litigiile dintre
provinciali si dispunea de 6 lictori.
 Edilii, magistrati inferiori, erau de doua
tipuri-curuli-patricieni si plebei.
     Edilii curuli erau alesi de comitiile tribute,
luau auspiciile, supravegheau festivalurile
romane, activitatea edilitara si politia
orasului si supravegheau moravurile.
    Edilii plebei erau alesi prin plebiscit in
cadrul comitiilor tribute, pazeau arhivele
plebei, depuse in templul lui Ceres, convocau
comitia tributa si supravegheau tranzactiile
comerciale ale plebeilor.
 Se ocupau cu aprovizionarea Romei si
cultelor. Erau patru: doi edili curuli si doi
curuli plebei.
 Tribunatul plebei, ca magistratura anuala si colegiala, era o metoda de control din partea
plebeior asupra consulatului. Era alesi anual dintre plebei si erau colegiali, de catre comitiile
tribute, avand atributii si drepturi. Persoana lor era sacrosancta si inviolabila la Roma,
dispuneau de dreptul de intercessio-sa se opuna unei decizii ce contravenea intereselor plebei,
aveau drept de veto si ius coercitionis-dreptul de a apara in instanta orice plebeu.
 Existau dezavantaje: puterea temporala anuala si limitata doar in cadrul Romei, precum si
anularea competentelor lor in timpul unei dictaturi. Initial doi, au crescut la cinci si ulterior, la
10 in secolul V i.Hr.
 In timpul expansiunii romane, era nevoie de persoane care sa guverneze noile provincii. Astfel,
promagistratii-fosti magistrati, ii inlocuiau pe magistratii in atributiile militare in provinciile
atribuite lor.
 Spre sfarsitul republicii, cand apareau persoane care aveau tendinte de a detine puterea
permanent, au aparut consulatul „sine collega”, dictatura sau tribunatul plebei pe viata, noi
magistraturi in timpul triumviratului.
Sfarsit