Gheorghe Bogza DEINUI POLITICI DIN COL

Gheorghe Bogza
DE INU IăPOLITICI DIN

COLONIILEăDEăMUNC ă
FOR AT
DEăLAăONE TIă IăBORZE TI
- culegere de texte concentraţionare-
One ti,ă2015
2
Sfin ii Apostoli Petru i Pavel, ocrotitori ai celor afla i în deten ie,
să-i aibă neîncetat în paza lor pe to i cei care au suferit, în timpul
regimului comunist din România, în temni e, lagăre de muncă i
deportări.
3
4
Introducere
Între anii 1949 i 1953, ac iunile represive dirijate de c tre
Securitateă“bra ul înarmatăalăpartidului”ăau atins paroxismul. Era perioada
de început a comunismului în România. Partidul Comunist trebuia s î i
consolideze pozi ia. Acest lucru se putea realiza doar prin anihilarea
opozi iei politice i timorarea unei mari p r i a popula iei. În anii 1954 i
1955 s-a înregistrat un reflux al represiunii. Moartea lui Stalin, în martie
1953, dar i dorin a României de a fi primit în cadrul ONU au determinat
o oarecare relaxare. Din anul 1956, s-a trecut gradual la cea de-a doua
perioad de represiune, 1958-1960. Revolta din Ungaria (1956) a
determinat guvernul de la Bucure ti s adopte masuri pentru prevenirea
5
unor posibile reac iiă aleă “du manilor democra ieiă populare”.ă Retragereaă
trupelor sovietice, în anul 1958, a avut un efect nea teptat: tocmai când
Armata Ro ie p r sea România, Gheorghiu-Dej relua campania de m suri
represive. El dorea s conving Moscova de faptul c regimul comunist de
la Bucure ti putea func iona i f r protec ia oferit de prezen a militarilor
sovietici. Începând cu anul 1960, ac iunile represive au sc zut în
intensitate, regimul Dej considerându-se st pân pe situa ie. Decrete
succesive de gra iere i amnistie din 1960, 1961, 1962, 1963, 1964, au adus
eliberarea de inu ilor politici care au reu it s supravie uiasc regimului de
exterminare din închisori i colonii de munc . Ace tia îns s-au confruntat,
dup eliberare, cu discrimin rile sociale. Cei mai mul i dintre ei i-au g sit
casa ocupat , iar ob inerea unui loc de munc (chiar iălaă“muncaădeăjos”)ă
era îngreunat de eticheta de fost de inut politic. Familiile acestor persoane
au fost i ele afectate. Au fost înregistrate numeroase cazuri de divor
impus. Copii fo tilor de inu i, avândă “origineă nes n toas ”,ă erauă
împiedica i s intre la facult i, pe baza interdic ieiădeă“fiiădeăexploatatori”ă
sauă“du maniăaiăpoporului”,ăfacult ile umaniste (Litere, Istorie, Filozofie,
Drept) fiindu-le inaccesibile. La toate acestea se adaug urm rirea în
continuare de c tre Securitate a fostului de inut politic, chiar i dup ce se
întorcea acas .
Cartea neagr a comunismului din România cuprinde 240 unit i de
deten ie, între care 44 penitenciare, 61 locuri de anchet , depozit i
surghiun, 72 lag re (colonii) de munc for at , 63 centre de deportare i
domicilii obligatorii, 10 azile psihiatrice cu caracter politic, la care se
adaug 93 de locuri de asasinate, execu ii, lupte cu Securitatea soldate cu
mor i i posibile gropi comune i 100 sedii regionale/ raionale/ jude ene,
unde se desf urau anchetele Securit ii, rezultând un total de aproape 450
locuri de deten ie i represiune.
Înă aşaă numitulă “gulagă românesc”ă auă fostă deporta iă intelectualiă şiă
studen i,ă elitaă politic ă aă Românieiă interbelice,ă întreagaă ierarhieă aă Bisericiiă
greco-catolice, militari, dară şiă numeroşiă preo iă ortodocşi,ă raniă careă s-au
opusă colectiviz riiă for ate,ă uneoriă sateă întregi,ă înă specială dină Banat. Al i
condamna i cu pedepse corec ionale au fost chiaburii, rudele “tr d torilor
de patrie” (cei care au fugit peste grani e), fo tii legionari, etc. Ace tia au
fost trimi i înă închisori sau în colonii (lag re) deă “reeducareă prină munc ”ă
numite i unit i sau locuri de munc obligatorie, înfiin ate pentru
internarea celor care nu l muriser infrac iuni, dar aveau un trecut i o
comportare incompatibileă cuă standardeleă regimuluiă deă “democra ie
6
popular ”ă iă “construiriiă socialismului”ă Scopulă reală nuă aă fostă “reeducareaă
prin munc ”,ăciăsupunereaălaăunăregimădeăexterminare.
Represiunea i-a atins scopul ascuns, mii de de inu i politici murind
în închisori i lag re, alte mii de de inu i politici, afla i într-o stare de
epuizare i boal extrem , murind în primele luni de la sosirea acas , dup
eliberarea din închisori i lag re deămunc ăfor at .
Condamnarea administrativ (internarea administrativ )
consta într-o decizie prin care persoanele vizate erau trimise într-o unitate
de munc obligatorie pe o perioad ce varia între 6 luni, 2 ani i chiar 5 - 6
ani, în func ie de legisla ia în vigoare la data respectiv . Avea o dimensiune
profund ilegal , ea înc lcând legile Republicii Populare Române i chiar
Constitu iaă nouluiă regim,ă careă prevedea:ă “Nimeniă nuă poateă fiă arestată i
de inut decât în baza hot rârilor judec tore ti înă conformitateă cuă legea.”ă
Condamnarea administrativ a constituit o form de represiune
extrajudiciar , fenomen ap rut în momentul în care instan ele n-au mai
putut face fa ritmului i dimensiunilor represiunii politice. A reprezentat o
metod simpl i eficient de a îndep rta din societate categorii sau grupuri
de persoane considerate incomode. Erau condamna i administrativ cei care
erau percepu i ca o amenin areă pentruă regimulă deă “democra ie popular ”ă
dar nu fuseser condamna i de un tribunal, precum i cei care fuseser
condamna i de un tribunal, î i isp iser pedeapsa i fuseser elibera i sau
urmau s fie elibera i, îns erauăconsiderateăinsuficientă“reeducate”.ăă
Caă form ă aă deten ieiă politice,ă în perioada 1949-1964 pentru
condamna ii administrativi,ăauăfostăînfiin ateăpeste 70 de colonii, unit i i
locuri de munc obligatorie, deveniteă parteă integrant ă aă sistemuluiă
penitenciar.ă Întreă acesteaă remarc mă peă celeă deă la:ă Arad,ă Baiaă Mare,ă Baiaă
Sprie,ăBârceaăMare,ăBicaz,ăBorzeşti, Brad,ăBrâncoveneşti,ăCRMăBucureşti,ă
Buz u,ă Capuă Midia,ă Castelu,ă Cavnic,ă Câmpulung,ă Cernavod ă – cu trei
colonii –,ă Chiliaă Constan a,ă Chirnogi,ă Crâscior,ă Culmea,ă Deduleşti,ă
Doiceşti,ă Domneşti,ă Doroban u,ă Dudu,ă Fântânele,ă Fundulea,ă Galeşuă ,ă
Giurgeni,ăGhencea,ăIaşi,ăI cani,ăKm.ă31,ăLuc ceşti,ăM rculeşti,ăMogoşoaia,ă
Nistru, Oneşti,ă Oneştiă Baraj, Peninsula/Valeaă Neagr ,ă Periprava,ă Periş,ă
Poartaă Alb ,ă Roşiaă Montan ,ă Roşiaă Pipera,ă Roznov,ă Salcia,ă Gr dina,ă
B ndoiu,ă Strâmba,ă Stoeneşti,ă Piatra-Frec ei,ă Saligny,ă Sibiu,ă Simeria,ă
Slatina,ăSpan ov,ăT taru,ăTârn veni,ăToporu,ăVl deni,ăZlatna, etc.
7
Coloniile de munc erau organizate, ca i lag rele, în bar ci de
de inere în comun, deplasarea la i de la locurile de munc realizându-se pe
jos, în pas for at, la distan e de pân la 10 km, fapt ce epuiza pe condamna i
chiar înainte de a ajunge la punctele de lucru. La întoarcere, datorit
acumul rii efortului de peste zi, epuizarea ar fi putut doborâ pe oricine. Pe
timpul nop ii condamna ii trebuiau s fac de planton, iar pe timpul zilei,
cât le mai r mânea timp, aveau obliga ii gospod re ti (cur area
alimentelor, sp latul lenjeriei, cur enie, repara ii, alte activit i în interesul
coloniei de munc ). Leg turile de familie pe timpul execut rii pedepsei
erau aproape imposibile, coresponden a fiind redus de la o carte po tal pe
lun la una la ase luni, ceea ce rupea efectiv existen a de inutului de
realitatea vie ii, condamnându-l la alienare i disperare.
De inu ii nu aveau acces la instrumente de scris, c r i, ziare,
emisiuni radiofonice, acestea fiind strict interzise. Nici discu iile cu
personalul deă paz ă nu erau permise decât în condi ii oficiale i numai la
ini iativa administra iei colonieiădeămunc . Pedepsele se d deau u or, i nu
de pedepsele legale se temeau condamna ii, ci de cele care nu figurau în
regulamente, cele inventate de gardieni, de comandan ii de sec ii, de
loc iitori sau comandan i, pedepse care mai de care mai abuzive i mai
chinuitoare. Retragerea dreptului la pachet i vizite era aplicat ca
pedeaps , iar izolarea simpl sau sever de 1-15 zile putea fi aplicat la
nivel maxim i repetat, pentru cea mai mic abatere real sau inventat . Din
valoarea normat , în bani, a muncii extenuante depuse înătimpulădeten ieiăînă
coloniaă deă munc , condamnatul primea la eliberare doar 3-5%, restul
apar inând de drept statului.
Asisten a medical se realiza de obicei cu medici-de inu i. De i
normele prevedeau asigurarea cu medicamente i materiale sanitare,
acestea nu existau în realitate. Regimul coloniei de munc , considerat mai
u or decât cel penitenciar, avea rolul de a epuiza fizic i moral pe
condamna i, astfel c la plecarea acas ace tia s nu mai poat opune nici
un fel de rezisten puterii comuniste.
Condi iile dure de munc i lipsa de experien a de inu ilor politici
au determinat producerea a numeroase accidente de munc din care au
rezultat mor i i r ni i. Num rul lor nu se tie exact deoarece multe din
accidente sau decese nu au fost raportate sau consemnate. Via a de inu ilor
politici nu valora aproape nimic.
8
De i existau practic din anii 1949 – 1950, baza func ion rii
coloniilor de munc a constituit-o dou decrete: Decretul nr. 6 din 14
ianuarie 1950, cândăauăfostăcreateăUnit ile de Munc for at i Decretul nr.
1554 din 22 august 1952, (prezentat integral în această carte – nota
noastră) prin care unit ile de munc for at au primit o nou reglementare
juridic ,ăfiindătransformateăînăColoniiădeăMunc .
Sarcinaă lag reloră - coloniilor, conform art. 3 din Regulamentul
penitenciarelor dină1955,ăeraăaceeaă„deăaăizolaăpeăcondamna i,ădeăa-i pune
înă imposibilitateă s ă s vârşeasc ă oriceă felă deă ac iuniă careă ară puteaă aduceă
prejudiciiăstatuluiădeădemocra ieăpopular ,ădeăaăreeducaăpeăcondamna iăprină
munc ,ădeăa-iăobişnuiăcuăordineaăşiădeăa-i califica in diferite meserii, pentru
ca,ădup ăexpirareaătermenuluiădeăpedeaps ăeiăs ădevin ăelementeăfolositoareă
societ ii.”
Deşiă art.ă 6.ă dină Regulamentulă penitenciarelor din 1955 prevedea
expresă faptulă c ă „înă coloniiă seă de ină numaiă ceiă condamna i,ă adic ă ceiă cuă
sentin eă definitiveă deă condamnareă pronun ateă deă Tribunale”,ă seă cunoscă
numeroaseă cazuriă deă de inu i,ă f r ă condamnare,ă interna iă administrativ.ă
Acestaăesteăînc ăoădovad ăc ăacteleănormativeădinăaceaăperioad ăputeauăfiă
înc lcateăoricândăprinăordineleăverbaleăveniteădeălaăconducereaăstatuluiădină
aceaăperioad .
Mai mult chiar, în depozi iaă dină 1968ă aă fostuluiă loc iitoră ală
comandantuluiă Direc ieiă Generaleă aă Penitenciareloră şiă şefă ală coloniiloră deă
munc ,ăseăar taăc ăacesteăarest riăînăbazaăm surilorăadministrativeăseăf ceauă
arbitrar,ă înă func ieă deă nevoileă deă bra eă deă munc .ă Direc iaă deă Ancheteă
penaleăaăSecurit iiăasiguraănum rulădeăpersoane solicitateădeăcomandan iiă
deălag re,ăoperândăre ineriăînăteritoriu,ădup ătabeleleăpropuseădeăDirec iileă
Regionaleăşiăaprobateădeăministrulădeăinterne.
Adev rulă despreă metodeleă deă “reeducareă prină munc ”ă esteă
prezentat în Rechizitoriul nr 7/27 februarie 1954 întocmit de Procuratura
Militar pentru unit ile M.A.I., înă careă seă spune:ă “ă F r nici o justificare
mul i de inu i au fost b tu i cu ranga de fier, cazmaua, lopata, crava a, unii
dintre ei murind în urma traumatismelor, iar al ii r mânând schilozi pentru
toat via a; asasinarea prin împu care; interzicerea tratamentului medical
de inu ilor bolnavi i scoaterea lor la munc în mod for at, contrar
prescrip iilor medicale, fapt ce a dus la moartea unora; introducerea
de inu ilor în carcere descoperite iarna, îmbr ca i sumar sau chiar în pielea
goal ; obligarea de inu ilor de a intra în ap pân la brâu, în anotimpurile
friguroase, ca s taie stuf i papur ; alergarea de inu ilor de c tre
9
supraveghetori c lare i c lcarea lor în copitele cailor; scoaterea de inu ilor
la lucru dezbr ca i în timp de iarn i pedepsirea unora de a sta pân la brâu
în apa înghe at ; legarea unor de inu i de mâini i inerea lor în pielea goal
vara, ziua i noaptea pentru a fi mânca i de ân ari; profanarea cadavrelor
de inu ilor; îngroparea unor de inu iădeăvii.”
În perioada 1950-1954 au fost internate în colonii de munc 22.077
persoane. Cifra reprezint doar num rul persoanelor c rora li s-au întocmit
acte. În coloniile de munc au fost internate îns zeci de mii de persoane
f r s li se întocmeasc acte de eviden , numai pe baza unor tabele
nominale, mul i dintre ei având pedepse expirate. O statistic asupra
categoriilor sociale internate în colonii în perioada 1953-1954 situa pe
primele locuri ranii opozan i ai colectiviz rii, în num ră“oficial”ădeă4.865
persoane i muncitorii, în num r de 4.624 persoane. Arest rile se f ceau
dup nevoile antierului pe lâng care era constituit colonia de munc i
nu dup vina anumitor elemente du m noase.
La fel stau lucrurile i în privin a num rului celor deceda i în
timpul intern rilor. Astfel în 1967 într-un document statistic întocmit de
Serviciul Dispecerat al M.A.I. se atest cifra de 656 deceda i înregistra i în
toate coloniile de munc din ar ,ă laă careă seă adaug ă al iă 1.304 deceda i
c rora nu li se întocmiser acte, decesele nefiind înregistra i în nici o
eviden , lipsind i din registrele Consiliilor populare dină localit ileă deă
domiciliu.
La 11 martie 1954 a intrat în vigoare H.C.M. nr 337, care prevedea
desfiin area coloniilor de munc , eliberarea de inu ilor, deferirea c tre
organele de urm rire penal pentru faptele comise sau fixarea domiciliului
obligatoriu pentru acele persoane care dovedesc c nu s-au reeducat i
prezint pericol pentru securitatea statului.
Ulterior prin Decretul 89 din 17 februarie 1958 se înfiin eaz
locurile de munc obligatorii, iar prin H.C.M. 282/1958 se stabile te
m sura intern rii în locuri de munc pentru anumite categorii de persoane,
în special pentru fo tii legionari.
Domiciliul obligatoriu a fost o form a exilului din perioada
regimului comunist din România prin care indivizi sau grupuri erau
deporta i în scopul dezr d cin rii socioculturale, dar i al unui control mai
eficient asupra celor supu i unei asemenea forme de represiune. M sura i-a
vizat la început pe fo tii mo ieri i familiile lor, ulterior extinzându-se i la
persoaneă suspecteă deă “activit i du m noase”:ă fo ti exploatatori; membrii
10
Mi c rii Legionare; cei care au fost condamna iă pentruă “activitateă
contrarevolu ionar ”,ăfamiliileălor, precum i cei care i-au sprijinit material
i moral; na ionali ti, sârbi, germane, maghiari, basarabeni, etc.
Persoanele eliberate din penitenciare sau colonii de munc primeau
domiciliu obligatoriu dac erauăconsiderateă“indezirabile”ăsauă“insuficientă
reeducate”.ă Dină dateleă oficialeă rezult c în perioada 1949- 1961 au fost
dislocate i li s-a stabilit domiciliu obligatoriu unui num r de aproximativ
60.000 persoane.
Cronologic legifer rii domiciliului obligatoriu a decurs astfel:

Decretul 83 din 23 martie 1949, completând dispozi iile Legii nr
187 din 23 martie 1949 - Legea pentru reforma agrar , stabile te primele
m suri pentru disloc ri i fixarea domiciliului for at obligatoriu. Prin acest
decret, semnat în ajunul plenarei de partid care a decis colectivizarea
agriculturii, sunt deportate 2.972 familii de mari proprietari (7.804
persoane) în domiciliu obligatoriu.
Prin H.C.M. 1145 din 26 octombrie 1950 i H.C.M. 344 din 15
martie 1951 se impun alte noi prevederi pentru domiciliul obligatoriu.
Pe 18 iunie 1951, în noaptea de Rusalii, 44.000 de locuitori ai zonei
de frontier cu Iugoslavia au fost du i în B r gan. Au r mas acolo pân în
1955-1956 când s-au reîntors la casele lor, care între timp fuseser
confiscate. În locul lor au ajuns în B r gan de inu ii politici pentru un
supliment de pedeaps de 24, 60, 72 luni. Decretul 838 din 4 decembrie
1952 a ratificat disloc rile efectuate deja în 1951 i 1952.
H.C.M. 337 din 11 martie 1954 stabile te durata domiciliului
obligatoriu de la 6 luni la 5 ani, stabilind i lista comunelor pentru
domiciliul obligatoriu. H.C.M. 1108 din 2 august 1960 schimb lista
comunelor pentru domiciliul obligatoriu.
Celeă 18ă „comuneă speciale“ă peă careă le-auă formată deporta iiă înă
CâmpiaăB r ganuluiăs-au numit: Dropia,ăPelican,ăEzerul,ăOlaru,ăM z reni,ă
Zagna,ă Rubla,ă Schei,ă Bumb cari,ă Brateş,ă Fundata,ă Viişoara,ă Dâlga,ă
Salcâmi,ă Valeaă Viilor,ă R chitoasa,ă Movilaă Gâld ului,ă L teştiă şiă f ceauă
parteă dină raioaneleă C l raşi,ă Br ila,ă C lm ui,ă Gala i,ă Slobozia,ă Lehliuă şiă
Feteşti.ă Înă 1956,ă dup ă eliberareaă deporta ilor,ă acesteă comuneă auă devenită
„domiciliiă obligatorii“ă pentruă de inu iiă politiciă „recalcitran i“ă careă îşiă
executaser ă aniiă deă condamnareă şiă erauă trimişiă aiciă pentruă „suplimentă deă
pedeaps “.ă
11
Înă1964,ădup ăgra iereaăgeneral ,ăcaseleăauăfostădemolate,ăp mântulă
aă fostă arată şi,ă astfel,ă urmeleă auă fostă şterse. To i de inu ii politici afla i în
domiciliu obligatoriu au fost elibera i, amprenta i, unii fiind ruga i s
devin “colaboratori” ai Securit ii. În 1968 au fost abrogate actele
normative pentru domiciliul obligatoriu. Ulterior acestei date restric iile
domiciliare au fost folosite la o scar mult redus .
Azilurile psihiatrice cu caracter politic au fost prezentate pentru
prima dat într-un raport din 1978 al Amnesty International. Aceste locuri
de deten ie psihiatric erau:
- spitalele psihiatrice obi nuite, în care au fost construite pavilioane

