ISTORIA RECENTĂ A

ROMÂNIEI
Prof. ELENA ICHIM
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 ZIMNICEA
 

 
Represiune și rezistență anticomunistă
în timpul regimului Gheorghe
Gheorghiu-Dej
 PARTEA I (1h)
1.Conjunctura internă

•lipsa de susţinere populară a

regimului comunist;
•înlăturarea opozanţilor regimului;
•manifestările spontane de
nemulţumire a populaţiei;
•speranţa în intervenţia trupelor anglo-
americane şi revenirea la democraţia
antebelică;
2.Formele de opoziţie faţă de impunerea regimului
comunist
●Rezistenţă armată anticomunistă

►constituirea unor grupuri de rezistenţă armată, cele mai

active fiinţând în Zona Argeşului şi a Făgăraşului;

►grupurile de rezistenţă armată anticomunistă:

• nu au avut mijloacele de luptă nesesare;
• nu au acţionat unitar;
• nu s-au bucurat până la capăt de susţinerea
populaţiei;
• nu au reprezentat astfel un pericol real pentru
noul regim
politic.
●Rezistenţă anticomunistă în lumea rurală
•refuzul înscrierii în formele colective
de asociere
•refuzul predării cotelor obligatorii de
produse
agricole
•mişcări de revoltă în mai multe
localităţi,
•retragerea din gospodăriile agricole
colective
•distrugeri ale cererilor de înscriere.
•atacarea şi devastarea sediilor locale
ale P.M.R
 PARTEA a I I –a (1h)
3.Forme de represiune din partea autorităţilor:

►Sistemul penitenciar românesc

• se extinde pe întregul teritoriu al ţării, astfel:
•Jilava şi Rahova –centre de „triaj” ;
•Gherla – ţărani, muncitori şi tineri
•Aiudul – cei care aveau de executat pedeapsa de
muncă silnică
pe viaţă sau erau consideraţi irecuperabili ;
•Sighetul - cei mai înverşunaţi oponenţi ai
regimului;
•Piteşti- „insula a ororii absolute” ;
•Târgşor, Braşov, Tg. Ocna etc .
 • înfiinţate în 1950 în scopul reeducării
“elementelor
duşmănoase Republicii Populare Române şi în
vederea pregătirii
şi încadrării lor în viaţa socială”;
•Canalul Dunărea-Marea Neagră (Poarta Albă,
Capul Midia,
Cernavodă), în Balta Brăilei (Periprava, Grindu,
Ostrov, Chilia
Veche) şi în exploatările miniere de la Baia Sprie,
Cavnic,
Nistru.
►Dislocări, evacuări, deportări
•1949-1961 au fost dislocate sau li s-a impus
domiciliu
obligatoriu la aproximativ 60.000 de persoane:
4.Represiunea
proprietari a cunoscut două perioade de scădere
în intensitate:
funciari, bancheri, industriaşi ş.a.
•1954-1957 –determinată de moartea lui Stalin
•1962-1964 -„Declaraţia din aprilie”, eliberați peste
90% din
deţinuţii politici.
 FIŞĂ DE LUCRU GRUPA 1
1. Definiţi termenii:
Rezistenţă anticomunistă______________________________________
_________________________________________________________15 p
Represiune politică____________________________________________
_________________________________________________________15 p
II. Enumeraţi două forme de rezistenţă anticomunistă:
a________________________________________________________10 p
b________________________________________________________10 p
III.Enumeraţi două forme de rezistenţă anticomunistă:
a________________________________________________________10 p
b________________________________________________________10 p
•Realizaţi un medalion istoric al unui reprezentant al
rezistenţei anticomuniste.-30 p
Timp de lucru-30 min
Se acorda 10 p din oficiu.
şi a dislocării s-a folosit adesea, în special ca măsură represivă în urma revoltelor şi
a mişcărilor de protest ale ţăranilor. În această perioadă au existat şi numeroase
răscoale ţărăneşti şi mişcări de revoltă, când Securitatea şi Miliţia au intervenit, de
cele mai multe ori violent, rezultatul fiind morţi, răniţi, numeroşi arestaţi şi
deportaţi [...] cel mai mare val de deportări a avut loc în iunie 1951, când peste
12.000 de familii, respectiv peste 43.000 de persoane, din peste 250 de localităţi
din zona frontierei de vest a României, au fost deportate şi li s-a fixat domiciliu
obligatoriu în Bărăgan. (...) Chiar dacă nu se cunosc cifre exacte, numărul celor
care au fost deportaţi în Bărăgan, în Dobrogea sau în alte zone din ţară în perioada
1949 – 1962 este estimat la aproximativ 200.000 de persoane.”
(
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/razboiul-impotriva-taranimii-anii-colectivizarii-1949
-1962-631589.html
)
 B. „Pentru Dora Sarafolean clipa de despărţire definitivă de locurile părinteşti din
satul bănăţean n-a pălit în amintire, deşi, ori de câte ori o evocă, glasul îi tremură a
lacrimă: am ieşit prin curte, mama cu noi doi de mână şi cu...icoana noastră [...]
Satul s-a creat în toamnă, când a venit un activist de partid şi a împărţit fiecărei
familii o parcelă de pământ, bătând un tăruş numerotat în pământ. Casele erau din
chirpici sau din pământ, cu acoperiş din paie de orez [...]. Străzile nu aveau nume ci
numere. “
 (Băluţoiu, Valentin, Copoeru, Lucia., Soare Aurel Constantin, Stănescu ... Istoria
secolului al XX~alea şi educaţia pentru cetăţenie democratică, Editura Educaţia
2000, 2006, p. 21)
 Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe :
1.Identificaţi, pe baza surselor, două informaţii care se referă la formele de
rezistenţă anticomunistă. 20 p
2.Precizaţi, pe baza sursei A doua f orme de represiune faţă de ţărănime. 10p
3.Comparaţi pe baza surselor A şi B, trei  elemente care  definesc suferinţa
opozanţilor regimului 15 p                                            
4.Identificaţi trei drepturi fundamentale încălcate de autorităţi, aşa cum reiese din
sursele A şi B.  30 p
 FIŞĂ DE LUCRU GRUPA 3
Elaboraţi în aproximativ o pagină un eseu despre Rezistenţa
anticomunistă în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, având în
vedere:
•precizarea a două forme de rezistenţă anticomunistă şi a două
categorii sociale/profesionale implicate în acest proces-30 p
•formularea unui punct de vedere propriu referitor la rolul mişcărilor
de rezistenţă anticomunistă şi susţinerea acestuia printr-un argument
istoric-30 p.
 
Notă: Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat- 5p,
structurarea prezentării, evidenţierea  relaţiei cauză/efect-5p
susţinerea unui punct de vedere cu  argumente istorice 5 p,
coerenţa şi pertinenţa argumentării 5p ,respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor  istorice-5p , încadrarea eseului în
limita de spaţiu precizată-5 p

Timp de lucru-30 min

Se acorda 10 p din oficiu.