speciale, cu gratii la ferestre i p zite,
- sec iile de psihiatrie ale spitalelor - penitenciar i
- institu iile psihiatrice speciale pentru bolnavii psihici periculo i,
aici fiind incluse i persoanele suferind de boli incurabile sau care
comiseser fapte penale.
În lista acestora pot fi cuprinse cel pu in spitalele Penitenciar Jilava,
Spitalul Nr. 9 - Dr. Gh. Marinescu din Bucure ti, cu o anexa la Pope ti-
12
Leordeni, Jud. Ilfov; B l ceanca, Jud. Ilfov; Voila (lâng Câmpina) i
Urla i, Jud. Prahova; S poca, Jud. Buz u; Poiana Mare i Podari, Jud. Dolj;
Timi oara, G taia - mai ales în anii 1950 - i Jebel, Jud. Timi ; tei - Dr.
Petru Groza, Jud. Bihor; One ti, Jud. Bac u; Socola i R duc neni, Jud.
Ia i; Cluj- Napoca, Jud. Cluj.
În baza art. nr. 114 din Codul penal 1968, a Decretul lege nr.
12/1965 i a Decretul 313/1980 privind internarea obligatorie a bolnavilor
psihici, mii de persoane socotite periculoase au fost internate în spitalele
psihiatrice. În aceste spitale ale mor ii, adev rate temni e, au pierit mii de
b rba i i femei, în chinuri groaznice, cu diagnostice fabricate de doctorii
securit ii, precum: Atac de cord; Tuberculoz ; Paralizie progresiv ; Sifilis;
Icter;ăHepatit ; Cancer galopant; etc.
Intern rile legate de evenimente politice, pentru prevenirea
manifesta iilor ostile regimului, au antrenat grupuri întregi de oameni,
intimidând sute de oameni s n to i, sau pacien i în stare de remisiune, unii
reintegra i în familii. Un exemplu concludent al tratamentului aplicat îl
reprezint modul în care Securitatea a ac ionat în preajma Universiadei
organizate în România în 1981, un eveniment important pentru imaginea
extern a regimului Ceau escu. To i "poten ialii tulbur tori" ai acestui
eveniment (circa 600 de persoane) auă fostă ridica i de pe strad sau din
casele lor i interna i în spitale de psihiatrie. Laolalt , ace ti "nebuni
periculo i" s-au trezit în dube, fiind du i la Spitalul nr. 9 i la o sec ie din
afara Bucure tiului, la Pope ti-Leordeni, unde au fost închi i în saloane
special amenajate, unde li s-au administrat medicamente neuroleptice.
Dup externare, “pacientul” era supus supravegherii organelor
sanitare teritoriale, obligat la tratament medical - neuroleptizat -
ambulatoriu. Din acest motiv, protestatarul declarat "bolnav psihic" putea fi
oricând r pit de acas sau de pe strad , f r alte formalit i, doar pe baza
antecedentelor sale.
Calificarea ca "bolnav psihic" f cea ca instrumentarea "cazului" de
c tre procuror, într-un proces politic, s fie evitat , persoana r mânând îns
cu un dosar de securitate ca urm rit, adesea foarte cuprinz tor. Urm rirea
pe perioade lungi de timp, a unei persoane, de c tre Securitate era urmat în
marea majoritate a cazurilor de abuzul psihiatric, foarte rar procedurile
penale fiind respectate. Un exemplu în acest sens este cazul lui Mih il
Nicolae, tipograf, n scut în 1915, care fusese avertizat de c tre Securitate
de trei ori, în perioada 1966 – 1967, iar în 1974 a fost internat cu
13
diagnosticul: "sindrom paranoid; bolnav cu delir politic, ac ioneaz prin
scrisori i demersuri la ministere".
“Bolnavii” nuă aveauă niciă ună cuvântă deă spus,ă faptă ceă generaă
resentimente i conflicte pe care la rândul lor membrii personalului
spitalicesc le rezolvau prin mijloace autoritare: loviri, b t i, tratament
for at,ăsistemădeăpedepseă iărecompense.
Oă alt ă caracteristic ă aă spitaluluiă psihiatrică deă tipă carcerală oă
constituiaă ierarhizareaă dup ă un sistemă totalitar,ă putereaă fiindă distribuit ă
piramidală iădândă efuluiădeăsec ieăputeriădictatoriale.ăAcestaăeraănumit,ăînă
fapt,ă peă via ,ă înă func ieă deă ata amentulă s uă politică iă fa ă deă Securitate.ă
efulădeăsec ieătrebuiaăneap ratăs ăfieăagreatădeăc treăpartidă iăSecuritate.ăElă
monopolizaă întreagaă putere,ă luaă practică toateă deciziileă importante,ă d deaă
toateă avizeleă deă internare,ă puneaă diagnosticeleă laă ie ire,ă decideaă dataă
extern rii,ă transformându-iă peă ceilal iă mediciă înă simpleă mecanismeă
depersonalizateă iăsupuse.ă efulăputeaăfavorizaăsauăpersecutaăpeăoricineăf r ă
aădaăexplica iiă iăputeaădistribuiăpreferen ialăsarcini.
Ca i în alte cazuri de colaborare cu opresorul, foloasele materiale,
favorurileă personale,ă func iileă politice,ă carieraă universitar ,ă c l toriileă înă
str in tate,ă posibilitateaă public riiă unoră lucr ri,ă remunerareaă financiar ă
superioar ăfa ădeăcolegiiădeăbreasl ă iărealizareaăunoră"rela ii"ăspecialeăcuă
autorit ileă comuniste,ă auă fostă câtevaă dintreă beneficiileă colabor rii.
Majoritateaăacestorămediciăauăocupatăfunc iiăimportanteăînăsistemulăsanitar,ă
de directori sau responsabiliăpoliticiăînăspitale.ăLaătoateăacesteaăseăad ugaă iă
activitatea din cadrul P.C.R. sau al Securit ii, activit i remunerate aparte,
înăfunc ieădeă"valoarea"ămunciiăprestate.
Dr. Ion Vianu, un reputat medic psihiatru, profesor la medicin în
Bucure ti pân în 1977, când a emigrat (fost, printre altele, membru al
Asocia ieiă Interna ionaleă împotrivaă Abuzuriloră Politiceă aleă Psihiatrieiă iă
ferventă activistă interna ională pentruă respectareaă drepturiloră omuluiă înă
men ionatulă contextă politico-medical)ă ă declara:ă ” Fenomenul represiunii
psihiatrice de dinainte de 1989 esteăoătem ă, spunădinăp cate, înc ăv duvit ă
laănoiădeăaten iaăpublic ănecesar ,ădinăvariiămotive…ăPoateăpentruăc ămul iă
din cei care s-auăocupatăînămanier ăpsiho-represiv ădeăcazuriăprecumăcelăală
lui Paraschivăînc ămaiăprofeseaz ;ăpoateăpentruăc ădovezileăsuntămaiăgreuă
deă ob inut;ă poateă pentruă c ă t g duireaă unoră certificateă medicaleă “oficiale”ă
dinăepoc ăesteăanevoioas ;ăpoateăpentruăc ănici unădecidentăpoliticănuă i-a
luată inimaă înă din i,ă dup ă 1990,ă suficientă câtă s ă transformeă oă problem ă
aparentămedical ăîntr-unaădeăjusti ieămoral ă iăchiarăpenal ;ăpoateăalteleăsauă
14
poateă toateă acesteaă laă ună loc…”ă (Vasile Paraschiv a fost una dintre
victimele psihiatriei politice. Atunci când regimul politic mai g sea un om
care spunea pe fa adev rul, îl declara nebun. Vasile Paraschiv a fost unul
dintre ace tia, un sindicalist, un semnatar al Scrisorii lui Paul Goma. A fost
persecutat, h r uit mereu de Securitate, maltratat chiar în azilele psihiatrice.
Pân la urm , a reu it s plece la Paris, cu sprijinul sindicatelor i al presei
franceze. Acolo a fost expertizat de o comisie de psihiatri i declarat,
evident, normal. Ceea ce în România era socotit anormal, într-o ar liber
s-a dovedit c era normal).
Nici pân ast zi, numeroasele victime ale psihiatriei nu au beneficiat de
reabilitarea promis prin Decretul 118/1990, privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat
cu începere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate în str in tate ori
constituite în prizonieri. Se vorbe te chiar de existen a unor cazuri de
intern ri psihiatrice abuzive i dup 1989.
***
Considerând de inut politic pe cineva care a fost privat de libertate

cel pu in dou luni de zile, fie în penitenciare, aresturi ale securit ii,
locuin e conspirative, lag re de munc , zone de deportare sau spitale
psihiatrice, batalioaneămilitareădeăpedeaps ,ă etc. cifra globala a victimelor
"Holocaustului Ro u"ăînăRomâniaăse situeaz între 500.000 i 2.000.000 de
persoane. Cifra este aproximativ deoarece mul i de inu i politici nu au
existată“oficial”ăsauăau fost camufla i în de inu i de drept comun ( în special
raniiă“sabotoriăaiăcolectiviz rii”ădinăaniiă 1950 sau unii diziden i din anii
1980).
15
16
One tiă(Gh.ăGheorghiuă- Dej) – colonieă(ălag r)ădeămunc ăfor at ;ăOne tiă(Gh.ăGheorghiuă-

Dej) – spitală(azil)ăpsihiatric;ăBorze tiă- colonieă(lag r)ădeămunc ăfor at ;ăTg.ăOcna,ăBac uăă–
închisoriădeăexterminare.
Hot râreaăNr.ă1554ădină22ăaugustă1952
pentruăînfiinţareaăcoloniilorădeămunc ,ăaădomiciliuluiăobligatoriuăşiăaă
batalioanelorădeămunc
ConsiliulădeăMiniştriăalăRepubliciiăPopulareăRomâne
Hot r şte
Capitolul I.
Art. 1. Avândăînăvedereărezisten aătotămaiăactiv ăaăelementelorăduşm noaseă

şiă faptulă c ă acesteaă încearc ă înă continuuă s ă sabotezeă înă modă obişnuită
m surileă Guvernuluiă şiă Partiduluiă îndreptateă spreă înt rireaă dictaturiiă
proletariatuluiă şiă construireaă cuă succesă aă socialismului;ă pentruă aă uşuraă
supraveghereaă activit iiă elementeloră duşm noaseă şiă str ineă deă clasaă
muncitoare,ăpentruăaăleătrageălaămuncaădeăutilitateăsocial ăşiăpentruăaăcur iă
celeămaiăimportanteăcentreăvitaleăaleă riiădeăelementeleăduşm noase,ăseăvaă
admite caăm sur ăexcep ional ,ăprovizorie,ăinternareaăadministrativ ăpentruă
efectuarea muncii obligatorii.
Înăacestăscopăseăorganizeaz :
1.ăColoniiădeămunc
2. Domiciliu obligatoriu
3.ăBatalioaneădeămunc
Capitolul II.
Coloniiădeămunc
Art.ă 2.ă Înă coloniiă deă munc ă voră fiă re inu iă şiă interna iă to iă ceiă careă prină
fapteleă sauă manifest rileă lor,ă directă sauă indirect,ă primejduescă sauă încearc ă
s ăprimejduiasc ăregimulădeădemocra ieăpopular ,ăîngreuneaz ăsauăîncearc ă
s ă îngreunezeă construireaă socialismuluiă înă Republicaă Popular ă Român ,ă
precumăşiăaceiăcare,ăînăacelaşiămod,ădef imeaz ăputereaădeăstatăsauăorganeleă
sale,ădac ăacesteăfapteănuăconstituiesc,ăsauănuăpotăconstituiă– prin analogie -
,ăinfrac iuniăşiăanume:
a.ăaceiăceălanseaz ăsauăr spândescăzvonuriăalarmiste,ătenden ioase,
duşm noase;ă ascult ă şiă difuzeaz ă propagandaă deş n at ă aă posturiloră deă
radio imperialiste
17
b.ă aceiă ceă aducă injuriiă Partiduluiă Muncitorescă Român,ă conduc toriloră s i,ă
GuvernuluiăUniuniiăSovieticeăşiăconduc torilorăs iăşiă rilorădeădemocra ieă
popular ;
c.ă aceiă cet eniă româniă careă între ină leg turiă deă prietenieă cuă lega iileă
imperialiste,ă careă auă frecventată sauă frecventeaz ă manifest rileă
propagandisticeă aleă lega iiloră imperialiste,ă precumă şiă to iă ceiă ceă suntă înă
rela iiăcuăfamiliileăfunc ionarilorăambasadelorăimperialiste,ădac ăfapteleăloră
nuăconstituiescăşiănuăpotăconstituiă– prin analogie – infrac iuni.
d.ăaceiăceăa â ălaămanifest riărasialeăşiăşovine;
e. instigatorii la nesupunere sau neexecutare – ceiă ceă ducă ac iuniă
duşm noase,ăatâtălaăsat.ăcâtăşiăla oraşă– înăcontraăm surilorăGuvernului,ăînă
special cu privire la:
Gospod riiă Agricoleă Colective,ă întov r şiri,ă colect ri,ă planuriă deă cultur ,ă
comas riăetc.;
- Elementeă cuă trecutăreac ionară cunoscută sauă foştiă exploatatoriă careă ocup ă
înc ă înă produc ieă posturiă deă r spundereă şiă careă dovedescă continuu,ă prină
atitudineaă lor,ă del sareă grav ă – nejustificat ă prină incapacitateaă loră
profesional ă – atitudineă careă atrageă dup ă sineă defec iuniă vizibileă sauă
frânareaăproduc iei;
f.ă to iă aceiă care,ă subă mascaă religioas ,ă facă prozelitismă (diferiteă religiiă şiă
secte),ă speculândă sentimenteleă religioaseă aleă cet enilor,ă pentruă a-i
determinaă laă atitudiniă ostile,ă duşm noaseă regimuluiă (minuni),ă prelegeriă cuă
substratăduşm nos,ăşovinăetc.;
g.ă aceiă careă prină coresponden ă intern ă sauă interna ional ă iauă atitudineă
duşm noas ,ă transmită ştiriă tenden ioase,ă alarmiste,ă duşm noase,ă
reac ionare,ăinstig ;
h.ăcadreăactiveăaleăfoştilorăgrup riăşiăpartideăfascisteăşiăburghezomoşiereştiă
cum sunt: cadre legionare, cuziste, imrediste, nylasiste, sioniste, partide
hitleriste,ă na ională r nisteă (maniste),ă liberaleă (br ieniste),ă titeliste,ă
t t r sciene,ăbejeniste;
i.ăvecheaăagentur ăaăfostuluiăserviciuăspecialădeăinforma iiă(S.S.I.),ăvecheaă
agentur ăaămareluiăStatăMajorăaăSiguran ei,ăPoli iei,ăAgenturaăgerman ădeă
spionajăşiăcontra-spionajăşiămaghiar ;
j.ă foştiiă condamna iă pentruă trecereaă frauduloas ă aă frontierei,ă începândă cuă
1945;
k.ăChiaburiiăcareăsaboteaz ăm surileăluateădeăGuvern;
l.ăfoştiiăcondamna iăpentruăsabotajă– începândăcuă1945;
18
m.ă foştiiă condamna iă pentruă specul ă – începândă dină 1945,ă careă auă avută oă
condamnareădelaătreiăaniăînăsus;
n.ărudeleătr d torilorădeăpatrieăşiăspioniăcareăauăfugităpesteăgrani ădină1945ă
(tat ăşiăcopiiămajoriăb rba i);
o.ă rudeleă elementeloră duşm noaseă regimuluiă nostru,ă careă au fugit peste
grani ă înainteă deă 1944ă (aleă fosteloră cadreă legionare,ă membriiă deă vaz ă aiă
fostelor partide burgheze-moşiereştiă careă ducă activitateă deă def imareă aă
regimuluiănostru);ătat ăşiăcopiiămajoriăb rba i;
p.ăcondamna iiăpentruăinfrac iuniăîmpotrivaăSecurit iiăRepubliciiăPopulareă
Româneă careă laă expirareaă execut riiă pedepsei,ă prină comportareaă lor,ă nuă
prezint ăîncredereădeăaăfiăfolositoriăsociet ii;
r.ărecidiviştiiădeădreptăcomunăcareăauămaiămultădeătreiăcondamn riăşiăcareă
reprezint ă ună pericolă pentruă linişteaă şiă asigurareaă avutuluiă oameniloră
muncii.
Art.ă 3.ă Durataă reeduc riiă înă coloniileă deă munc ă vaă fiă deă şaseă luniă pân ă laă
cinci ani.
Art.ă4.ăInternareaăînăcoloniileădeămunc ăseăfaceăprinăDeciziaăuneiăComisiiă
specialeăcareăvaăfiăînfiin at ăînăcadrulăMinisteruluiăAfacerilorăInterneăşiăcareă
vaăluaăhot râriăpeăbazaăpropunerilorăDirec ieiăGeneraleăaăSecurit iiăStatuluiă
şiăDirec ieiăGeneraleăaăMili iei.
Art.ă 5.ă P r sireaă colonieiă deă munc ă seă consider ă evadareă şiă seă pedepseşteă
conformălegilorăînăvigoare.
Capitolul III.
Art. 6. Se va stabili domiciliuă obligatoriuă şiă loculă deă munc ă

obligatoriu elementeloră duşm noaseă şiă suspecteă dină oraşeă şiă centreă
muncitoreşti,ăînălocurileăstabiliteădeăGuvern,ăpentru:
a.ăto iăfoştiiăexploatatori:ăfoştiămoşieri,ăfoştiăbancheri,ăfoştiămariănegustoriă
careăauăavutăcomer ăcuăridicataăsauăam nuntul,ăcareăauăfostăexpropria iăsauă
aleă c roră bunuriă auă fostă na ionalizateă peă bazaă legiloră înă vigoare,ă foştiă
fabrican iă aleă c roră intreprinderiă auă fostă na ionalizateă prină legeaă dină Iunieă
1948 sau ulterior.ă Facă excep ieă foştiă patroniă aiă farmaciilor,ă drogheriilor,ă
micilorăateliereăşiămicilorămagazine.
b.ărudeleătr d torilorădeăpatrieăşiăspioniăcareăauăfugităpesteăgrani ădină1945ă
(mam ,ăsor ,ătat );
19
c.ă rudeleă tr d toriloră deă patrie,ă elementeleă duşm noase regimului nostru
careăauăfugităpesteăgrani ,ăînainteădeă1944ăşiăducăactivitateăduşm noas ădeă
def imareăaăregimuluiănostruă(mam ,ăsor ,ătat );
d.ăfamiliileăcondamna ilorăpentruăcrime:ătr dareădeăpatrieăşiăspionaj.
Art. 7. Din categoriile enumerate la capitolul anterior, punctele a,b,c,d, fac
excep ieă mariiă artişti,ă sculptori,ă pictorii,ă compozitorii,ă academicienii,ă dac ă
auădovedităc ămuncescăcinstităşiăsuntăfolositoriăsociet ii.
Art.ă8.ăDeasemeniănuăseăvaăstabiliădomiciliuăobligatoriuăp rin ilorăcareăau
unăfiuăînăarmat ,ăpân ălaărezolvareaăsitua ieiăînăarmat ăaăfiuluiălor.
Art.ă 9.ă To iă aceiă careă p r sescă domiciliulă obligatoriuă voră fiă trimişiă înă
judecat ,ăfiindăpasibiliădeăpedeaps ădelaă15-20 de ani.
Art.ă 10.ă To iă aceiă c roraă liă s’auă stabilită domiciliiă obligatoriiă şiă loculă deă
munc ăobligatoriu,ăcareărefuz ăs ămunceasc ăînăcondi iileăşiăloculădestinat,ă
voră fiă trimişiă înă judecat ,ă fiindă pasibiliă deă pedeaps ă delaă treicinciă aniă deă
închisoare.
Art.ă 11.ă Stabilireaă domiciliuluiă obligatoriuă vaă fiă f cut ă deă c treă o comisie
regional ă format ă din:ă secretarulă deă partid,ă şefulă Regiuniiă Securit iiă
StatuluiăşiăşefulăRegiuniiădeăMili ieăcareăvorăstudiaădosareleăşiăpropunerileă
preg titeă şiă prezentateă deă Securitateă şiă Mili ieă (fiecareă organă pentruă
elementeleă careă intr ă înă componen aă lui).ă Dup ă aprobareaă comisieiă
regionale,ătotămaterialulăcuăconcluziileăşiăpropunerileăacesteiăcomisii,ăvaăfiă
înaintată comisieiă centrale,ă careă vaă fiă format ă laă Ministerulă Afaceriloră
Interne.
Dup ă aprobareaă Comisieiă M.A.I.,ă hot râreaă r mâneă definitiv ă şi,ă prină
Deciziaă acesteiă Comisii,ă eaă vaă fiă dus ă laă îndeplinireă deă c treă organeleă
competente.
Capitolul IV.
Art.ă12.ăVorăfiăobliga iăa munciăînăbatalioaneădeămunc ,ăacoloăundeăvaăaveaă

necesit i,ăto iăb rba iiăap iădeămunc ăceăvorăfiădovedi iăc ăccaăşaseăluniăpeă
anănuămuncescăşiăc ănuăauăoăocupa ieăprecis ăşiăpermanent .
Art.ă 13.ăÎnăbatalioaneleădeămunc ă voră fiătrimiseăelementeăca:ămisi i,ămiciiă
speculan i,ămeseriaşiăf r ăautoriza ieăşiăneîncadra iăînăcâmpulămuncii,ăceiăceă
tr iescă prină vânzareaă obiecteloră personaleă acumulateă şiă careă nuă seă
încadreaz ăînăcâmpulămuncii,ăetc.
Art.ă14.ăÎnăbatalioaneădeămunc ăoameniiăvorăfiămobiliza iăpentruămunc ăşiă
vorămunciăsubăpaz .
20
Art.ă15.ăEiăvorăfiăsalaria iăprimindăunăsalariuăasem n torăcuăalămuncitoriloră
care presteaz ăaceeaşiămunc .
Art. 16. Ce-iă mobiliza iă pentruă munc ă înă batalioaneă deă munc ă voră fiă
demobiliza iă atunciă cândă voră terminaă lucrareaă sauă dac ă auă avută meriteă înă
munc .
Art.ă17.ăHot râreaădeătrimitereăînăbatalioaneădeămunc ăvaăfiăluat ădeăaceeaşiă
comisie regional ă instituit ă pentruă ceiă cuă domiciliulă obligatoriu.ă Înă plus,ă
aceast ă comisieă regional ,ă dup ă luareaă hot rârii,ă oă vaă trimiteă uneiă aă douaă
comisiiă careă vaă fiă format ă din:ă reprezentantulă sfatuluiă populară regional,ă
reprezentantulăRegiuniiădeăSecuritateăşiăreprezentantulăRegiuniiădeăMili ie.ă
Aceast ăcomisieăvaăaveaăcaăsarcin ădeăa-lăchemaăpecet ean,ăa-i comunica
hot râreaădeămobilizareăpentruălucruăşiădeăa-lărepartizaăşiăîncadraăpeălocăînă
unitateaădeămunc ărespectiv .
Art.ă18.ăTo iăaceiăcareăvorăfugiădinăbatalioaneleădeămunc ăvorăfiătrimişiăînă
judecat ,ăfiindăpasibiliădeăpedeaps ădelaăcinci-zeceăaniădeăînchisoare.
Capitolul V.
Art.ă19.ăMinisterulăAfacerilorăInterneăvaăîntocmiăinstruc iuniădezvolt toareă

pentru aplicarea prevederilor Decretului, fiind autorizată s ă organizezeă
coloniiădeămunc ,ăbatalioaneădeămunc ăşiăorganulănecesarădeăconducereăşiă
coordonare.
Art.ă20.ăUnit ileădeămunc ăînfiin ateăpeăbazaădecretuluiăLegeăNr.ă6/1950ăseă
transform ăautomatăînăcoloniiădeămunc .
PreşedinteăalăConsiliuluiădeăMiniştriăalăRepubliciiăPopulareăRomâne
ss. Gheorghe Gheorghiu-Dej
---------------------------------------------------
21
Coloniileădeămunc ăfor at de la
One tiă iăBorze ti
Prin H.C.M. nr 1635 din 1952, se prevedea ca înă regiuneaă Bac u,ă
raionulăTârguăOcna,ăs ăseăconstruiasc ăGrupulăIndustrialăBorze tiă iăora ulă
muncitorescă One ti.ă Bogateleă resurseă mineraleă existenteă înă zonaă Târgu-
Ocnaă iă înă bazineleă Moine tiă iă Com ne tiă auă reprezentată unulă dintreă
principalele motive pentruă aceast ă decizie. Zonaă industrial ă urmaă s ă seă
construiasc ă laă nord-estă deă fostulă sată Borze ti,ă întreă caleaă ferat ă iă râulă
Trotu ,ăsuprafa aăeiădep ind-oăpeăceaăaăora uluiăOne ti.
Caăurmare,ădinăanulă1952,ăîncepăs ăseăconstruiasc ăcoloniileăpentruă
muncitoriiăconstructoriă iătemeliileăprimelorăblocuri.ă
Ora ulăOne tiăs-aăconstruităîntreăaniiă1952ă– 1990,ăînă aseăetape.ăÎnă
primaăetap ă1952ă- 1960 s-aăconstruităpeăvatraăfostuluiăsatăOne ti,ăcartierulă
22
Tineretuluiă iăCa in,ăaxatăpeăceleădou ăbulevarde,ăb-dul Republiciiă iăb-dul
Oituz,ăcuăoăorientareăconvergent ăspreănord-est,ălaăpodulădeăpesteăCa in,ădeă
unde,ăînăcontinuare,ăseăfaceăleg turaăcuăgaraăferoviar .ăă
Înă 1953ă aă începută construc iaă Termocentraleiă Borze ti,ă careă vaă
asiguraăenergiaăelectric ă iătermic industrieiădinăaceast ăzon ă iăOne tiului.ă
Înă 1956ă cândă One tiulă devineă ora ,ă esteă pus ă înă func iuneă Rafin riaă R10ă
One tiă(ăactualaăRafoăS.A.),ăceaămaiămareărafin rieădinăMoldova,ă iăîncepeă
construc iaă Combinatuluiă Chimică Borze tiă (ă actualulă Chimcomplexă S.A.).
Înă 1958ă începeă construc iaă Combinatuluiă deă Cauciucă Sintetică iă Produseă
PetrochimiceăOne tiă(actualulăCaromăS.A.).
Pentruă construc iaă unoră locuin eă dină One ti,ă aă Termocentraleiă iă aă
unoră obiectiveă dină cadrulă Rafin rieiă Nr.ă 10ă apar inândă Combinatuluiă
Petrochimică deă laă Borzeştiă - Oneşti,ă auă fostă aduşiă de inu iă politiciă
(constituindu-seăaiciăunăveritabilălag rădeămunc ăfor at ),ăcareăîmpreun ăcuă
de inu ii de drept comun au muncit la:
- drumurileădeăaccesăspreăzonaăindustrial ăBorzeşti;ă
- barajulă iăcanalulădeăaduc iuneăapaă(înălungimeădeă7ăkm)ădeălaărâulă
TrotuşălaăTermocentralaăBorze ti;ă
- bar ciăpentruăcazareaămuncitorilor;
- laăs p turiăşiăapoiălaăumplereaăacestoraăcuăbeton,ăpentruăfunda iileă
unoră cl diriă industrialeă iă locuin eă dină Oneştiă (întreă careă funda iileă
Blocurilorădeăinterven ie,ădinăapropiereaăRafin riei Nr.ă10ăOne tiă)
- activit iădeăzid rie,ădulgherie,ătencuieli,ămunciănecalificate;
- canaliz ri,ăetc.
Coloniileă deă munc ă deă laă One tiă iă Borze tiă auă devenită peă deplină
func ionale dup ă moarteaă luiă Stalin,ă dină 5ă martieă 1953.ă Laă început,ă
majoritateaă de inu iloră politiciă auă provenită dină coloniileă deă laă Bicază iă
Canalulă Dun reă - Mareaă Neagr .ă Astfel,ă în coloniile penitenciare de la
One tiă iă Borze ti,ă auă fostă încarcera i:ă ă ă legionari,ă Martori ai lui Iehova,
membriăaiăOasteiăDomnului,ădinăgrupareaă“GraiulăSângelui”,ă“refuznici”ălaă
cooperativizare,ăfrontieri ti.ăÎnăplus,ăs-auămaiăaflatăaiciătineriădinăFr iileădeă
Cruce,ă maghiari,ă preo iă ortodoc i,ă ă membriiă aiă diferiteloră partideă istorice,ă
ofi eriădeăarmat ăsauăpoli ie,ăetc.ăLaăBorze tiă iăOne tiăauăfostăadu iălaăs pată
an uriă iăturnatăbetoaneăpesteă450ăpreo i.
Înă lipsaă unoră informa iiă despreă organizareaă coloniiloră deă munc ă
for at ădeălaăOne tiă iăBorze ti,ăiat ăcumăar taăcoloniaădeămunc ăDodeni de
peă antierulă hidrocentraleiă deă laă Bicaz,ă dină anulă 1951:ă „Lag rulă
dreptunghiularăeraăînconjuratădeăoădubl ăre eaădeăsârm ăghimpat ,ăînalt ădeă
23
celăpu ină3ămetri,ăceleă2ă iruriădeăpariă iădeăsârm ăghimpat ăfiindălaăcâ ivaă
metriă unulă deă altul,ă str juiteă fiindă laă col uri,ă deă câteă ună observatoră înaltă
deschisă spreă celeă 4ă puncteă cardinale.ă Lâng ă poart ă seă aflaă administra iaă
lag ruluiăundeăî iăaveaăbiroulăcomandantul,ădarăundeălocuiauă iăsecuri tiiă iă
militarii.ă De inu iiă locuiauă înă bar ciă lungiă deă circaă 20ă de metriă în irateă înă
paralel.ă Întru-câtă geamurileă bar ciloră înă careă erauă închi iă ace tiaă aveauă
vedereăspreădrumulăna ional,ăconducereaălag rului,ădeăteamaăcaănuăcumvaă
unulă dintreăde inu i,ăînăcursulă nop iiăs ă semnalizezeăcuăsurseăluminoaseă laă
persoane aflate înăexterior,ăaădispusăcaăînădreptulăfiec ruiăgeamăs ăfieăb tuteă
paravaneădinăscânduri,ălaăoădistan ădeă20ădeăcm,ăatâtăcâtăs ăpermit ăintrareaă
doarăpeălateralăaăluminiiăsolare.ăAtunciăcândăerauăsco iălaămunc ,ădeălaălag ră
pân ălaăbaraj,ănumero iăsolda iăînso eauăconvoiul,ăîntregătraseul,ăpopula iaă
civil ăneavândăvoieăs ăseăapropieădeăde inu i.”
Înă trimestrulă Iă ală anuluiă 1954ă înă zonaă One tiă – Borze ti,ă conformă
documentelor din arhiva D.G.P. – M.A.I.,ăfunc ionauăurm toareleăcolonii:
I. ONE TIăR10ă– FORMA IUNEAă0665
One ti R10 - 0665,ă eraă lag ră deă categoriaă I-a,ă fiindă declarat ă
“oficial”ăcolonieădeămunc ăpentruăde inu iădeădreptăcomun,ăcuăpedepseăsubă
5ăani.ăÎnfiin at ălaă1ăaprilieă1953,ăeaăs-aădesfiin ată(caăindicativ)ălaă15ăaprilieă
1954, prin ordinul M.A.I. nr. 79/ 08 aprilie 1954. Nu s-a putut identifica
loca iaăexact ăaălag rului.
- Capacitate de cazare = 3600 locuri;
- Efectiveăexistenteăţă3004ăde inu i,ăfolosi iălaălucr riădeăconstruc ii;
Coloniaă deă munc ă One tiă R10ă – 0665 aă începută s ă func ionezeă înă
urmaă semn riiă unuiă contractă întreă Direc iaă General ă aă Lag reloră iă
Coloniiloră deă munc ă iă Sovrompetrolă Ploie ti,ă cuă scopulă asigur riiă
necesaruluiă deă for ă deă munc ă ală întreprinderiiă mixteă sovieto-române,ă înă
specială pentruă lucr riă deă construc ii.ă De inu ii încarcera iă laă One tiă auă
isp ită atâtă pedepseă pentruă delicteă politiceă (sabotori,ă contrarevolu ionari,ă
condamna iă iă interna iă D.G.M.),ă câtă iă deă dreptă comun.ă De inu iiă dină
aceast ă colonieă deă munc ă lucrauă laă construc iaă Rafin rieiă nr.ă 10ă aflat ă înă
antrepriza SOVROMPETROLă iălaăconstruc iaădeălocuin eăînăOne ti.
A func ionat dup ă 1ă iulieă 1956,ă prină reorganizare,ă caă sec ieă
subordonat ăaănoiiăcoloniiăBorze tiăR.10ă- 0694.
24
Laă comandaă acesteiă coloniiă auă fostă urm toriiă ofi eriă (dateleă fiindăă
u orăconfuze,ăînătoateăsurseleăconsultate):
1. lt. Traian Halale (1953) - comandant,
2. mr. Gheorghe Timofte (martie 1953 – mai 1954) – comandant.
DirectorăalăŞantieruluiădeăConstruc iiăR.10,ădinăacelătimp,ăaăfostătotă
maiorulăGheorgheăTimofte.ăÎnainteădeăOne tiăelăaăfostăcomandantăală
Coloniei deă munc ă deă laă Poartaă Alb ă (noiembrieă 1949ă - februarie
1950ăşiămaiă1950ă- mai 1951),
3. col. Ioan Alexoaie (1954 - 1955) – comandant,
4. lt-col. Ioan Pojoran (1957) (?) – comandant,
5. lt.ămajăIoanăC ld raruă– ofi erăpolitică(1953ă- 1954),
6. Sblt. Constantin Istrate - locţiitoră comandantă pentruă paz ă şiă
regim (decembrie 1953 – mai 1954).
Conformă documenteloră careă atest ă decesulă de inu ilor,ă identificateă
înă Arhivaă Administra ieiă Na ionaleă aă Penitenciarelor,ă înă acestă intervală aă
decedată„oficial”ădoarăunăde inut,ăimediatădup ătransferulăs uălaăSpitalulădină
Bac u.ă
Ulterioră Istrateă Constantină ă ajungeăloc iitorăală comandantuluiă deă laă
Penitenciarulă Gherlaă iă ună adev rată tor ionară ală de inu iloră politiciă
încarcera iă acolo.ă Întreă 1ă augustă 1957ă şiă 31ă octombrieă 1962,ă câtă aă fostă
loc iitoră ală comandantuluiă pentruă pazaă şiă regim,ă dară şiă înă perioadaă înă careă
ConstantinăIstrateăaăfostăcomandantălaăGherlaăaiciăauădecedată216ăde inu i,ă
nou ădintreăaceştiaăînăceleătreiăluniăînăcareăelăaăfostăcomandant.ă
Înă 2014,ă cândă aă iă murit,ă Constantină Istrate urmaă s ă fieă judecată
pentruă crimeă împotrivaă umanit iiă înă leg tur ă cuă persoaneleă internateă
administrativă şiă condamna iiă afla iă înă executareaă pedepseloră privativeă deă
libertate.
7. lt. maj. Iordache Ioan Dumitru - ofi erăpolitic (aprilie 1953 –
iunie 1954) (?).
II. ONE TI BARAJ – FORMA IUNEAă0680

One ti Baraj - 0680,ăeraălag rădeăcategoriaăaăIII-a,ăfiindădeclarat ă
“oficial”ă colonieă deă munc ă pentruă de inu i de drept comun, cu pedepse
pân ălaă5ăani,ănerecidivi ti.ăă
25
- Efective existente = 467 de inu i,ă folosi iă laă s p turiă iă lucr riă deă
construc ii;
Coloniaă Oneşti-Baraj s-aă înfiin ată înă 1953,ă laă pu ină timpă dup ă
Coloniaădeămunc ăOne tiăR10ă– 0665 i eraăsubven ionat ădeăîntreprindereaă
româneasc ă"Energoconstruc ia".ăLag rulăeraăsituatăpeămalulărâuluiăTrotu ,ă
lâng ă barajă (ast zi,ă zonaă str ziiă Avântului,ă mun.ă One ti,ă judă Bac u).ă
De inu iiădeăaiciăauălucratăînăspecialălaăconstruireaăbarajuluiădeăpeăTrotu ă iă
aă canaluluiă deă aduc iuneă ap ,ă înă lungimeă deă 7ă km,ă deă laă râulă Trotu ă spreă
TermocentralaăBorze ti.ăUnulădină antiereleădeălucruăseănumeaă“Punctulă6ă
aduc iune”.
De la 1 iulie 1956, cu ordinul M.A.I. nr. 889/ 3 iulie 1956 (ordin
postdatat zilei de 1 iulie), coloniaăOneşti-Baraj a devenit, prin reorganizare,
sec ieăsubordonat ăaănoiiăcoloniiăBorze tiăR.10ă– 0694.
Dintreăofi eriiăafla iălaăcomandaăcolonieiăsuntăcunoscu iăfoarteăpu iniă
(dateleăfiindăfoarteăpu ine,ăînătoateăsurseleăconsultate):
1. lt. maj. Iordache Ioan Dumitru (iunie – 31 octombrie 1954) –
comandant,
2. lt. maj. Anton Gheorghe Ion (1954 – 1955) – comandant.
Anterior aă maiă fostă comandantă laă Cernavod .ă Ulterioră aă fostă
comandantălaăCom neşti,ăBârceaăMareă- Hunedoaraă iăOstrovă(1957ă
– 1962).
3. lt-col. Ion Gheorghe Diaconeasa - ef supraveghetor (7
noiembrie 1953 - 1 martie 1954),
- comandant pluton supraveghere (1
martie - 1 iunie 1954),
- comandantăcompanieăpaz ă(1ăiunieă
1954 - 1 iunie 1955),
- loc iitorăcomandantăpentruăpaz ă iă
regim (1 iunie 1955 - 1 martie 1956).
III. BORZE TIă– FORMA IUNEAă0652

Borze ti - 0652, era lag ră deă categoriaă aă II-a,ă fiindă declarat ă
“oficial”ăcolonieădeămunc ăpentruăde inu iădeădreptăcomunăcuăpedepseăpân ă
laă 5ă ani,ă nerecidivi ti.ă Înfiin at ă înă 1953,ă s-aă desfiin ată(ă caă indicativ)ă laă1ă
octombrie 1954, prin ordinul M.A.I. nr. 257/ 25 octombrie 1954 (printr-un
26
ordinăpostdatată zileiă desfiin rii).ă Lag rulă eraăsituatăundevaăpesteădrumădeă
BisericaădinăBorze tiă(ast zi,ăînămun.ăOne ti,ăjudăBac u).
- Efectiveăexistenteăţă1458ăde inu i,ăfolosi iălaălucr riădeăconstruc ii;
Aă func ionată dup ă 1ă iulieă 1956,ă prină reorganizare,ă caă sec ieă
subordonat ăaănoiiăcoloniiăBorze tiăR10ă– 0694.
Dintreăofi eriiăafla iălaăcomandaăcolonieiăsuntăcunoscu iădoar:ă
1. cpt. Dumitru Stelea (1954) – comandant,
2.ăăălt.ămajăVasileăAntonăB sescuă– loc iitor politic (23 august 1953-
15 mai 1954),
– instructor politic (15 mai-15
octombrie 1954).
IV. BORZE TIăăR.10ă– FORMA IUNEAă0694ă(ONE TI)

Înă 1956,ă caă urmareă aă uneiă H.C.M.ă privindă reducerea efectivelor
M.A.I.,ă aă ap rută Colonia de categoria a I-a – Borze ti R.10 - 0694
(desfiin at ăprinăordinulăM.A.I.ănr.ă3650/ă1ănoiembrieă1959)ăcareăaăînglobată
vechileă lag reă One tiă R.10ă – 0665, One ti-Baraj – 0680ă iă Borze tiă -
0652,ădeveniteăacumăsec ii.ăNouaăcolonieăeraăcompus ădin:ăsec iaăBorze tiă
R10,ăsec iaăBorze ti,ăsec iaăOne tiăora ă iăsec iaăOne tiăBaraj.ăBeneficiarulă
munciiăde inu ilorădinăaceast ăforma iuneăeraăMinisterulăConstruc iilor.
Penitenciarulă colonieiă dină localitateaă Borze tiă eraă cunoscută drept
spa iuă deă încarcerareă cuă regimă nuă foarteă dur.ă Totodat ă eraă cunoscută iă
pentruănereguliăaleăadministra iei,ăprecumăsustragereaăalimentelorădeăc treă
gardieniă iăfalsuriăînăgestiuneăpentruăacoperireaăfurturilor.
Comandan iăcunoscu iăaiăacesteiăcoloniiăauăfostăofi erii:
1. col. Ioan Ficioru – efădeăsec ieă(ămartieă– aprilie 1956),
- comandant (aprilie 1956 – septembrie
1958),
Într-oă şedin ă deă analiz ă aă munciiă DGPCMă careă aă avută locă laă 28ă
august 1956, locotenentul major Ioan Ficioru aă luată cuvântulă pentru a
semnalaă uneleă problemeă cuă careă seă confruntaă forma iuneaă 0694ă Borzeşti.ă
FicioruăsemnalaăconduceriiăDGPCMăc ălaăaceast ăcolonieăs-au trimis mai
mul iă de inu iă „ciungiă şiă orbi”ă careă nuă puteauă fiă folosi iă laă munciă şiă careă
27
îngreunauă muncaă celoră 3ă sanitariă aiă unit ii.ă Deă asemenea,ă Ficioruă maiă
precizaă c ă laă aceast ă fuseser ă trimişiă de inu iă f r ă haineă şiă echipamentă iară
dină punctulă deă vedereă ală caz riiă de inu iloră situa iaă seă prezentaă dramatic.ă
Ficioruă atr geaă aten iaă c ă de inu iiă nuă puteauă daă randament,ă peă şantierul
TrustuluiădeăEnergoăConstruc ii,ădeoareceăpaturileăînăcareădormeauăaceştiaă
erauăvechiăşiăplineădeăploşni e.ă
Esteăretrogradatăpentruăc ăesteăacuzatădeă„imoralitate”:ăîntre inereaă
deărela iiăintimeăcuăfiicaăunuiăde inut,ăcuăso iaăcasieruluiă iăcuădou ăfemeiă
„deă moravuriă u oare”ă deă serviciileă c roraă seă bucurauă iă angaja iiă deă laă
Direc iaăGeneral ăaăPenitenciarelor,ăcândăveneauăînăcontrolălaăBorze ti.ăDe
asemenea,ă ofi erulă aă maiă fostă acuzată c ă laă Borzeştiă aă organizată oă serieă deă
chefuri cu unele cadre dinăunitate,ălaăcareăauăluatăparteămaiămul iăofi eriădină
aparatulă centrală ală DGPCMă (c pitanulă Bâraă Anghelă şiă locotenentulă P ună
Dumitru)ă şiă chiară ofi erulă deă contrainforma iiă ală colonieiă – locotenentul
majorădeăsecuritateăPruteanuăConstantin.ăAcuza iileăaduseăofi eruluiăFicioruă
au fost recunoscute de acesta.
Anterior coloniei Borzesti, Ficioru a fost comandant la Colonia de
munc ăPoartaăAlb /forma iuneaă0893ă(17ăiunieă1953ă– 3ăianuarieă1955)ă iă
comandant la penitenciarul Suceava (ianuarie 1955 – 1 martie 1956).
De la Borzesti ajunge la Periprava/forma iuneaă 08308, unde a
de inută func iileă deă loc iitoră comandantă pentruă paz ă şiă regimă laă (1ă
septembrie 1958 – 1ăoctombrieă1960)ăşiăcomandantă(1ăoctombrieă1960ă– 1
septembrie 1963). Aici Ficioru si-aădovedităadev rateleăcalit iădeător ionar.ă
Dină cauzaă condi iiloră inumaneă dină aceast ă colonieă şiă aă normeloră deă lucruă
imposibilă deă realizată laă Peripravaă num rulă deceseloră eraă foarteă mare.ă
Potrivită m rturiilor,ă înă lag ră mureauă înă fiecareă noapteă câteă 2-3ă de inu i.ă
Cândăseăadunauămaiămulteăcadavre,ăgardieniiăleăîngropauăînăgropiăcomune.
Dină 2013,ă tor ionarul Ioan Ficioru este pus sub acuzare pentru
genocid, înădosarulă privindă moarteaă unoră de inu iă deă laă Coloniaă deă munc ă
Periprava.
2. col. Marin Martalogu (1959) – comandant,
3. cpt. Vasile Popa – loc iitorăcomandantăpentruăserviciiă(1956-
1959),
4. lt-col. Gheorghe Ion Diaconeasa – loc iitor comandant pentru
paza regim (martie 1956- noiembrie 1959),
5. cpt. Mircea Vasiliu – ofi erăpolitică(1956),
6. mr. Constantin Manea – ofi erăpolitică(1958ă- 1959).
28
Colonia Borze tiăR.10ă- 0694 aveaăînă1959ăunăefectivătotalădeă238ă
angaja i,ă dintreă care 16ă ofi eri,ă 182ă sergen iă iă 40ă angaja iă civili.ă Aceea iă
colonieădeămunc ăînăanulă1958ăaveaă231ăangaja i.
Statul de organizare
al Coloniei de categoria I-aăBorze tiăR.10ăoperativ
Gradă iăretribu ieă
Denumireăfunc ieă(nrăangaja i) (lei),ăf r ăsporuriă iă
alte drepturi
efăpenitenciar,ăcateg. I-a operativ
Colonel/ 2760
(comandant)
Loc iitoră efăpenitenciarăctg.ăI-a operativ (
Lt. colonel/ 2510
loc iitorăpolitic)ăLP
Loc iitoră efăpenitenciarăctg.ăI-a operativ
Lt. colonel/ 2510
(paz ă iăregim)ăLPR
Loc iitor efăpenitenciarăctg.ăI-aăfunc ională
Lt. colonel/ 2040
(spate) LPS
Lucr torăprimăcadre Lt. major/ 1220
Secretariat
Secretar dactilograf 600 - 775
Cultural Educativ
Educatorăpenitenciareă iăcolonii
800 - 1100
( 2 pozi ii)
Birouăeviden ăde inu i
efăbirouăeviden ăde inu i 1050 - 1200
Lucr torăprincipalăeviden ăde inu i
825 – 950
(2 posturi)
Lucr torăeviden ăde inu iă(2ăpozi ii) 650 – 825
Birou Financiar - Contabil
efăbirouăfinanciarăcontabil 1150 - 1350
Contabil principal (2 pozi ii) 825 - 950
Casier principal 700 - 850
SPATE
efăeviden ădeăbaz ă(2ăpozi ii) 1050 - 1200
Contabil principal 825 - 950
29
efăpopot 950 - 1000
efădepozită(magazinăde inu i) 850 - 1000
Magazioner principal (3 pozi ii) 700 - 850
Achizitor principal (2 pozi ii) 600 - 725
Sergent magazioner (A.G.T.) (2 pozi ii) Plutonier/ 680
Sergent cond. auto (2 pozi ii) Plutonier/ 620 – 700
SANITAR
Medicăpenitenciarărurală(ămedicin ăgeneral )ă
1300 - 1650
(2 pozi ii)
Felcer sau oficiant sanitar I (3 pozi ii) 720 – 900/ 620 - 770
PRODUC IE
Tehnicianăprincipalăptr.ăProduc ie
850 - 1125
(2 pozi ii)
Normator (2 pozi ii) 650 - 825
Sergent supraveghetor (10 pozi ii) Sergent major/ 620
SEC IAăBORZE TIăR.10
efăsec ie operativ Maior/ 2030
PAZ ă I REGIM
Ofi erăserviciiăprimăoperativă(preg tireălupt )ă
Lt. major/ 1220
(3 pozi ii)
Sergent punct control (3 pozi ii) Plutonier/ 680
Supraveghetor principal (16 pozi ii) Plutonier/ 680
Sergent escort ăexterioră(29ăpozi ii) Sergent/ 580
SPATE
Magazioner principal 700 - 850
SEC IAăBORZE TI
efăsec ieăoperativ Maior/ 2030
SECRETARIAT
PAZ ă IăREGIM
Ofi erăserviciiăprimăoperativă(preg tireălupt )ă
Lt. major/ 1220
(2 pozi ii)
30
Sergentăescort ăexterioră(24ăpozi ii) Sergent/ 580
SPATE
SEC IAăONE TIăORA
efăsec ieăoperativ Maior/ 2030
SECRETARIAT
PAZ ă IăREGIM
Ofi erăserviciiăprimăoperativă(preg tireălupt ) Lt. major/ 1220
SPATE
SEC IAăONE TIăBARAJ
efăsec ie operativ Maior/ 2030
PAZ I REGIM
Ofi erăserviciiăprimăoperativă(preg tireălupt ) Lt. major/ 1220
SPATE
Treptată de inu iiă politiciă dină Coloniileă deă laă One tiă iă Borze tiă auă
fostăfieăelibera i,ăfieăauăfostăexpedia iălaăsecurit ile,ădinăzonaădeădomiciliu,ă
pentru continuareaă cercet rilor,ă fieă înso i iă deă mili ieniă auă luată drumulă
domiciliuluiă obligatoriuă dină B r gan,ă înă apropiereă deă C l raşi,ă f r ă aă ineă
seamaă deă stareaă loră deă s n tate.ă Întreă ceiă deporta iă înă B r gan,ă laă ună
momentădat,ăseăg seaăşiăunăromânăcare-şiăpierduseăvedereaăşiăaveaănevoieă
deă înso itor.ă Umanismulă comunistă nuă l-aă trimisă acas ă ciă l-aă adusă totă înă
aceast ăSiberieăromâneasc ,ăpentruăa-lăchinuiăînăcontinuare.
31
Note explicative:
Loc iitorulă comandantuluiă pentruă paza-regim (LPR) era
membruă înă personalulă deă conducereă ală lag relor,ă coloniiloră iă
penitenciareloră dină timpulă regimuluiă comunistă iă eraă responsabilă pentruă
pazaă iăregimulăunit ii,ăfiindăsubordonatăcomandantului,ăavândăîndatoririleă
acestuiaă iă dublându-lă înă exercitareaă func ieiă sale.ă ă Elă eraă r spunz toră deă
pazaă condamna ilor,ă deă structuraă împrejmuiriiă lag rului,ă aă perimetreloră
interzise,ă aă puncteloră deă supraveghere,ă deă între inereaă iă stareaă deă
func ionareă aă armamentuluiă iă muni iei.ă Elă r spundea,ă deă asemenea,ă deă
întreagaă activitateă aă lag rului iă preluaă toateă obliga iileă comandantuluiă înă
lipsaă acestuia.ă Seă ocup ă cuă organizareaă escort riiă condamna iloră iă eraă
îns rcinatăs ăiaăabsolutătoateăm surileănecesareăpentruăreducereaărisculuiădeă
evadareă sauă deă comunicareă aă condamna iloră cuă exteriorul.ă Conducea
opera iunileădeăperchezi ionareăaăde inu ilor,ăgestionaăprimireaăpacheteloră iă
ordineaălaăvorbitorăaăcondamna ilor,ăpedepseaăpeăceiăcareănu- iăîndeplineauă
atribu iileădeăserviciuăprestabilite,ăetc.
Ceiămaiămul iăloc iitoriăpaz -regim s-au remarcat prin exces de zel,
comi ândăabuzuriă iăilegalit iăfa ădeăde inu iiăpolitici,ămergândăchiarăpân ă
laăsuprimareaăfizic ăaăunoraădintreăace tia.
Loc iitorulă politic sau Ofi erulă politic (LP) era adjunctul
comandantuluiă unit ii,ă responsabilă pentruă activitateaă înă domeniulă politic.ă
Elă eraă principalulă instrumentă prină careă partidulă comunistă î iă exercitaă
controlulăasupraăactivit iiădinăpenitenciare,ăcoloniiă iăunit iădeămunc ,ăînă
celeătreiădirec ii:ăpolitic ,ădeăcadre,ădeăeducare.ăÎnălocurileădeădeten ieăaveaă
o importan ă iă oă autoritate,ă careă adeseori,ă leă dep eauă peă celeă aleă
comandantului.
Loc iitorulăcomandantuluiăpentruăservicii (LPS) sau spate, avea
atribu iiăorientateăspreăasigurareaămaterial ăaăcoloniiloră iăpenitenciarelorăcuă
totă ceă eraă necesară func ion rii acestora.ă Elă aveaă înă subordineă urm toareleă
birouri:ă armament;ă cazarmare,ă investi ii,ă repara ii,ă construc ii;ă alimente,ă
furaje,ă vesel ;ă gospod rieă agrozootehnic ,ă produc ieă vegetal ă iă animal ;ă
achizi iiă uniforme,ă echipamentă de inu i,ă inventară mobilier;ă etc.ă De inu iiă
selectiona iăerauăfolosi iălaăbuc t riaăcondamna ilor,ădepoziteleădeăalimente,ă
furaje,ă laă depoziteleă deă legume,ă magaziiă frigorifice,ă sp l toriaă de inu ilor,ă
ateliereleă deă cizm rieă iă croitorie,ă repara iiă curenteă laă ap ,ă canal,ă curent,ă
32
zugr vireaă iă cur eniaă înc perilor,ă îngrijireaă animaleloră iă aă culturiloră
agricole,ăîntre inereaăma iniloră iăutilajelor,ăetc.ă
Condi iileă deă hran ă iă deten ieă dină perioadaă comunist ă auă produsă
moarteaăsauăîmboln vireaăgrav ăaămiiădeăcondamna i.
Graiulă sângelui a fostă oă organiza ieă clandestin ă antibolşevic ă
înfiin at ă în 1944 dină ini iativaă lui Ionă Vulc nescu, secretar al generalului
R descu.ă Nucleulă s uă eraă la Bucureşti şiă eraă format ă maiă alesă dină militariă
activiă şiă debloca i,ă conduşiă deă vechiă generali.ă Numeleă şiă l-aă luată dup ă
instaurarea guvernului Petru Groza.ă Aă intrată înă vizorul Siguran ei, care
semnalaă laă aceaă vremeă existen aă eiă caă organiza ieă subversiv ,ă
antiguvernamental ă şiă antisovietic ,ă cuă 2.000ă deă membriă înă Bucureştiă şiă
3.000ăînărestulă rii.
La 7 mai 1946 lanseaz ă ună manifest-program care trata tematica
na ionalismului,ă aă specificuluiă na ional,ă aă claseloră sociale,ă organizareaă
na iuniiă sauă rela iileă întreă capital,ă munc ă şiă moned .ă Organiza iaă aă fostă
desfiin at ,ă iară conduc toriiă s iă judeca iă înă "lotulă Graiulă Sângelui"ă şiă
condamna iălaăaniăgreiădeăpuşc rieăsauămunc ăsilnic .
Fr iile de Cruce (FDC)ă auă fostă structuriă deă bazaă al turiă deă
cuiburileă legionare,ă func ionândă caă organiza iiă înă Mi careaă Legionar .ă
Fr iileă deă cruceă reprezentauă sec iuneaă eleviloră deă liceu,ă ap rut ă înă 1924,ă
subă numeleă Legiuneaă “Arhanghelulă Mihail”,ă fiindă precursoareaă Mi c riiă
Legionareă iăpepinieraăeiătotodat .
33
De inu iăpoliticiădin Coloniile de
munc ăfor at deălaăOne tiă iăBorze ti
(anii 1953 – 1954)
“Nu toate victimele au fost martiri, dar toate ne roagă,
din cerul lor, să nu le uităm.”
Dup ă stingereaă dină via aă p mânteasc ,ă prină februarieă 1952,ă înă

sanatoriul-închisoareă dină Târguă Ocna,ă aă Sfântuluiă închisorilor Valeriu
Gafencu,ă iădup ăce,ăcuăpa iiăs i,ăp rinteleăieroschimonahăNilăDoroban u
“celă nebună pentruă Hristos”ă aă m surată p mântulă dintreă M guraă Ocneiă iă
M n stireaăBogdana,ăăînă1953ăseăînfiin auăColoniileădeămunc ăfor at ădeălaă
One tiă iăBorze ti.ă
Astfel,ă peă lâng ă elanulă muncitoresc,ă ora ulă One tiă iă platformaă saă
industrial ă deă laă Borze tiă auă fostă ridicate,ă laă începuturileă lor,ă iă înă pasulă
caden atăalăde inu ilorăpoliticiăînăzeghe,ăînămurmurulăRug ciuniiăluiăIisusă iă
înăt inuiteăcânt riădinăSfântaăLiturghie.
***
34
Iat ăcâtevaădestineădeăromâni,ăg siteăprinăziareă iăc r i,ăprină pagini
deăinternet,ădinămiileădeăde inu iăpoliticiăcareăauătrecutăpeăaici:
P rinteleă Saviană Bunescu s-aă n scută înă 3ă februarieă 1911ă înă
localitateaă St neşti,ă Craiova.ă Aă f cută şcoalaă primar ă înă comunaă natal ,ă
seminarulălaăRâmnicu-Vâlcea,ăapoiăaăf cutăteologiaălaăBucureşti.ăAăfostăună
studentăexemplar,ăavândăoăvoceădeosebit .ă
Înă anulă 1937ă aă fostă hirotonită preotă parohă ală Bisericiiă cuă hramulă
SfântulăNicolaeădinăsatulăDr g nescuă- Giurgiu.ăAăfostăarestatăînăanulă1952ă
şiăînchisătimpădeă2ăaniălaăcoloniileăGaleş,ăValeaăNeagr ,ăOneşti, Borzeştiăşiă
Canal.ă Motivulă oficial:ă leg turaă cuă legionarii,ă lucruă peă careă p rinteleă l-a
negat.ă Motivulă real:ă nuă eraă peă placulă regimuluiă comunistă pentruă c ă laă
slujbeleăp rinteluiăSavian,ăbisericaăeraătotdeaunaăplin ădeăcredincioşi.
A fostă preotă cuă har.ă Aă efectuată lucr riă deă m rireă aă bisericiiă iă deă
dezvoltareă arhitectural .ă Înă anulă 1967ă aă adusă laă biseric ă peă ieromonahul
Arsenie Boca (fost de inut laăPoartaăAlb )ăcareătimpădeă15ăaniăcuăr bdare,ă
îndemânareăşiărug ciune,ăaăpictatăbisericaăînăduhăşiăadev r.
Iisusăînăzeghe,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
pictatăînăbisericaăDr g nescuădeăp rinteleăArsenieăBoca
35
P rinteleă Saviană Bunescu a fost preot paroh al acestei biserici cu
hramulăSf.ăNicolaeăîntreăaniiă1937- 1999.ăAăadormităînăDomnulălaădataădeă5ă
februarie 2005.
P rinteleăIlieăL c tu u s-aăn scutălaădataădeă6ădecembrieă1909,ăînă
satulăCr p turile,ăjude ulăVâlcea,ăîntr-o familie cuă apteăcopii,ăelăn scându-
seă ală doilea.ă P rin iiă lui,ă Marină iă Mariaă s-auă remarcată caă ni teă oameniă
simpli,ăgospodariă iăcuămareăcredin ăînăDumnezeu.ăTat lăs uăeraădasc lulă
bisericii,ăpremis ăceălaăapropiatăpeătân rulăIlieădeăSfântaăBiseric .
Dup ă terminareaă claseloră primare,ă tân rulă Ilieă vaă mergeă laă
SeminarulăTeologicădinăRâmnicu-Vâlcea,ăundeăvaă iăstudiaăîntreăaniiă1923-
1930.ă Aici,ă elă vaă terminaă coalaă cuă Diplom ă deă Virtute,ă înă frunteaă c reiaă
st teaăscris:ă"Pentruăaptitudiniăsuflete tiăcareăîlădistingăîntreăcolegiiălui."ăLaă
Bucure tiă întreă aniiă 1930-1934ă vaă studiaă laă Facultateaă deă Teologie.ă Înă
timpulă facult ii,ă Ilieă L c tu uă seă vaă c s toriă cuă înv toareaă Ecaterinaă
Popescu.ăP rinteleă iăso iaăluiăvorăna teă iăcre teăcinciăcopila i.
IlieăL c tu uăvaăfiăhirotonităpreotăînădataădeă1ăseptembrieă1934,ăpeă
seamaăparohieiăOsicaădeăJos,ăjude ulăOlt.ăElăvaăslujiăînăaceast ăbiseric ăpân ă
înă lunaă noiembrieă 1934,ă cândă esteă trimisă înă satulă Buice ti,ă totă dină jude ulă
Olt.ăP rinteleăslujeaăneîncetatălaăbiseric ă iăînăfamilie.
Începândă cuăanulă1942,ăp rinteleăIlieăL c tu uăesteătrimisă caă preotă
misionară pesteă Nistru,ă înă Odessaă iă jude ulă Rîbni a.ă Înă urm torul an,
p rinteleăseăvaăîntoarceăacas ,ălaăso ieă iăcopii.
36
Anulă1952ăîiăvaăpreg tiăp rinteluiăIlieăoămareăîncercare.ăÎn data de
19ă iulieă esteă arestată iă cercetată pentruă activitateă legionar ă (înă perioadaă
guvern riiă legionareă aă fostă cooptată înă calitateă deă şefă deă cuib,ă aă c ruiă
activitateă îns ă s-aă rezumată laă ini iativeă gospod reşti). F r ă niciă oă
condamnareăscris ,ăesteăînchisă înăcoloniaădeămunc ăsilnic ădeăla Canal,ăînă
coloniaăGale uă iăulteriorăcoloniaăPeninsula,ăConstan a.ă
Anulă urm toră îlă vaă g siă peă p rinteleă Ilieă L c tu uă înă
închisoarea Târgu Ocna,ă undeă vaă fiă mutată dină pricinaă st riiă proasteă deă
s n tateă iă incapacit iiă deă munc .ă Dină septembrieă 1953ă pân ă înă aprilieă
1954,ăp rinteleăaăfostămutatălaăforma iuneaădeămunc ă0680ădin One ti, de
unde la 26 aprilie 1954 a fost eliberat.
ÎntorsăînăbisericaăsatuluiăBuice ti,ăelăvaăslujiăsfinteleăslujbe,ăpân ălaă
urm toareaăarestareădină1ăiulieă1959.ăP rinteleăprime teăoăpedeaps ădeăcinciă
ani,ă fiindă trimisă laă Periprava,ă înă Deltaă Dun rii,ă undeă îlă vaă întâlniă
pe p rintele Iustin Pârvu.ă Abiaă înă dataă deă 6ă maiă 1964ă elă seă vaă întoarceă
acas .
Chiarădac ăaăfostăeliberat,ăp rinteleănuăaăavutălini te.ăNecredincio iiă
i-auă stabilită domiciliuă for ată înă Bolintinu,ă undeă aă fostă silită s ă lucrezeă caă
zidar.ăAbiaăînădataădeă20ădecembrieă1964,ăp rinteleăIlieăL c tu uăaăpututăs ă
slujeasc ădinănouăînăbiseric ,ădeăast ădat ăînăjude ulăTeleorman,ăînăparohiaă
G rde ti.ă Înă anulă 1970ă p rinteleă Ilieă esteă mutată într-un sat din comuna
R suceni,ăjude ulăGiurgiu.ăAici,ăelăvaăslujiăpân ălaăpensionare,ăcareăvaăveniă
la 11 ianuarie 1978.
37
Spre finalulă vie ii,ă p rinteleă Ilieă L c tu uă aă ajunsă înă spital,ă dină
pricinaă numeroaseloră suferin eă iă greut iă întâmpinateă peă parcursulă vie ii.ă
P rinteleăaăadormităînăDomnulăînădataădeă22ăiulieă1983,ăînăSpitalulăPanduri,ă
dină Bucure ti.ă Trupulă p rinteluiă Ilieă L c tu uă aă fostă înmormântată înă
Cimitirulă Adormireaă Maiciiă Domnului,ă dină Bucure ti.ă La data de 29
septembrieă 1998,ă dup ă 15ă aniă deă laă trecereaă înă rândulă celoră drep i,ă
trupulă preotuluiă Ilieă L c tu uă aă fostă g sită intactă iă r spândindă bun ă
mireasm . Trupul neputrezit avea o greutate de 7-8ă kg,ă fiindă g sită înă
condi iileăcorespunz toareăsfintelorămoa te:ănestric cios,ăfrumosămirositor,ă
uscată iă u or,ă pieleaă deă culoareaă alunului,ă p strându- iă dimensiunileă iă
aspectul, pe care privindu-lănuăprovoac ăspaim ,ăciăbucurieăduhovniceasc ,ă
dândăimpresiaăunuiăomăcareădoarme.
Înă prezent,ă moa teleă p rinteluiă seă afl ă într-oă cript ă dină cimitirulă
undeă aă fostă înmormântat,ă Bisericaă Ortodox ă Român ă deschizându-i
p rinteluiăIlieăL c tu uăunădosarădeăcanonizare.
Preotul profesor universitar
doctoră Gheorgheă I.ă Dr gulin, s-aă n scută
laă14ăaprilieă1929,ăînăScutelniciă(Meteleu),ă
jud. Buz u.
Studiileă iă leă faceă laă Seminarulă “ă
Chesarie Episcopul" (1942- 1948)ă şiă laă
Liceulă B.ă P.ă Haşdeu"ă dină Buz uă (1948-
1950),ă apoiă cursurileă deă licen ă (absolvite
1956)ă şiă deă doctorată (absolviteă 1959)ă -
pentruă Teologieă Fundamental ă - la
Institutul Teologic Universitar din
Bucureşti,ă tezaă fiindă sus inut ă laă 23ă iunieă
1979.
Esteă preotă laă bisericileă “Ceau ă
Radu" (1963-1977)ă şiă “ă Hagiu"ă (1977ă -
2010)ădinăCapital ;ăasistentă(1990),ăapoiălectoră(1991)ăsiăconferen iară(dină
1994)ălaăFacultateaădeăTeologieădinăBucureşti.
Avândăorigineănes n toas ,ăînăcalitateaăsaădeăstudentălaăTeologieă iă
pentruăc ăs-aăîmpotrivităverbalănoiiăorânduiriăaăfostăîncarceratăpentruă24ăluniă
începândăcuăanulă1953,ătrecândăpeălaăGhencea,ăJilava,ăV c reşti,ăCastelul,ă
CapulăMidia,ăN vodari,ăOneşti.
P rinteleăGheorgheăDr gulinăî iăaminte te:ă
38
CândăeramălaăN vodariă(…),ăaăvrutăîns ăBunulăDumnezeu,ăcareă
conduceăistoriaăaceasta,ăşiăaămurităStalin.ăNeăîntrebamăto i:ă“Deăceăbat,ăm i,ă
toateăclopoteleăastea?ăCareăs ăfiămuritădintreădraciiăceiămari?”ăăI-am luat pe
rând.ăNiciăunăpaznicăn-aăavutăcurajăs ăneăspun ăşiănou ăevenimentulă
salvator.ăNiciănuăştiauăceăregimăs ăneămaiăaplice.ăNuăne-au dat drumul, ne-
au dus la Oneşti,ăs ăs p mălaăTrotuş.ă
Eram cu părintele Constantin Sburlan de la Pogoanele şi nu mai
ştiu cu care şi zăream departe, peste apă (apa Trotușului- nota noastră),
biserica lui Ştefan cel țare, cu stejarul din Borzeşti. Şi prin faptul că
vedeam zilnic peisajul acesta căpătam o speranţă, ne gândeam la
Dumnezeu, la Maica Domnului, vedeam biserica, auzeam clopotul, era
ceva optimist în realităţile religioase.
Câmpia dintre One ti i Borze ti ne-a primit pe cei veni i de la
Midia-Năvodari ca acea priveli te a osemintelor din profe ia lui Isaia.
Prin munca for ată a atâtor mii de de inu i, piesele risipite de aici au
putut fi montate într-o rafinărie. Aceasta era de provenien ă sovietică i
ni se spunea că ea reprezintă „culmea” progresului tiin ific din vremea
noastră.
Duminica însă ne desfătam privirea cu silueta Bisericii lui tefan
cel țare de la Borze ti. Sfântul loca se pitula în marginea acestei
depresiuni i parcă se ru ina el însu i de omul robit i schingiuit, chiar la
sfâr itul mileniului al II-lea, de fratele lui.
Totu i în anumite zile de primăvară ne odihneam cu mintea,
închipuindu-ne că suntem copiii cu care celebrul domnitor se jucase
odinioară la stejarul acestor amintiri. Am fi socotit, de asemenea, un
mare privilegiu să putem sta lini ti i, fără paznici, în vreo strană a acestei
biserici istorice. (după Ziarul Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae
Petcu)
Politicianulă iă scriitorulă Mircea Ionescu-Quintus s-aă n scută laă

Cherson,ă Ucraina,ă laă 18ă martieă 1917ă iă aă copil rită laă Ploie ti,ă jude ulă
Prahova.ăQuintusăeraăpseudonimulăliterarăalătat luiăs u,ăIonăIonescu,ăavocată
iă frunta ă liberal,ă refugiată înă Ucraina,ă careă laă întoarcereaă înă ar ă aă devenit
numeăpeăactulădeăna tereăalăfiuluiăs uăMircea.
39
AăabsolvităFacultateaădeădreptădinăcadrulăUniversit iiăBucure tiăînă
anulă1938.ăÎnătimpulăstuden iei,ăînă1936,ăaăadoptatăideileăliberaleă i i-a avut
caă mentoriăpeă I.ă G.ăDucaă şiă NicolaeăIorga.ăS-aăînscrisăoficială înă P.N.L.ăînă
1945,ăînăaceea iăziăcuăso iaăsa,ăViorica.ăÎnăperioadaă1940-1987 a fost avocat
laă Baroulă Prahova,ă iară înă 1991ă aă devenită profesoră universitară deă Dreptă
constitu ională laă Universitateaă deă Inventic ă dină Ploie ti,ă de inândă aceast ă
func ieăpân ăînă1993.
A luptatăpeăfrontăînăalădoileaăr zboiămondial,ălaăCotulăDonuluiă iăaă
fostăde inutăpoliticăînăperioadaăregimuluiătotalitar.ăÎnă1952,ăcândăeraăde inută
la Canal, s-aăn scutăsingurulăs uăfiu,ăR zvanăIonescuăQuintus.
De inutulă politică Ionescuă Quintusă Mirceaă aă fostă eliberată peă 30ă
aprilieă1954.ăLoculăultimeiădeten iiăaăfostălag rulădeămunc ădeălaăBorze ti.
Am plecat cu un libret CEC pe care era trecută suma de doi lei,
adică ceea ce am realizat în aproape trei ani de muncă silnică, mai ales
la Canal", poveste te el "cea mai emo ionantă amintire" care îl leagă de
Borze ti. Cu libretul CEC în buzunar, țircea Ionescu Quintus s-a
îndreptat spre halta Borze ti. Aici, primul lui gând a fost să telefoneze
acasă, la Ploie ti, pentru a- i anun a so ia. Bilet de tren avea, a a că a
întrebat cât îl costă trei minute de convorbire telefonică. "Opt lei", a
venit, sec, răspunsul. "În acel moment, am înghe at", poveste te fostul
de inut politic, după care, rugător, i-a arătat func ionarei libretul CEC cu
cei doi lei înscri i pe el. "Domni oara de acolo i-a dat seama imediat de
40
unde vin i mi-a spus că îmi face legătura i nu o să mă coste nimic", î i
aminte te țircea Ionescu Quintus de clipa eliberării.
Mircea Ionescu Quintus este legat de Borze ti nu numai prin

amintirileăanilorădeădeten ie,ăciă iăprinăfileleădeăpoezii,ăpeăcareăle-aăîngropată
într-ună perete.ă Dup ă 47ă deă ani,ă acesteă poeziiă auă fostă incluseă înă volumulă
"Moara dracilor", scos la Editura Ionă Creanga,ă înă 1999.ă Mirceaă Ionescuă
QuintusăaăstatălaăBorze tiătimpădeăunăan.ăFa ădeăalteălag re,ăaiciăaăpututăs ă
fac ă rostă deă hârtie,ă peă careă aă scrisă câtevaă dintreă versurileă publicateă acum.ă
Numaiă c ă nuă aă putută s ă iaă hârtiileă cuă el,ă astfelă c ă le-aă pusă într-o cutie de
tabl ăpeăcareăaăzidit-oăîntr-unulădintreăpere iiăblocului,ălaăconstruc iaăc ruiaă
participase.ăCutiaăesteă iăacumăîngropat ăînăacelăperete,ăasemeniămesajeloră
c treăposteritateăpeăcareăleăzidescăconstructorii.
Înă schimb,ă versurileă nuă le-aă uitată iă auă fostă trecuteă înă volumulă deă
poezii. Mare parte dintre poezii au fost create la Canal unde, drept
pedeaps ,ăde inu iiăerauăpu iăs ămunceasc ălaăunăconcasorăceăsp rgeaăpiatr ă
caăoăadev rat ă"moar ăaădracilor".ă
A fost pre edinteă ală Partiduluiă Na ională Liberal între 1993-
2001, deputată iă senator PNL,ă fostă Ministruă ală Justi iei,ă fostă pre edinteă al
Senatului, actualmente fiind liderul de onoare al PNL. Este general de
brigad ă înă retragereă iă membruă ală Uniuniiă Scriitoriloră dină România.ă Aă
41
primită Ordinulă Coroanaă Românieiă cuă spadeă iă panglic ă pentruă virtuteă
militar ă iăesteăCet eanădeăOnoareăalăora elorăPloie tiă iăOr ova.ă
Aă scrisă versuri,ă epigrame,ă articoleă deă pres ă iă aă primită Premiulă
Omniaăpentruăîntreagaăoper ăînăcadrulăFestivaluluiăInterna ionalădeăPoezieă
NichitaăSt nescu.
P rinteleă Alexandruă Şendrea s-aă n scută laă 27ă iunieă 1896,ă într-o
familie deăcredincioşiăortodocşiădinăNicoreştiiăTecucilor.
Dup ăclaseleăprimare,ăaăurmatăŞcoalaăNormal ădeălaăBârlad,ătân rulă

Şendreaă dorindă s ă ajung ă înv tor.ă Dup ă R zboiulă deă Reîntregire,ă elă aă
ajunsăs ăprofesezeălaăGrozeşti,ăjud.ăBac uă(1919-1921),ăapoiăînăArdeal, mai
întâiălaăCâmpeniă(1921-1926),ăjud.ăAlba,ăiarămaiătârziuălaăIaraă(1926-1927),
jud.ă Cluj.ă Îns ă misionarismulă ortodoxă declanşată înă Ardeală dup ă Mareaă
Unireăaveaănevoieădeăcâtămaiămul iăslujitoriăaiăaltarului.ăAstfel,ăîntreă1928ăşiă
1932,ă înv torulă Alexandruă Şendreaă aă urmată cursurileă Academieiă
Teologiceă dină Cluj.ă Înă 1929,ă aă fostă hirotonită peă seamaă Parohieiă Iara,ă careă
func ionaă într-oă capel ă amenajat ă chiară înă locuin aă sa.ă Deă asemenea,ă înă
perioadaăinterbelic ,ăpreotulăŞendreaăaăfostăangrenatăînăpolitic ,ăcaămembruă
ală Partiduluiă Liberal.ă Activitateaă saă politic ă s-aă intensificată înă timpulă
campanieiăelectoraleădinăvaraăanuluiă1946,ăatunciăcândăaămilitatăîmpotrivaă
legitim riiă laă putereă aă nouă veni iloră cuă ordină deă laă Moscova.ă Acesteă
antecedente politice au r masă înă eviden eleă organeloră deă represiuneă
comuniste,ă astfelă încâtă înă noapteaă Adormiriiă Maiciiă Domnuluiă dină 1952,ă
42
p rinteleăŞendreaăaăfostăridicatădinămijloculăfamilieiăşiătrimisăîntr-o colonie
deămunc .ă
P rinteleă Şendreaă aă cunoscută universulă concentra ionară înă
Penitenciarulă Clujă şiă peă şantiereleă deă munc ă for at ă deă laă Borzeştiă şiă
Oneşti, fiind eliberat la 16 ianuarie 1954. (după Ziarul Lumina, Memoria
bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
P rinteleăAlexandruăMazilu s-aăn scutălaă14ădecembrie,ă1909,ăînă
inutulăBac ului,ăînăfamiliaăunuiăminerădinăAs u.
Dup ă şcoalaă primar ă dină As uă (1917-1923),ă urmeaz ă Seminarulă

„Veniamin“ădinăIaşiă(1923-1931),ăapoiăcursurileăFacult iiădeăTeologieădină
Cern u iă(1931-1935).ăSeăc s toreşteăcuăfiicaăpreotuluiăIonăCojan,ăpentruăca
ună ană maiă târziuă s ă primeasc ă darulă preo ieiă peă seamaă parohieiă dină
B hn şeni,ă localitateă aflat ă lâng ă inutulă natal.ă Înă timpulă guvern riiă
legionareă iă seă puneă înă vedereă c ,ă dac ă doreşteă mutareaă laă oă alt ă parohieă
(so iaăeraăbolnav ăşiăaveaănevoieădeăspitalizareăîndelungat ),ăatunciătrebuieă
s ă activezeă înă Mişcareaă Legionar .ă Seă înscrieă înă aceast ă organiza ieă
politic .ă Esteă numită chiară şefă deă sectoră legionar,ă îns ă numaiă pân ă laă 1ă
decembrieă1940.ăÎnăvedereaămut riiălaăoăalt ăparohie,ăp rinteluiăMaziluăiăseă
cereă oă adeverin ă careă s ă dovedeasc ă activitateaă înă rândurileă Legiunii.ă Laă
28ă decembrieă 1940,ă responsabiliiă legionariă localiă îiă r spund:ă „Întrucâtă
sunte iă ună membruă necunoscută şiă cuă activitateă inexistent ă nuă viă seă poateă
elibera“.ă Dină acestă motivă demisioneaz ă dină Mişcareaă Legionar .ă Dup ă
rebeliuneaă dină ianuarieă 1941,ă p rinteleă Maziluă esteă urm rită permanentă deă
autorit ileă deă ordine.ă Deşiă nuă activeaz ă politic,ă dină excesulă deă zelă ală
autorit iloră antonesciene,ă p rinteleă Maziluă esteă filat,ă perchezi ionată
43
frecvent şiănuăiăseăpermiteăplecareaădinălocalitateăf r ăaprobare.ăCuăastfelădeă
documenteă aleă organeloră informativeă antonesciene,ă dup ă 23ă augustă 1944,ă
p rinteleă intr ă înă vizorulă noiloră autorit iă prosovietice.ă Esteă arestată laă 19ă
noiembrieă 1944ă şiă internată înă lag rul de la Tg. Ocna. De aici, a fost
transferatăînăianuarieă1945ălaăpenitenciarulăBac u.ăÎnăsprijinulăs u,ăenoriaşiiă
şiă prim riaă dină B hn şeniă înainteaz ă memorii,ă înă careă seă afirm ă cuă t rieă
nonparticipareaăp rinteluiălaăactivit ileălegionare.ăÎnăceleădinăurm ,ăînăurmaă
unei anchete a Comisiei de epurare, la 31 ianuarie 1945 este eliberat.
P rinteleăMaziluărevineăîntreăp stori iiă s i.ă Îns ănumaiăpân ă înă noapteaădeă
18ă spreă 19ă iulieă 1952,ă cândă esteă arestată deă Securitate.ă Laă perchezi ie,ă
practic,ă iă seă devasteaz ă casa,ă prină spargereaă pere iloră şiă scoatereaă
duşumelei.ă Apoiă esteă legată laă ochi,ă aruncată înă dub ă şiă trimisă înă arestulă
Securit iiădinăBac u.ăDeăaiciăesteătrimisălaăBucureşti,ăînăanchetaăDirec ieiă
GeneraleădeăSecuritate.ăNuărecunoaşteănimicădinăacuza iileăcare i se aduc,
nuăseăaducăprobeăîmpotrivaăsa,ădarăînăconcluziaăancheteiăseăarat :ă„Esteăună
bandită ală regimuluiă nostru”.ă Înă consecin ,ă p rinteluiă Maziluă iă s-a dat o
decizieăadministrativ ădeă24ădeăluniăînăcolonieădeămunc .ăAăfostătrimisălaă
Centrul de Triere Bucureşti,ă apoiă înă coloniileă deă munc ă deă la:ă Peninsulaă
(decembrieă 1952),ă Valeaă Neagr ă (14ă ianuarieă 1953),ă Borzeşti (august
1953)ăşiăOneştiă(martie 1954). A fost eliberat la 13 mai 1954 din colonia de
munc ă deă laă Oneşti. Dină cauzaă munciiă for ate,ă anchetelor şiă torturiloră laă
careă aă fostă supusă înă deten ie,ă p rinteleă Maziluă aă contactată oă boal ă foarteă
grea,ănumit ăpoliglobulie,ăunăsoiădeăcancerălaăsânge.ăH ituitădeăSecuritateăşiă
sl bitădeăboal ,ăp rinteleăAlexandruăMaziluăaădecedatălaă5ăoctombrieă1978.
(după Ziarul Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
Preotul Gheorghe Barbu s-aăn scută
laă 30ă maiă 1903ă înă casaă înv toruluiă Ionă
Barbuă dină localitateaă doljean ă Coşoveniiă deă
Sus,ă caă singurulă fiuă ală p rin iloră s i.ă Aă fostă
admisă laă Seminarulă Teologică "Sfântul
Nicolae"ădeălaăRâmnic,ăundeăs-aăpreg tităoptă
ani.ă Aă fostă întotdeaunaă printreă fruntaşiiă
clasei,ă îns ă înă modă deosebită s-a remarcat
prinăvoceaăsaădeosebit .
S-aă înscrisălaăFacultateaădeăTeologieă
dină Bucureştiă şiă aă urmată înă paralelă şiă
Conservatorulă deă Muzic , la clasa de teorie
44
şiă solfegiiă aă maestruluiă I.D.ă Kiriacă şiă laă clasaă deă armonieă aă luiă Normaă
Otescu.ă Înă timpulă studiiloră aă candidată pentruă ună postă deă solistă laă Operaă
Român ,ăal turiădeăprestigiosulătenorăJosephăSchmit,ăpeăcareăl-a surclasat.
Dotat cu o putereă deă munc ă deosebit ,ă aă fostă cânt re ă şiă dirijoră deă coră laă
Bisericaă"Sfin iiăVoievozi"ă- BisericaăAlb ădinăBucureştiă(1ănov.ă1924ă- 1
dec.ă 1930),ă bibliotecară ală Ministeruluiă Culteloră şiă Arteloră (1925ă - 1928),
cânt re ălaăTeatrulădeăOper ă(15ăseptembrieă1926 - 31ădecembrieă1927ăşiă1ă
iunie 1928 - 31ă iulieă 1930)ă şiă func ionară ală Consiliuluiă Centrală Bisericescă
(1926 - 1927).
Aă primită hirotoniaă întruă diaconă deă laă Vartolomeuă St nescu,ă
episcopulă Râmnicului.ă Aă fostă numită diaconă IIIă laă catedralaă chiriarhal ă şiă
profesoră laă Şcoalaă deă cânt re iă deă laă M n stireaă Cozia.ă Înă anulă 1933,ă
tân rulă slujitoră aă revenită acas ,ă înă Craiovaă sufletuluiă s u.ă Aă fostă hirotonită
preotă laă 15ă octombrieă 1933,ă peă seamaă Catedraleiă mitropolitaneă "Sfântulă
Dumitru",ăcareăînc ănuăseădeschiseseăcultului.
Laă 9ă februarieă 1940ă aă fostă încorporată înă cadrulă Regimentuluiă 26ă
Doroban iă Rovine,ă cuă gradulă deă c pitan.ă Ulterior,ă aă ajunsă confesoră ală
corpuluiăIăarmat .ăMaiămultădecâtăatât,ăînăperioadaă1940ă- 1947, p rinteleă
Barbu a devenit confesorul regimentului deăgard ăşiăimplicităalăregeluiă
Mihaiă Iă şiă ală mareşaluluiă Antonescu.ă Aă participată laă numeroaseă ac iuniă
aleă armateiă româneă dină timpulă celuiă de-ală Doileaă R zboiă Mondial.ă Înă
clipeleădeăgreaăcump n ,ăpreotulăBarbuăaăbotezatăostaşiăşiăcopiiăînăcatedralaă
de la Chişin uălaădataădeă1ăaugustă1941.ăAătrecutăNistrulăînăfrunteaătrupeloră
cuă Evangheliaă şiă Sfântaă Cruceă înă mân .ă Dincoloă deă Bugă aă botezată şiă
împ rt şită nuă maiă pu ină deă 4.000ă deă prunciă şiă tineriă necreştina i.ă Pentruă
fapteleă saleă deă curaj,ă credin ă şiă devotamentă fa ă deă cauzaă na ional ,ă
p rinteleăGheorgheăBarbuăaăfostăridicatălaărangulădeăgeneral.ă
InstaurareaăregimuluiăateistăaăînsemnatăînceputulăGolgoteiăp rinteluiă
general.ăToateăgradeleăşiămeriteleăob inuteăpeăfrontăi-au fost anulate. Casa i-
aăfostăperchezi ionat ,ăbunurileăi-auăfostăconfiscate,ăbibliotecaăpersonal ăi-a
fostă distrus .ă Perchezi iaă locuin eiă aă durată oreă întregi.ă Înă perioadaă
anchetelorăaăfostăb tutădeăc pitanulădeăSecuritate,ăunghiileăi-au fost smulse,
aăfostălovităînărinichiăşiăstomacăcuăbastonul de cauciuc. Anchetele, aproape
neîntrerupte,ăauăcontinuatăpân ălaă24ăiunieă1950.ă
Înăsentin aăfinal ,ăvenerabilulăpreotăaăfostăacuzatădeăcrimeădeăr zboiă
şiă uneltireă împotrivaă popula ieiă civileă şiă aă Uniuniiă Sovietice.ă Pentruă toateă
acestea a fost condamnatălaămunc ăsilnic ăînăcoloniaădeălaăBragadiruăşiăapoiă
laăcanalulăDun re-MareaăNeagr .ăAiciăşi-aăajutatăînărepetateărânduriăcolegiiă
45
deăsuferin ,ămuncindăînăloculălor.ăDup ăcanalăaăfostădeportatăînătemni eleă
deălaăBicazăşiăOneşti.
Laăîntoarcereaădinăînchisoare n-aăavutăniciăunămijlocădeăsubzisten .ă
Aăactivatăoăperioad ăcânt re ăînăcorulăAnsambluluiă"NicolaeăB lcescu"ădină
CraiovaăşiăprofesorălaăŞcoalaăGeneral ănr.ă9ăşiăColegiulă"Fra iiăBuzeşti"ădină
Craiova, de unde s-a pensionat la data de 1 septembrie 1965. A trecut la
celeă veşniceă laă 23ă noiembrieă 1976ă şiă aă fostă înmormântată înă Cimitirulă
Ungureni din Craiova. (după Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia, Actualitate
religioasă, Ana Maria Rădulescu)
Preotul Marin Alecu,ă n scută laă 6ă maiă 1910ă înă localitateaă
Independen a,ăC l raşi,ăeraăparohăînăcomunaăAlexandruăOdobescuăcând,ăpeă
15ă augustă 1952,ă aă fostă arestată pentruă "uneltireă contraă ordiniiă sociale"ă şiă
condamnată laă doiă aniă deă închisoare.ă Aă fostă închisă laă Slobozia,ă C l raşi,ă
Galeş,ăCanală- PoartaăAlb ,ăOneştiă i Borzeşti.
Preotul Gheorghe Buda dină Bucureşti,ă parohiaă O elari,ă n scută laă
28ă iunieă 1917ă înă localitateaă C rpiniştea,ă jude ulă Buz u,ă aă fostă arestată înă
1952ăpentruă"uneltireăîmpotrivaăclaseiămuncitoare".ăAăfostăînchisăcinciăaniă
la Canal, Borzeşti,ăOneşti,ăAiudăşiăJilava.
P rinteleăăGheorgheăCârstoiu s-aăn scutălaă23ăfebruarieă1911,ăîntr-
oăfamilieădeăagricultoriădinălocalitateaăJiblea,ăjud.ăArgeş.
46
Dup ă absolvireaă Facult iiă deă Teologieă dină Bucureşti,ă tân rulă
Cârstoiuă aă urmată caleaă preo iei,ă ajungândă s ă slujeasc ă laă S l trucelu,ă jud.ă
Arge .ă Începândă cuă 1948,ă al turiă deă al iă localniciă şiă preo iă argeşeni,ă
p rinteleăCârstoiuăi-aăajutatăcuăg zduire,ăînămaiămulteărânduri,ăcuăhran ăşiă
cuă medicamenteă peă ceiă careă luptauă înă mun i,ă înă grupulă deă rezisten ă
anticomunist ăcondus deăavocatulăDumitruăApostolădinăŞuici.ăTotăelăaăfostă
celăcareăaăcreatăoăleg tur ăîntreăgrupulădeărezisten ăDumitruăApostolăşiăcelă
dinămun iiăVâlcei.ăNumaiăc ,ăînăprim varaăanuluiă1949,ăSecuritateaăaătrecută
laă oă ampl ă opera iuneă deă lichidareă aă grupuluiă de rezisten ,ă p rinteleă
Cârstoiuă fiindă arestată laă 9ă maiă subă acuza ia:ă "uneltireă impotrivaă ordiniiă
sociale".ă ă Câtevaă zileă maiă târziuă auă fostă aresta iă şiă membriiă grupuluiă deă
rezisten .ă Aă fostă anchetată laă Râmnicuă Vâlcea,ă Piteştiă şiă Craiovaă şiă b tută
bestial. P rinteleă Cârstoiuă nuă aă fostă condamnat,ă ci,ă dup ă oă deten ieă
prelungit ălaăSecuritateaădinăPiteşti,ăaăprimităoăcondamnareăadministrativ ă
înăcolonieădeămunc ăpentruă48ădeăluni.ăLaăexpirareaăpedepseiăaăprimităunăaltă
termenăadministrativăpentruăcoloniaădeămunc , apoi i s-a fixat un domiciliu
obligatoriuă înă B r gan,ă laă Dâlgaă (1954-1957).ă Cuă toateă încerc rileă
patriarhuluiă Justinian,ă dină 1958,ă pentruă aă ob ineă eliberareaă p rinteluiă
Cârstoiu,ă Securitateaă i-aă dată oă alt ă deten ieă administrativ ă pentruă lag ră deă
munc ,ăpeăoăperioad ă36ădeăluni.ăÎnă1961,ăcomisiaăMinisteruluiădeăInterneăaă
propusă eliberareaă p rinteluiă Cârstoiu,ă dară generalulă Pintilie,ă şefulă
Securit ii,ăaădispusătrimitereaăacestuiaăînălag rădeămunc ăpentruăalteă36ădeă
luni.ăAăprestatămunc ăobligatorieălaăValeaăNeagr ă(1952),ăPeninsulaă(1952-
1953), Borzeştiă (1953), Oneşti (1954),ă Peripravaă (1959ă şiă 1963).ă Aă fostă
eliberatălaă8ămaiă1964,ădinălag rulădeămunc ădeălaăPeriprava.ăLaăeliberareă
organeleă deă Securitateă auă aprobată reîncadrareaă p rinteluiă Cârstoiuă înă
preo ie,ă cuă precizareaăc ă„nuăpoateăfiăplasatăînăcomunaăundeălucraălaădataă
arest rii”.ă(după Ziarul Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
Preotul Ioan Mazilu,ă n scută laă 27ă februarieă 1902ă înă comunaă
Ciulni a,ăjude ulăArgeş,ăparohălaăGorganuădeăJos,ăArgeş,ăaăfostăarestatălaă22ă
octombrieă1952ăşiăînchisălaăPenitenciarulă(ălag rulă)ăOneşti. Condamnat la
doiă aniă deă închisoareă pentruă favorizareaă infractorului,ă aă fostă eliberată dup ă
şapteăluni,ăfiindăachitatăînăurmaărecursului.
PreotulăGheorgheăRot rescu, paroh înălocalitateaăZoreşti,ăBuz u,ă
aă fostă arestată înă perioadaă 1952ă - 1954ă şiă închisă laă Ghenceaă - Bucureşti,ă
CoastaăGaleş,ăPeninsulaăşiăOneşti.
47
Compozitorul Cornel Rusu (8 octombrie 1924 – 2 aprilie 1995),
n scută înă Petrila,ă judă Hunedoara,ă aă fostă efă deă sec ie la Combinatul
Siderurgică Hunedoaraă iă dirijoră ală coruluiă bisericiiă ortodoxeă “În l areaă
Domnului”ădinăSimeria.ăAăfostăfrateăînăOasteaăDomnuluiă iăprietenăapropiată
cuă Traiană Dorz,ă fiindă arestată înă ziuaă Naşteriiă
Domnului din anul 1952 pentru "activitate
religioas ă intens ".ă Eliberată înă 1954,ă aă fostă
arestată înă 1959ă al turiă deă al iă lideriă aiă Oasteiă
Domnului,ă fiindă acuzată deă “uneltire”ă şiă
ulterioră condamnată laă 8ă aniă deă închisoareă
corec ional ,ă cinciă aniă degradareă civil ă şiă
confiscarea averii.
A trecut pe la Gherla, Oneşti,
Periprava,ăSalcia,ăGrindu,ăStrâmba,ăetc.ăÎnă
urmaăsaăauăr masăpesteă20ădeăscrieriă
religioaseă iădou ăvolumeădeăcânt riă
religioase inedite.
Preotul Petru Sabadac (Sabodoc) n scută înă 29ă iunieă 1910ă laă
Micle ti,ă Vaslui,ă aă fostă parohă laă D neşti,ă Portari-Z podeniă şiă Draxeni-
Rebricea,ăVaslui.ăAăfostăarestatăînăperioada 19.07.1952 - 1.02.1955ăşiăîntreă
25. 09.1959 - 31.07.1964,ă aă douaă oar ă fiindă condamnată laă optă aniă deă
închisoareăprinăsentin aăă80/1960ăaăTribunaluluiăMilitarăIaşiăpentruă"uneltireă
împotriva ordinii sociale". A trecut pe la Canal, Borzeşti, Iaşi,ăJilava,ăAiudă
şiăOstrov.ă
PreotulăDumitruăI.ăŞerb nescu,ăn scutăînăIzmişa,ăMehedin i,ăfiindă

parohăînăRecea,ăPunghina,ăMehedin i,ăaăfostăarestatăînăperioadaă1952ă- 1954
la Craiova, Ghencea, Canal şiă laă Oneşti-Borzeşti,ă iară dină 1959ă pân ă înă
1964ălaăCraiovaăşiăPeriprava,ăf r ăs ăfieăjudecatăşiăcondamnatăoficial.
P rinteleăŞtefanăVeleşcu s-aăn scutălaă9ăaprilieă1921ăînălocalitateaă

Poienileă deă Jos,ă comunaă Roşiori,ă jude ulă Bac u,ă caă ală şaseleaă copilă al
familieiă Titusă şiă Catincaă Veleşcu.ă Dup ă absolvireaă Seminaruluiă Teologică
Liceală Ortodoxă „Sfântulă Gheorghe“ă dină Roman,ă vaă începeă înă anulă 1943ă
Facultateaă deă Teologieă Ortodox ă deă laă Cern u i,ă peă careă oă vaă terminaă înă
anulă1947,ălaăSuceava,ădateăfiindăschimb rile politice provocate de cel de-al
DoileaăR zboiăMondial.ăÎnă1944ăesteămobilizatăpeăfrontulădeăvest,ăînăcorpulă
48
7ă deă armat ,ă iară pentruă ac iunileă saleă curajoaseă vaă fiă decorată înă numeleă
Maiest iiăsale,ăRegeleăMihai,ăcuămedaliaăB rb ieăşiăCredin ,ăclasaăa 3-a
pentruă ofi eri.ă Înă anulă 1948ă seă c s toreşteă cuă înv toareaă Mariaă Paveliucă
dină comunaă Plopana,ă jude ulă Bac u,ă înă acelaşiă ană fiindă hirotonită preotă peă
seamaăparohieiăBuhoci,ăjude ulăBac u.ă
Înă anulă 1952,ă pentruă c ă propov duiaă f r ă rezerveă cuvântul

Evangheliei,ă vaă fiă arestat,ă f r ă aă fiă condamnat,ă pentruă „propagand ă
religioas ăşiăinstigareălaămisticism“. Aăfostăre inutălaăSecuritateaădinăBac u,ă
apoiădou ăluniălaăGhencea,ăoptăluniălaăCanalăşiăşaseăluniălaăOneşti. Deten iaă
saă vaă duraă pân ă înă 1955.ă În 1956ă eă numită preotă înă comunaă Podoleni,ă
comun ăînăcareăvaăslujiăpân ălaătrecereaăsaălaăceleăveşnice,ănuămaiăpu inădeă
55 de ani.
P rinteleă Ioană Vladoviciu s-aă n scută laă 22ă februarieă 1920ă înă
localitateaăŞeicaăMare,ăSibiu,ăundeămaiătârziuăaăfunc ionatăcaăpreot.ăÎnă1948ă
aă fostă arestată şiă condamnată laă 15ă aniă deă închisoare.ă Aă trecută peă laă Aiud,ă
Ocnele Mari, Oneşti, Canal, etc.
Preotulă Gheorgheă N.ă Zid roiu,ă n scută înă 13ă noiembrieă 1910ă laă
O etelişu,ă B lceşti,ă Vâlcea,ă parohă înă satulă natal,ă aă fostă de inută înă perioada
august 1952 - maiă1954,ălaăBicazăşiăOneşti. Arestatădinănouăînăiulieă1959,ăaă
fostă judecată înă martieă 1961ă şiă condamnată pentruă uneltire,ă laă 16ă aniă deă
munc ă silnic ă şiă confiscareaă averii,ă prină sentin aă nr.ă 18/22.03.1961ă aă
TribunaluluiăBucureşti.ăAăexecutatăa douaăcondamnareălaăCraiovaăşiăAiud,ă
pân ăînă1964.
49
P rinteleă Gheorgheă
Corl ţeanu aăv zutăluminaăzileiăpeă
20ă ianuarieă 1916,ă într-o veche
familieă preo easc ă dină localitateaă
mehedin ean ăPrislop.ăAăurmatămaiă
întâiă cursurileă şcoliiă primareă dină
localitatea natal .ăÎnă1934ăaăabsolvită
Colegiulă Na ională "Traian"ă dină
Drobeta-Turnuă Severină şiă apoiă
Facultatea de Teologie din
Bucureşti,ă peă careă aă terminat-o
printreă primii.ă Aă fostă apreciată înă
mod deosebit de profesorii Mihai
BurlacuăşiăIoanăG.ăComan,ăcareăl-au
ajutat s ămearg ăcuăburs ădeăstudiiălaăFacultateaăProtestant ădinăStrasbourg.ă
Aiciă aă r masă dină p cateă doară ună ană (1938-1939),ă pân ă laă începereaă
r zboiului,ăcândăaăfostănevoităs ăseăreîntoarc ăînă ar .
Înă26ăoctombrieă1942ăaăprimităhirotoniaăîntruădiaconăsubăomoforul
primuluiă mitropolită ală Olteniei,ă Nifonă Criveanu,ă înă Catedralaă "Sfântulă
Dumitru"ădinăCraiova.ăDou ăzileămaiătârziuăaăfostăhirotonităpreotăpeăseamaă
bisericiiăcuăhramulă"SfântulăNicolae"ădinăFiliaşi.ăAăslujităaiciăpân ăînăanulă
1946,ăcândăaăfostătransferatăînăParohiaăPârşcoveni,ăînăjude ulăRomana i.
Dină 1951,ă via aă p rinteluiă Gheorgheă s-a schimbat radical. Fusese
monitorizată înc ă dină timpulă facult iiă deă Securitateă peă motivă deă "simpatieă
pentru cauzele legionare". L-auăacuzatăc ăde ineădocumenteăinterziseăşiă c ă
militeaz ăpeăascunsăîmpotrivaăorânduiriiă rii.ăLaă1ăoctombrieă1951,ăaăfostă
mutatăfor atăcuăfamiliaăînăsatulăPârşcoveni.ăÎnănoapteaădeă18ăspreă19ăiulieă
1952,ă p rinteleă aă fostă înă lag rulă Ghenceaă şi,ă dup ă 15ă zile,ă laă Canal,ă laă
Galeşu.ă Dup ă treiă luni,ă laă începutul lui noiembrie 1952, a fost mutat la
Peninsula,ătotă peă Canal,ăundeăaălucratăcuăconcasorulă (sp rg torădeăpietre),ă
zisăMoaraăDracilor,ăpân ălaăoprireaălucr rilorădeăpeăCanal,ălaă18ăiulieă1953.ă
Înăaugustă1953ăaăfostădusălaăBorzeşti,ăcolonieăcuăregimăceva mai
blândă decâtă laă Canal,ă undeă aă lucrată laă s p turiă şiă apoiă laă umplereaă
acestoraă cuă beton,ă pentruă ă temeliileă termocentraleiă şiă aleă fabriciiă deă
acoloă şiă deă laă Oneştiă aleă locuinţelor.ă Aiciă s-aă întâlnită cuă al iă preo i:ă
Alexandruă Cioltană dină M t sariă Mehedin i,ă Aurelă Mihailovici,ă dină
Banat,ăpreotulăunităAurelăMarcuădinăjud.ăAlba,ăIacobăPangaădinăZal uă
iăpreotulăCiolbaruădinăConstan a.ăOăsingur ămulţumireăaăavutăpreotulă
50
acolo: l-auăîmbr catăînăzeghe,ăputândăastfelăs -şiăsalvezeăpuţineleăhaineă
pe care apucaseă s ă leă iaă laă elă cândă îlă arestaser . A fost eliberat la 25
iunieă1954ă iăaărevenitălâng ăfamilieălaăPârşcoveni,ăiarădup ă15ăseptembrieă
1956, s-aăîntorsălaăvechiulădomiciliu,ălaăPristol".ă
Singurul lucru care l-aă inută înă via ă aă fostă credin aă înă Dumnezeu:
"Deăfiecareădat ,ăînăfiecareăîncercare,ăDumnezeuămi-aădatăînăsufletăputereăşiă
credin ăs ătrecămaiădeparte.ăCândăneărugam,ăneărugamăsinguri,ăînăsufletulă
nostru,ă caă s ă aud ă numaiă Dumnezeu".ă Înă fiecareă duminic ă şiă s rb toare,ă
p rinteleă aă s vârşită Sfântaă Liturghieă peă patulă dină celul ,ă rostindă înă şoapt ă
rug ciunileăpentruăaănuăfiădescoperitădeăgardieni.
Aăfostăre inutădinănouălaă23ăiunieă1959.ăÎnainteaăluiăseădeschideaăună
altă episodă dramatic:ă stuf rişulă dină Periprava,ă loculă destinată exclusivă
preo ilorăolteni.ăAăfostăeliberatăabiaăînă1964ăşiăcuăgreuăaăreuşităs ărevin ăînă
via aă deă parohie.ă Aă trecut,ă timpă deă dou ă luni,ă şiă prină coloniaă Salcia,ă dină
BaltaăBr ilei,ăundeăm rturiseşteăc ă"amăînduratămizerieămaiămareădecâtălaă
Periprava,ăiarămuncaăeraămaiăgreaădecâtăoriunde,ăc ciănormaăeraădinăziăînăziă
m rit ".
Dup ă eliberare,ă aă fostă preotă înă parohiileă Întorsuraă dină Doljă şiă
Smadovi aădeăMehedin i.ăÎnăperioadaă1966-1975,ăaăfostăpreotălaăVârvor,ăjudă
Dolj,ăoăparohieădestinat ăexclusivăpreo ilorăcuăantecedente.ăAăieşitălaăpensie
dinăParohiaăGoiceaăMare,ăjudăDolj,ăundeăaăslujităîntreăaniiă1975ăşiă1982.
S-aă stabilită înă Craiovaă şiă figureaz ă printreă ctitoriiă Bisericiiă "Ziuaă
Crucii",ăundeăaăslujităpân ălaăvârstaădeă90ădeăani.ă(după Ziarul Lumina)
Iosif Busuioc din Verendin, comuna Luncavi a,ă jude ulă Cara -
Severină aă fostă arestată laă 28ă februarieă 1952,ă fiindă suspectată deă leg turiă cuă
partizanii,ă grupulă Dumitruă Muta cuă – Dumitruă I f nu . Dus la sediul
Securit iiă dină Teregova,ă aă fostă “b tută înă 21ă deă zileă deă 13ă ori.ă Mi-au tras
dou ăunghiiăde la piciorul drept, mi-au distrus trei degete de la picior, mi-o
ruptădegetulă staădeălaămânaăşiă9ăzileănuămi-oădatăapaăşiămâncare.ăDarănuă
puteamăs ăspun,ăc ătr geamă100ădeăfamiliiădup ămineăînăpuşc rie”.ăUlterioră
aăfostătransportatălaăCaransebeş,ăundeăa fost alimentat artificial timp de trei
s pt mâni.ăŞiăsoraăluiăaăfostăarestat ăşiăb tut ălaăSecuritateaădinăCaransebeş,ă
pierzândă oă sarcin ă (eraă înă lunaă aă şasea).ă Pentruă ajutorulă dată partizanilor,ă
tat lă lor,ă Pavelă Iosif,ă aă fostă şiă elă închisă timpă deă dou ă luni,ă fiindă b tut,ă
“distrus”.ăCuătoateăb t ileăîngrozitoareălaăcareăaăfostăsupus,ăIosifăBusuiocăaă
refuzată s ă spun ă ceeaă ceă doreauă securiştiiă s ă afleă – unde erau partizanii,
cineăîiăaprovizionaăetc.ă– dar cu toate acestea a fost condamnat la doi ani de
51
închisoareă corec ional ă şiă confiscareaă averii.ă Pedeapsaă şi-a executat-o la
Jilava, Bicaz, Oneşti şiă Aiud.ă Deoareceă nuă aă fostă pusă înă libertateă laă
termenulă legal,ă aă f cută grevaă foamei,ă înă celeă dină urm ă avândă câ tig de
cauz .ă Îns ădup ă alteă cinciă luniăaă fostă rearestată iă închisă pentruă înc ă şapteă
luni.ăAăreuşităs ăcâştigeălaărecurs,ăînăiulieă1955.
Preotul Gheorghe Giurgiu, fost
slujitorălaăF r u,ă lâng ăLuduş,ăAlba,ăacumă
parohă laă C l raşiiă deă lâng ă Turda,ă jud.ă
Cluj, s-aă înscrisă dup 1945ă înă Comitetulă
Jude eanăTurdaăal Partidului Liberal.
Elă spera,ă caă mul iă al ii,ă c ,ă prină
alegeri,ă comuniştiiă voră fiă marginaliza iă înă
lumeaă politic ă româneasc .ă Totuşi,ă dup ă
principiulă "partidulă careă organizeaz ă
alegerileă trebuieă s ă leă şiă câştige",ă
comuniştiiă s-au legitimat la putere. In
1952,ă partidulă conduc toră aă ordonată
arest riă masiveă înă rândulă preo iloră careă
de inuser ăfunc iiădeăconducere.ăÎnănoapteaă
AdormiriiăMaiciiăDomnului,ăp rinteleăGheorgheăGiurgiuăaăfostăridicatădină
mijloculăfamiliei,ăanchetatălaăSecuritateaădinăClujăşiătrimisăpentruătreiăaniăînă
coloniaădeămunc ădeălaăOneşti.ăDup ăeliberareăs-aăîntorsălaăparohie,ăslujindă
altaruluiă pentruă careă îşiă dedicaseă via a. (după Ziarul Lumina, Memoria
bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
P rinteleă Antonă D.ă Alexandru,ă n scută laă 4ă octombrieă 1915 înă
localitateaăGropni a,ăjude ulăIaşi,ăaăfostăhirotonităpreotălaădataădeă6ăaugustă
1942,ăînăactualaăRepublic ăMoldova.ăAăfostăarestatăînăiunieă1945ăşiăre inută
timpădeătreiăluniăînălag rulădeălaăGalata,ăIaşiăf r ăs ăfieăjudecat.ăÎnă19ăiulieă
1952 a fost arestatăşiăcondamnatălaă60ădeăluniădeăînchisoare,ăapoiătrimisăînă
coloniaă deă munc ă deă laă Bicaz,ă deă undeă aă fostă transferată dup ă ună ană înă
coloniaădeămunc ădeălaăBorzeşti.ăAăfostăeliberatăînă1954.ăMotivulăarest riiă
1-aăconstituităfaptulăc ă"înăperioadaă1940ă- 1941 aăfostăşefăsectorălegionar".ă
Înă24ăseptembrieă1959ăaăfostăarestatădinănouăşi,ădup ăoăanchet ăcareăaădurată
optăluni,ăjudecatăşiăcondamnatădeăc treăTribunalulăMilitarăIaşiălaăoptăaniădeă
închisoareăcorec ional ăşiăconfiscareaătotal ăaăaverii.ăAătrecutăpeălaăJilavaăşiă
Aiud.ăAăfostăeliberatăînă1964,ălaă31ăiulieă(peăbazaăDecretuluiănr.ă411/1964).
52
Preotul Gheorghe Baranoschi,ăn scutălaă16ăoctombrieă1911,ăparohă
înăSuhule ,ăIaşi,ăaăfostăarestatăînă1952ăşiăcondamnatăadministrativălaădoiăaniă
de închisoare,ăpedeaps ăpe care a executat-oăînăcoloniaăGaleş,ălaăPeninsulaă
şiăBorzeşti.
Preotul Vasile Lupu,ă n scută laă 27ă martieă 1911,ă parohă înă Fereşti,ă
Vaslui,ăaăfostăînchisăînătemni eleăcomunisteăînăperioadaăiulieă1952ă- aprilie
1954.ăAătrecută iăprinăcoloniileădeălaăBorze tiă i One ti. (date incomplete -
nota noastră)
Mihai Dim. Sturdza esteă str nepotă ală luiă Mihailă Sturdza,ă
domnitorul Moldovei (1834-1849).ă N scută laă Bucure tiă înă 1934,ă absolv ă
Liceulă "Dimitrieă Cantemir"ă dină Bucure tiă înă 1952.ă Esteă arestată înă iulieă
1952, la vârsta deă 17ă ani,ă iă condamnată laă 3ă aniă (ă executândă 22ă luniă deă
deten ieă )ă trecândă caă de inută politică prină Fortulă Jilava,ă Lag rulă deă laă
Ghenceaă iălag releădeămunc ăfor at ădeălaăBicază iăOne ti, de unde a fost
eliberatăînănoapteaădeă30ăaprilieăspreă1ămaiă1954. Înă1960ăî iăiaălicen aălaă
Facultateaă deă Filologieă aă Universit iiă dină Bucure ti.ă Înă decembrieă 1963ă
pleac ăînăFran a.
Preotul Ioan Gogancea
s-aă n scută laă 17ă noiembrieă 1906ă
înă familiaă plugaruluiă T naseă
Gogancea, din satul Blidarele,
comunaă Cârligele,ă jude ul
Vrancea.ă Dup ă şcoalaă primar ă
dină satulă natal,ă tân rulă Ioană
Gogancea a urmat Liceul
„Unirea“ă dină Focşaniă (1920-
1924),ăLiceulă„AlexandruăPapiuăIlarian“ădinăTârguăMureş,ăapoiăSeminarulă
Teologic din Dorohoi (1925-1929).
Ulterior,ă caă studentă ală Facult iiă de Teologieă dină Bucureşti,ă laă 28ă
octombrieă 1931,ăIoanăGoganceaă aăprimitădarulăpreo ieiă peăseamaăParohieiă
Muceşti,ă comunaă Alexandruă Odobescu,ă jude ulă Râmnicu-S rat.ă Dup ă
finalizareaăstudiilorăsuperioare,ălaă1ădecembrieă1935,ăp rinteleăGoganceaăs-
a transferat laăparohiaădinăCoteşti,ăjude ulăVrancea.ăÎnăpolitic ăs-a implicat
abiaăînănoiembrieă1940,ăcaămembruăalăMişc riiăLegionare,ăsubăamenin areaă
iminenteiătransfer riălaăoăalt ăparohie.ăÎnăaceast ăcalitateăaăfostănumităşefădeă
garnizoan ălegionar ,ăimplicareaăsaăînăpolitic ărezumându-se la o activitate
53
formal .ăLaărebeliuneaălegionar ănuăaăparticipat,ădarăaăfostăanchetatădeăc treă
organeleă antonesciene.ă Laă felă deă formal ă aă fostă implicareaă saă înă Frontulă
Plugarilor,ă dup ă 1945,ă sauă înă activitateaă deă „socializareă aă agriculturii“.ă
Pentru antecedentele politice, la 19 iulie 1952, a fost arestat, apoi anchetat
deă Securitate.ă Aă primită oă decizieă administrativ ă deă 24ă deă luniă munc ă
silnic .ă Aă cunoscută coloniileă deă munc ă deă laă Peninsula-Valeaă Neagr ă
(noiembrie 1952 - august 1953), Borzeşti (augustă 1953)ă şiă Oneşti
(februarieă1954),ă apoiăpenitenciarulădeălaăV c reşti.ă Laă30ăaprilieă 1954,ăoă
subcomisieăaăMinisteruluiăAfacerilorăInterneăhot r şteăeliberareaăp rintelui,ă
peă motivă c ă nuă maiă reprezint ă ună pericolă pentruă regim.ă Eliberarea sa este
amânat ,ăastfelăîncât,ăîncepândăcuă20ăoctombrieă1954,ăp rinteleăGoganceaă
intr ădinănouăînămalaxorulăanchetelorădeălaăSecuritateaăregiuniiăBârlad,ăcuă
suspiciuneaă deă „activitateă intens ă contraă claseiă muncitoare“,ă oă culp ă abiaă
introdus ă înă Codulă penal,ă careă îiă priveaă peă ceiă „vinova i“ă deă lupt ă
anticomunist ă înă perioadaă interbelic .ă P rinteleă Goganceaă nuă recunoaşteă
nimică dină acuza iileă careă iă seă aducă înă anchet ă şiă deă c treă uniiă martoriă aiă
acuz riiăsiăprimeşteăoăcondamnareădeă2ăaniăşiă8ăluniăînchisoareăcorec ional ă
pentruă „activitateă intens ă contraă claseiă muncitoare“,ă prină computareă dină
iulieă 1952.ă Astfel,ă p rinteleă Goganceaă esteă eliberat.ă Reuşeşteă s ă revin ă laă
altar,ăprinăîncadrareaălaăParohiaăMovileniiădeăSus,ăjude ulăGala i,ăîncepândă
cu 18 iulie 1955. TreiăaniămaiătârziuăesteăarestatădinănouădeăSecuritate.ăLaă
24ăianuarieă1958,ăprinăordinăalăministruluiăafacerilorăinterneăesteătrimisăînă
lag rulă deă munc ă deă laă Peripravaă pentruă 36ă deă luni.ă Culpaă eraă aceeaşi,ă
nedovedit ădeăautorit ileăcomuniste.ăDup ăeliberare, la 1 noiembrie 1961,
reuşeşteăs ăseăîncadrezeălaăParohiaăMovileni,ăpân ălaă1ămaiă1966,ăcândăesteă
transferatălaăGoleşti,ălâng ăFocşani.ăLaă30ămartieă1968ăieseălaăpensie,ăiarălaă
23ămaiă1976ătreceălaăceleăveşnice. (după Ziarul Lumina, Memoria bisericii,
Adrian Nicolae Petcu)
Preotul Axinte Iepure
s-aăn scutălaă14ăoctombrieă1906ă
într-oă familieă deă creştiniă dină
satulă S licea,ă comunaă Curila,ă
jude ulă Turda.ă Dup ă şcoalaă
primar ă dină localitate,ă tân rulă
Axinte a urmat Liceul "Gh.
Bari iu"ădinăCluj,ăiarăîntreă1926
şiă 1929,ă cursurileă Academieiă
54
Teologice din Blaj.
Înă 1929ă aă fostă hirotonită peă seamaă Parohieiă Cacovaă Ierii,ă jud.ă Cluj,ă
doiă aniă maiă târziuă slujindă laă Ploscoş.ă Înă preajmaă alegeriloră dină 1946,ă
p rinteleă Iepureă consimteă s ă seă angrenezeă înă luptaă politic ,ă caă membruă înă
delega iaăpermanent ăaăPartiduluiăLiberalădinăjude ulăTurda,ăsperândăastfelă
c ă noiiă politicieniă veni iă cuă ordină deă laă Moscovaă voră fiă marginaliza i.ă
Totuşi,ăînăurmaăalegerilorădină1946ăşiăaănoiiăConstitu iiădină1948,ăaăurmată
instalarea comunismuluiăînăRomânia.
Ulterior,ă înă toamnaă anuluiă 1948,ă laă sugestiaă şiă cuă eforturileă puteriiă
comuniste s-a consumat procesul revenirii greco-catolicilor la Ortodoxie,
unădezideratămaiăvechiăalăromânilorăortodocşiătransilv neni.
Laă 19ă noiembrieă 1948,ă p rinteleă Axinte Iepure a semnat pentru
revenireaălaădreaptaăcredin .ăElăaăslujităînăcontinuareăînăparohiaăsaăpân ăînă
1952,ăcândălinişteaăi-aăfostăcurmat ădeăorganeleădeărepresiune.ăEraăsuspectată
deă opozi ieă laă procesulă deă colectivizareă şiă pentruă faptulă c ă înă 1946ă seă
angrenaseăînăluptaăpolitic ăal turiădeăliberali.ăÎnănoapteaăAdormiriiăMaiciiă
Domnului a anului 1952 a fost ridicat din mijlocul familiei, casa i-a fost
r v it ă înă urmaă perchezi ieiă f r ă niciă ună rezultat,ă fiindă trimisă înă anchetaă
Securit iiădinăCluj.ăP rinteleăIepureăaăprimităoăpedeaps ădeă60ădeăluniădeă
munc ăsilnic .ăAăfostătrimisălaămunc ăfor at ăînălag rulădeălaăOneşti,ăapoiăînă
cel de la Borzeşti.ăLaă26ăfebruarieă1954,ăp rinteleăIepureăaăfostăeliberatădină
colonia de la Oneşti. P rinteleă aă revenită înă parohia sa de suflet de la
Ploscoş,ădeăundeălaă1ămaiă1969ăs-a retras la pensie. (după Ziarul Lumina,
Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
P rinteleă Mihaiă Enescu s-aă n scută laă 7ă februarieă 1903,ă înă
localitateaă Bugheaă deă Jos,ă jude ulă Muscel.ă Dup ă absolvireaă Seminarului
Teologică „Sfântulă Nicolae“ă
dinăRâmnicuăVâlcea,ăînă1924,ă
seă înscrieă laă Facultateaă deă
TeologieădinăBucureşti.
Dină cauzaă greut iloră
materialeă nuă reuşeşteă s ă
urmezeă decâtă ună ană şiă
jum tate.ă Seă întoarceă înă
locurileănatale,ăseăc s toreşte,ă
pentru ca la 21 decembrie
1930ăs ă fieăhirotonităpreotăpeă
55
seamaă Parohieiă „Sfântulă Nicolae“ă dină Voineşti,ă comunaă Lereşti,ă jude ulă
Muscel.ăSlujeşteăvremeădeădoiăani,ăpentruăaăseămutaăapoiălaăParohiaăValeaă
Româneştiloră dină Câmpulungă Muscel.ă Ună ană maiă târziuă seă angreneaz înă
luptaă politic ă ini iat ă deă Mişcareaă Legionar ă careă proclamaă devizaă
„Româniaă creştin “.ă Pentruă aşa-zis ă participareă laă rebeliuneaă legionar ,ă laă
15 februarie 1941 este condamnat de Tribunalul Militar Craiova la cinci
luniă închisoareă corec ional .ă Întorsă întreă parohieniiă s i,ă preotulă Enescuă
în elegeă eşeculă lupteiă politiceă şiă caut ă s ă seă impliceă numaiă înă slujireaă
altarului.ăPentruătrecutulăs uăpoliticăesteăurm rităpermanent,ăarestat,ăinternată
deămaiămulteăoriăînălag reăşiăanchetat,ădeşiănuămaiăactivaăînănici un fel. Este
apreciată deă credincioşi,ă dup ă cumă seă consemnaă înă noteleă Securit iiă dină
1951:ă „Seă bucur ă într-oă oarecareă m sur ă deă încredereă înă rândulă maselor,ă
deoareceă depuneă activitateă religioas ,ă îns ă aduceă şiă greut iă organeloră
administrative.ă Nuă priveşteă cuă ochiă buniă regimulă nostruă democrată şiă
m surileăluateădeăguvern“.ăDinăacesteămotiveăşi,ăseăpare,ăpentruăsuspiciuneaă
deărela iiăcuămembriiăgrupuluiădeărezisten ăanticomunist ă„Arn u oiu“,ăînă
noapteaă deă 14ă spreă 15ă aprilieă 1952,ă p rinteleă Enescuă esteă arestat.ă Dup ă oă
anchet ă sumar ă laă Securitateaă dină Piteşti,ă laă 30ă iunieă 1952ă primeşteă oă
deten ieăadministrativ ădeă24ădeăluni.ăEsteătrimisălaămunc ăfor at ălaăCapulă
Midia (1953), Borzeşti (augustă 1953)ă şiă Oneştiă (septembrie 1953). La
eliberare este din nou anchetată laă Piteşti,ă maiă apoi,ă prină Sentin aă nr.ă 2634ă
dină 24ădecembrieă 1954ăaăTribunaluluiă Militară Bucureşti,ăcondamnatălaă15ă
aniă munc ă silnic ,ă pentruă infrac iuneaă deă „uneltireă contraă ordiniiă sociale“.ă
Înăfebruarieă1955ăesteătrimisălaăpenitenciarulăGherla,ăiarădinăiulieăacelaşiăan,ă
laăAiud.ăEsteătorturatăfizicăşiăpsihicăînăancheteăşiăpedepseăcuăizolarea,ăîncât,ă
laăîncepereaăreeduc riiăorchestrateădeăcolonelulăCr ciun,ăp rinteleăEnescu,ă
practic,ă deveniseă oă umbr ă deă om.ă Deă altfel,ă chiară colonelulă Cr ciună
încearc ă s -lă instrumentezeă împotrivaă altoră de inu i.ă Înă schimb,ă p rinteleă
Enescuă aă preferată s ă fieă trimisă înă izolator,ă uneoriă manifestândă
comportamenteă psihiceă anormale.ă Laă pu ină timp,ă trupulă s uă aă cedat.ă
Conformăcertificatuluiămedical,ăp rinteleăMihaiăEnescuăa murit la 22 iunie
1959,ă oreleă 20:00,ă înă închisoareaă Aiud,ă cuă diagnosticulă „insuficien ă
cardio-pulmonar ăacut ,ăbronhopneumonie,ăpsihoz “ă(după Ziarul Lumina,
Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
Elevulă Septimiuă Râmboiu s-aă n scut la 24 octombrie 1928,ă înă
Cluj,ă caă fiulă luiă Nicolaeă şiă ală Elenei.ă Arestată înă 1948ă şiă torturată laă
Securitateaădină Cluj.ă Deten iaăînă penitenciarulă Târgşor,ă undeă aă f cută parteă
56
din grupul celor ce s-auă opusă „reeduc rii”.ă Aă fostă transferat,ă pedepsit,ă înă
penitenciarul Jilavaăşiăde acoloăînălag rulădeălaăPeninsula,ăundeăs-a dovedit
un mare caracter. I s-auămaiăad ugată12ăluniăpedeaps ăadministrativ ,ăprină
decretulă 377/30ă augustă 1951,ă majorat ă ulterioră cuă înc ă 24ă deă luni.ă Aă
executatăpedeapsaălaăBicază iăOne ti.ăA fost eliberat la 6 mai 1954. A fost
rearestată laă 16ă septembrieă 1959ă iă condamnată laă 6ă aniă închisoareă
corec ional .ă(date incomplete - nota noastră)
Dup ă1989,ăesteăales,ăal turiădeăal iăfo tiăde inu iăpoliticiădeămarc ,ă
vicepre edinteălaănivelăna ionalăalăA.F.D.P.R.ăsubăconducereaăpre edinteluiă
Constantin Ticu Dumitrescu.
Inginerul Dumitru (Tache) Funda
(1916 – 1999) s-aă n scută laă Hrupista,ă înă
Macedoniaăgreceasc .ăÎnăanulă1930ăseăstabileşteă
cuăfamiliaăînăCadrilater.ă
Fiindă studentă laă Şcoalaă Politehnic ă dină
Bucureşti,ă ader ă laă Mişcareă Legionar ,ă înă careă
desf şoar ăoăactivitateăsus inut .ăPrimeşteădeălaă
Corneliu Zelea Codreanu distinc iaă Cruceaă
Alb (Cruceaă Alb ă eraă decora iaă acordat ă
legionarilor pentru vitejie non-violent ,ă pentruă
des vârşireă sufleteasc ),ă înă urmaă unuiă marşă în
Cadrilaterăînă1937.
Înă timpulă masacruluiă ordonată deă Carolă
al II-leaă laă 21/22ă septembrieă 1939,ă seă aflaă înă
Spitalulă Militară Braşov,ă sec iaă de inu iă politici.ă Esteă unul dintre
supravie uitoriiă masacruluiă eliteiă legionare, sc pândă deă moarteă dintr-o
eroare a autorit ilor:ă eraă trecută peă listeleă aromâniloră dină lag rulă deă laă
Vaslui,ăînăcareăseăaflaseăcuăpu inătimpăînainteă(to iăaromâniiăaresta iăauăfostă
asasina i).
Devineăofi erădeărezerv ăînă1942.ăArestatăînă1943ăpentruăsolidarizareă
cuă româniiă dină Ardealulă ocupat, este trimis pe front pentru "reabilitare".
Lupt ăînăCrimeea.
Înămaiă1948ăesteăarestatădeăregimulăcomunistăşiătreceăprinămaiămulteă
închisoriă iă coloniiă deă munc ă (inclusivă One ti )ă pân ă înă 1953,ă cândă iă seă
stabileşteădomiciliulăfor atăînăB r gan,ăînăcomunaăFundata.ăÎnă1958ăesteădină
nouăanchetatăşiăcondamnatălaă20ădeăaniămunc ăsilnic .ăÎnă1964ăesteăeliberat.
57
Dup ă 1989ă areă colabor riă la Bunaă Vestire,ă Armatolii,ă Româniaă
Liber ,ă Cuvântulă Românescă (Stateleă Unite),ă Dreptatea.ă A scris volumele:
Dup ă 60ă deă aniă mistificareaă adev ruluiă continu (1998); Foştiiă de inu iă
politici - oăşans ăratat (1999).
Preotul Constantin Sburlan, n scută laă 28ă septembrieă 1912ă înă
comunaă Zilişteanca,ă Buz u,ă parohă înă Ponoagele,ă Buz u,ă aă fostă închisă înă
perioada februarie 1949 - august 1950 laă Buz uă şiă Braşov,ă apoiă laă Canal,ă
Borze tiă –Baraj i One ti dină septembrieă 1952ă pân ă înă iunieă 1954,ă iară aă
treiaăoar ălaăPloieşti,ăJilava,ăAiudăşiăînăDelt ăînăintervalulăfebruarieă1958ă-
augustă1964,ăînăurmaăcondamn riiălaăoptăaniădeăînchisoareăpentruăuneltire,
deăc treăTribunalulăMilitarăGala i.
Profesorul universitar, jurist,
istoric Constantin C. Angelescu
(16 februarie 1905 – 15 octombrie 2000) a
absolvităliceulăînăParisă(1923).ă
Studii universitare la Facultatea de
DreptădinăBucureştiă(1923-1926). Diplomat
înă studiiă superioareă deă dreptă publică laă
UniversitateaădinăParisă(1928).ăDiplomatăînă
studiiă superioareă deă economieă politic ă laă
Universitatea din Paris (1930). Diplomat al
Şcoliiă deă Ştiin eăPoliticeă(1931).ăDoctorăînă
dreptăalăUniversit iiădin Paris. Prodecan al
Facult iiă deă Dreptă dină Iaşiă (1942).ă Decană
alăFacult iiădeăDreptădinăIaşiă(1944-1945).
Asistentă onorifică laă catedraă deă Dreptă administrativă aă Universit iiă dină
Bucureştiă (1934).ă Profesoră agregată laă catedraă deă Dreptă constitu ională
comparată aă Universit iiă dină Cern u iă (noiembrie-decembrie 1936).
Profesoră laă catedraă deă Dreptă constitu ională şiă administrativă aă Universit iiă
dină Iaşiă (1937-1950).ă Bibliotecară laă Bibliotecaă Universit iiă Iaşiă şiă laă
BibliotecaăFilialeiăIaşiăaăAcademieiăRomâne (1950-1952). Fiind arestat pe
motive politice (1952-1955),ăaătrecută iăpeălaăBorze tiă i One ti.ăCercet toră
ştiin ifică laă Institutulă deă Istorieă dină Iaşiă (1955-1975).ă Şefă ală sectoruluiă deă
Istoriaămodern ăaăRomânieiădinăcadrulăInstitutuluiădeăIstorieădinăIaşiă(1967-
1975).
58
Operaă saă cuprindeă numeroaseă studiiă şiă articoleă deă dreptă
constitu ional,ă deă istorieă aă dreptuluiă publică şiă deă istorieă aă românilor.ă Aă
colaboratăcuăstudiiăsubstan ialeălaărealizareaăunorăvolumeăcolective.
A fost director al revistei trimestrialeă„Arhivaădeădreptăpublic”ădină
Iaşiă (1939-1941).ă Decorată cuă ordinulă „Coroanaă României”ă cuă panglic ă deă
„VirtuteaăMilitar ”.
Preotul greco-catolică Gheorgheă Radeş din comuna Berivoi,
jude ulăBraşov,ă i-aăînceputăcalvarulăînă27/28ăoctombrieă1948,ăcândăînăcasaă
sa se aflau episcopul greco-catolicăIoanăSuciu,ăvenităînăzon ăpentruăvizita iiă
canonice,ăşiăpreo iiăuni i:ădr.ăLeonăSarbu,ăCovoranădinăF g raş,ăGheorgheă
Ivan,ăvicarăforaneuăînăF g raş,ăGhedeonăSocolădinăBerivoiiăMariăşiăAndreiă
RadeşădinăVoila.ăPeălaămiezul nop ii,ăepiscopulăIoanăSuciuăs-aădus,ăînso ită
deă p rinteleă Gheorgheă Radeş,ă s ă fac ă oă vizit ă laă Sfântulă Sacramentă ală
Euharistiei.ă Laă oraă unuă noapteaă cândă s-auă întors,ă oă echip ă deă securiştiă auă
n v lităînăcas ,ădevastând-oăşiăarestându-l pe episcopul Ioan Suciu, pe care
l-auădusălegatălaăochiăşiăl-auăurcatăîntr-oămaşin ăaflat ăînăstrad .ăApoi,ăunăaltă
securist l-aă dusă peă preot,ă împreun ă cuă so iaă sa,ă înă c maraă deă laă buc t rie,ă
amenin ându-iă cuă revolverulă înă mân ă c ,ă dac ă seă vaă aflaă cevaă înă sat,ă dină
ceea ce s-a întâmplat,ăn-oăs ămaiăvad ăsoareleăniciăunulădintreăei.
Înă duminicaă urm toare,ă ună delegată împuternicită deă Securitate,ă l-a
anun ată peă p rinteleă Gheorgheă Radeşă c ă nuă maiă areă voieă s ă s vârşeasc ă
Sfântaă Liturghieă înă ritulă greco-catoliciloră şiă l-aă somată s ă predea biserica,
ceeaăceăelănuăaăf cut.ăAuăluat-oăşiăf r ăconsim mântulălui.
Aăslujităîns ămaiădeparteăSfântaăLiturghieăacas ălaăel,ăcuăparticipareaă
multorăcredincioşi.ăFiindăurm ritădeăSecuritate,ăs-aăv zutăsilităs ăp r seasc ă
locuin a,ă pentruă aă nuă fiă arestat. La 6 mai 1950, la ora 1 noaptea, a fost
arestatădeăc treădoiăsecurişti,ăiarălocuin aăperchezi ionat .ăAăfostătransportată
laă Securitateă laă F g raş.ă Acoloă erauă aresta iă maiă mul i,ă printreă careă şiă
preotulăGheorgheăCovoran.ăLaăF g raş,ăpreotulăRadeşăaăfost anchetat, apoi
trimisă laă Braşov.ă Deă aiciă auă fostă transporta iă înă lag rulă deă laă Ghenceaă -
Bucureşti.ă Aiciă auă fostă maltrata iă deă c treă ofi erulă deă serviciu,ă careă puneaă
iganiiă s -i loveasc peă de inu iă cuă nuiele.ă Deă aiciă auă fostă expedia iă laă
CanalulăDun re - MareaăNeagr .ăAjunsălaăMidia,ăpreotulăRadeşăaăfostăpusă
s ăcareăp mântăcuăroaba.ă
Dup ă ună timp,ă preotulă Radeşă esteă transferată laă Cernavod ,ă laă
înc rcată deă p mântă şiă deă lemneă înă vagoane.ă Aiciă l-aă întâlnită peă c lug rulă
ArsenieădeălaăSâmb taădeăSus. Aici eraăşiăpreotulăGheorgheăCovoran.ăLaă
59
brigadaălorăaăfostăad ugatăşiăunălotădeă30ădeăfemeiăde inute,ădintreăcareăşaseă
erauăc lug ri eăcatolice.
Deă laă Cernavod ,ă p rinteleă Gheorgheă Radeşă esteă mutată laă coloniaă
Bicaz,ă undeă cur auă terenulă pentruă construireaă liniilor ferate. De aici este
trecut la Bicaz - Hidrocentral ,ădeăundeăaăfostăeliberat.
Ajunsă acas ,ă aă slujită Sfântaă Liturghieă şiă deă aceeaă aă fostă dină nouă
arestat.ă Aă urmată deten iaă peă "vechiulă drum":ă F g raş,ă Braşov,ă Ghenceaă
Bucureştiă şiă Canal,ă cuă deosebireaă c ă de data aceasta l-auă dusă laă Canală înă
lag rulăCoastaăGaleş.ăAiciăl-a întâlnit peăpreotulăprofesorăSimionăCrişanădeă
la Blaj. Apoi a fost transferat la colonia Oneşti, de unde a fost eliberat.
Fiindămereuăpersecutatădeăautorit ileăcomuniste,ădup ăceăs-aăîntors
acas ,ăaăplecatălaăBraşovăînă14ăaugustă1962.ăAiciăaămuncităcaămanipulant,ă
merceolog,ăetc.ăDup ădecembrieă1989ăaăreînceputăs ăslujeasc ăînăvecheaăsaă
biseric .
P rinteleă
Nicolae Chiorcea, s-a
n scută laă 31ă augustă
1906ă înă familiaă unuiă
agricultor harnic din
localitateaă vrâncean ă
Valeaă Seac .ă Înc ă dină
1931 este hirotonit
preot pe seama unei
parohiiă dină M r şeşti,ă
undeă slujeşteă doară ună
an,ăpentruăaăseătransferaălaăCucova,ălâng ăAdjud.ă
Înădorin aădeăaăfiălâng ăp rin iiăs i,ălaă13ăaprilieă1943ăs-a transferat
înălocalitateaănatal .ăDup ă23ăaugustă1944ăaăacceptatăs ădevin ămembruăală
Comitetuluiă jude eană ală PNL,ă îns ă f r ă aă milita.ă Dină acestă motiv,ă peă 16ă
augustă1952ăesteăarestatădeăSecuritate,ăprimindăoădeten ieăadministrativ ădeă
60ădeăluni,ăcareăunăanămaiătârziuăaveaăs ăfieăredus ălaă24ăluni.ăAăcunoscută
coloniileă deă munc ă deă laă Midiaă (noiembrieă 1952ă - iulieă 1953)ă şiă Oneştiă
(august 1953 - iunie 1954). A fost eliberat la 5 iunie 1954 din colonia
Oneşti. (după Ziarul Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
Preotul profesor Radu Simion s-aă n scută laă 18ă noiembrieă 1906,ă
într-oă familieă deă oameniă simpliă şiă credincioşiă dină Mohu,ă jude ulă Sibiu.ă
60
Activitateaă didactic ă şi-aă început-o ca profesor suplinitor de religie la
LiceulăComercialăşiăGimnaziul,ăambeleădinăHa eg.ăLa 30 octombrie 1933 a
fostă hirotonită preotă deă c treă arhiereul-vicară Vasileă Stan,ă celă careă îiă fuseseă
profesorălaăşcoalaădinăBraşov.ăProfesorulăRaduăaăurmatăcursurileăFacult iiă
deă Filozofie,ă ob inândă licen aă înă 1944.ă Ulterior,ă s-aă înscrisă laă doctorată laă
Facultateaă deă Teologieă dină Bucureşti,ă devenindă doctoră înă teologieă înă anulă
1949,ăsubăîndrumareaăp rinteluiăDumitruăSt niloae.ăDină1950ăaăfostănumită
deămitropolitulăNicolaeăB lanăpeăunăpostădeăasistent,ălaăSec iaăSistematic ă
din Institutul Teologic din Sibiu.
Înănoapteaădeă15ăspreă16ăaugustă1952ăaăfostăarestatădeăSecuritate.ăAă
fostăanchetatălaăSibiuăpeămotivăc ,ădup ă1945,ăarăfiăf cutăparteădinăcomitetulă
or şenescăalăPSDăSibiu.ăÎnărealitate,ăarestareaăsa,ăcaăşiăaăaltorăclericiăsibieni,ă
eraă oă ac iuneă aă Securit iiă deă intimidareă aă mitropolituluiă Nicolaeă B lan.ă
Ini ial,ă p rinteleă Raduă aă primită oă deten ieă administrativ ă deă 60ă deă luni,ă
ulteriorăfiindămultădiminuat ăînăcadrulăeliber rilorămasiveăefectuateăînăaniiă
urm tori.ă Înă timpulă deten iei,ă p rinteleă aă fostă trimisă laă munc ă for at ă înă
coloniile Capu Midia (noiembrie 1952-iulieă1953)ăşiăOneşti. A fost eliberat
la 1 mai 1954 din colonia de la Oneşti.ăAărevenităînăSibiulăluiădrag,ăreuşindă
reîncadrareaălaăinstitutăînă1955.ăÎnă1969ăaăieşitălaăpensie,ăiarăînă1995ăaătrecută
laă celeă veşnice.ă (după Ziarul Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae
Petcu)
P rinteleăNicolaeăPogan s-aăn scutălaă11ăfebruarieă1906,ăînăfamiliaă
agricultoruluiă Ioană Pogană dină Bârseşti,ă jude ulă Putna.ă Înă 1931ă primeşteă
darulăpreo ieiăpeăseamaăparohieiăvrânceneăSpulber.ăLaăîndemnulăpreotuluiă
Vasileă Boldeanu,ă Nicolaeă Pogană seă înscrieă înă Mişcareaă Legionar .ă
Activeaz ă convinsă fiindă deă juste eaă proclam riiă devizeiă creştineă peă careă oă
lansaseăaceast ăorganiza ieăpolitic .ăÎns ăaceeaşiăconvingereănuăoămaiăaveaă
înă timpulă guvern riiă na ional-legionare,ă cândă aă fostă rezervat.ă Dup ă
instaurareaăregimuluiăcomunist,ăesteăurm rităpermanentădeăautorit i,ănumaiă
şiăpentruăfaptulăc ăeraăp storădeăsuflete.ă
Este arestat la 28 aprilie 1949. Este anchetat permanent la
Securitatea dină Focşaniă înă privin aă trecutuluiă s uă politic,ă adic ă împotrivaă
„mişc riiămuncitoreştiădinăRomânia“.ăDeoareceănuăexistauăprobeăîmpotrivaă
sa,ă înă martieă 1951,ă p rinteluiă Pogană iă s-a dat o decizie de internare
administrativ ă înă colonieă deă munc ă pentruă 24ă deă luni. La 27 martie 1951
esteă trimisă înă coloniaă deă munc ă deă laă Midia,ă apoi,ă înă iulieă 1953,ă mutată laă
Oneşti. Esteăpedepsităpentruăîncerc rileăsaleădeăa-şiăalinaăsuferin eleăfizice.ă
61
Deă pild ,ă laă 16ă ianuarieă 1952,ă esteă g sită laă şantierulă Ecluz -Port cum se
înc lzeaă „laă ună focă f cută dină traverseă deă caleă ferat “.ă Deten iaă
administrativ ,ăadic ătermenulădeămunc ăfor at ,ăiăseăprelungeşteăcuăalteă24ă
deăluni.ăPrinăSentin aănr.ă389ădină26ăseptembrieă1955ăaăTribunaluluiăMilitară
Iaşi,ă Nicolaeă Pogană esteă condamnată laă 6ă aniă temni ă greaă pentruă
infrac iuneaă deă „activitateă intens ă contraă claseiă muncitoare“.ă Deoareceă
instan aăaăsocotităpreven iaăîncepândăcuăaprilieă1949,ăatunciăp rinteleăPogană
aă fostă eliberată înă dataă deă 27ă septembrieă 1955.ă Aă revenită acas ,ă întreă
p stori iiă s iă deă laă Spulber.ă Dară bucuriaă aă fostă deă scurt ă durat .ă Laă 25ă
ianuarieă1958ăesteă„prevenit“ădeăSecuritate,ăpentruăcaăoălun ămaiătârziuăs ă
primeasc ăoădecizieădeătrimitereăînălag rădeămunc ăpentruă36ădeăluni.ăAăfostă
trimis la Periprava, la recoltarea stufului. La 23 februarie 1961 a fost
eliberat. Nu s-aă maiă putută întoarceă înă parohiaă saă deă suflet,ă ajungândă s ă
slujeasc ă înă localitateaă vrâncean ă Vintileasca.ă Aiciă aă slujită pân ă înă 1983,ă
cândăaăieşitălaăpensie.ăLaă15ăseptembrieă1984ăaătrecutălaăceleăveşnice,ăfiind
înhumată înă cimitirulă M n stiriiă Cernica,ă deă lâng ă Bucureşti. (după Ziarul
Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
P rinteleăVasileăCenuş s-aăn scutălaă19ăianuarieă1909,ăînăcomunaă
Moldoveneşti,ă satulă Porceşti,ă jude ulă Neam .ă Înă 1930,ă tân rulă Cenuş ă esteă
hirotonită şiă numită peă seamaă Parohieiă Traian,ă dină comunaă S b oani,ă
majoritară catolic ,ă pentruă caă doiă aniă maiă târziuă s ă fieă transferată laă
B trâneşti,ă dină comunaă Icuşeşti,ă ambeleă înă jude ulă Neam .ă Înă timpulă
guvern riiă legionare,ă preotulă Vasileă Cenuş ă esteă numită şefă deă plas ă
legionar ,ăactivândăpân ălaăevenimenteleădinăianuarieă1941.ăDup ăinstalareaă
regimuluiă comunist,ă p rinteleă Vasileă Cenuş ă aă fostă trimisă înă deten ieă
administrativ ăpentruă24ădeăluniădeămunc ăfor at .ăÎnăianuarieă1953ăaăfostă
trimisăs ămunceasc ămaiăîntâiălaăCanal,ăînăcoloniaăValeaăNeagr ,ăapoi,ădină
augustăacelaşiăan,ăînălag rulădeălaăBorzeşti. De aici, la 15 iunie 1954 a fost
preluată deă Securitateaă regiuniiă Iaşiă şiă anchetată dină nouă asupraă unoră
presupuseă fapteă s vârşiteă împotrivaă mişc rii muncitoreşti.ă Esteă trimisă înă
justi ieă pentruă învinuireaă deă „activitateă intens ă contraă claseiă muncitoare“.ă
Totuşi,ă prină Sentin aă nr.ă 227ă dină 4ă iunieă 1955ă aă Tribunaluluiă Militară Iaşi,ă
este achitat de orice penalitate. Este eliberat la 6 iunie 1955, revenind înă
slujireălaăParohiaăV leni,ădinăjude ulăNeam .ăMaiăapoiăaăslujitălaăparohiileă
Vulp şeştiă şiă Nicolaeă B lcescu,ă deă undeă s-a retras la 1 octombrie 1987.
(după Ziarul Lumina, Memoria bisericii, Adrian Nicolae Petcu)
62
Luscan Traian Romulus Dezideriu Pompiliu, n scută laă 13ă
ianuarieă 1933,ă laă Sibiu.ă Condamnată laă 5ă aniă pentruă delictă deă uneltireă înă
Lotulă “Beiu enilor”.ă Dosarulă securit iiă s-aă constituită înă jurulă acuza ieiă
inventateă deă “organiza ieă subversiv ă paramilitar ă cuă caracteră legionar”ă înă
careăarăfiăfostăînscrişiă25ădeăinşi,ă20ădeăb ie iăşiă5ăfete,ădinăcareăpentruă23ăauă
fostă întocmiteă acteă pentruă trimitereaă înă judecat ă şiă condamnareaă lor.ă
Execut ă 2ă aniă iă 11ă luni.ă Perioadaă deă deten ie:ă 12ă decembrieă 1951ă - 7
octombrie 1953; 1965 - 1967.ăAăfostăînchisălaăpenitenciarul Oradea, Jilava,
lag rulăOneşti,ăBorzeşti, Aiud, Mina de plumb Valea Nistrului, Alba Iulia.
Elev Ioan Briscan,ăn scutălaă11ăianuarieă1935ăînălocalitateaăMizie ,ă
jud.ă Bihor.ă Condamnată laă 3ă aniă închisoareă înă Lotulă “Beiu enilor”,ă (subă
acuza ia de activitateă legionar ),ă pedeaps ă redus ă laă 1ă ană înă urmaă
recursului.ăPerioadaădeădeten ie:ădeălaă13ădecembrieă1951,ătimpădeă1ăanăsiă7ă
luni.ăCentreădeădeten ie:ăOradea,ăOne ti.
Petru C. Baciu s-aă n scută laă 12ă iulieă 1922,ă înă Bac u,ă undeă aă
absolvit Liceul Comercial. Datorit ă activit iiă saleă na ionalist-cre tineă dină
Fr iaădeăCruceă Bac u,ăaăfostăarestată iăde inut,ăînă perioadaă1941-1942, la
Siguran aăStatuluiădinăBucure tiă iăînătemni eleădeălaăGala iă iăV c re ti.
Tân rulă na ionalistă aă participat la

Campania de eliberare a Ardealului de Nord.
Dup ă terminareaă r zboiului,ă s-aă înscrisă laă
Academiaă deă Înalteă Studiiă Comercialeă iă
IndustrieădinăBucure ti.ăEvenimenteleăceăauăurmatănuăl-auăl satăs - iăduc ă
studiileălaăbunăsfâr it.
Dup ă 23ă augustă 1944ă îndepline teă func iaă deă efă ală organiza ieiă
Rezisten eiă na ionaleă Anticomunisteă dină jude ulă Bac u.ă Înă aceast ă calitateă
areăleg tur ădirect ăcuăemisariăaiăExilului,ăprecumă iăcuălideriiăRezisten eiă
63
laănivelădeă ar :ăNicolaeăPetra cu,ăGabrielăB l nescu,ăCostacheăOpri ană iă
al ii.ă Vaă organizaă echipeă mobileă deă lupt ă iă informa ii,ă culegândă dateă
strategiceă cuă privireă laă efectivele,ă pozi iileă armateiă sovietice,ă precumă iă laă
aspectele economiceă importanteă înă cazulă izbucniriiă unuiă conflict,ă atâtă deă
a teptat,ăîntreăalia iiăoccidentaliă iăURSS.
Laă14ămaiă1948ăînăpragulăuneiănoiăprigoaneăîmpotrivaălegionarilor,ă
Baciu s-aăretrasăînămun i,ăîmpreun ăcuăstudentulăGheorgheăUngura uă iăun
grupă deă 13ă tineriă eleviă iă studen i,ă în regiunea Uturea –Solon ,ă undeă auă
organizat un punctădeărezisten aăanticomunist ăarmat .ăLocul numit Uturea,
situatălaă12ăkilometriănordădeăMoine ti,ăînăjude ulăBac u,ătrebuiaăs ădevin ă
celă maiă puternică centruă deă rezisten ă dină Moldova,ă aiciă construindu-se un
ad post-bunc ră destinată depozit riiă armamentuluiă iă muni iei,ă dară careă
puteaăfiăutilizată iăcaălocădeărefugiuă iăcentruădeărezisten ăînăcazădeănevoie.ă
SituatăpeăValeaăTrotu ului,ăînăcazulăizbucniriiăr zboiuluiăîntreăamericaniăsiă
ru i,ă grupulă deă "partizani"ă constituită aiciă ară fiă împiedicată trecereaă trupelor
sovieticeă c treă apus,ă dară iă retragereaă lor.ă Înă bunc ră aă fostă depozitată
armamentădinăabunden :ăpu tiăZB,ămitraliere,ăgrenade,ăpistoale,ămuni ie.
Batalioaneleă securit iiă îiă captureaz ă acoloă peă camaraziiă s i,ă
studen iiă Eugenă Berza,ă Gheorgheă Mihu ă i muncitorul Mihai Erguveanu,
participan iălaăconstruireaăbunc rului.ăSc pa iăcuăgreu,ăGheorgheăUngura uă
iăPetruăBaciuăs-auăretrasăînămun iăîmpreun ăcuăoameniădinăsateleăvecine.ă
Peă 15ă noiembrieă 1948,ă dup ă aseă luniă înă careă aă fostă h ituită deă
securitate, Baciuă aă coborâtă dină mun i,ă laă ordinulă Comandantuluiă Mi c riiă
Legionare,ă pentruă aă treceă frontieraă spreă Triest,ă cuă ună grupă deă studen i.ă Înă
Bucure ti,ăgrupulăaăfostăarestatădeăsecuritateăpeă29ănoiembrieă1948,ăînăurmaă
uneiătr d ri.ăJusti iaămanevrat ăpoliticăl-a condamnat pe Baciu la 10 ani de
temni ăgrea.ăAăfostăpusăînălibertateăabiaăînă1961.
Dină cauzaă caracteruluiă inflexibilă iă refuzuriloră repetateă deă aă
colaboraă cuă organeleă Securit ii,ă Petruă Baciuă vaă fiă dină nouă arestată iă
condamnat pe 10 octombrie 1975, la 6 aniădeăînchisoare,ăpentruăactivitateă
împotrivaăorânduiriiăsocialiste,ăexecutândăpedeapsaăpân ăînăaugustă1977,ă
cândăăaăfostăeliberatădinăZarcaăAiudului.
Înăcumpli iiăaniădeădeten ieăaătrecutăprinăînchisorile:ăMinisterulădeă
Interne – arestul I si II – V c re ti,ăGala i,ăSuceava,ăRahova,ăIa i,ăBac u,ă
Pite ti,ă Craiova,ă Jilava,ă Aiud,ă Zarcaă Aiudului,ă Poartaă Alb ,ă Peninsula,ă
Capul Midia, Grindu, Periprava, Bac, Borze ti,ă Constan a,ă One ti, a
executată 16ă aniă deă temni ă pentruă “vina”ă deă aă fiă ună bună romană iă ună
ap r toră ală credin eiă cre tine.ă Dină cauzaă regimuluiă deă exterminareă dină
64
sistemulăconcentra ionarăcomunist,ăvaăcontactaănumeroaseăboli,ăaleăc roră
secheleăleăvaăpurtaăîntreagaăvia ,ăîmpreun ăcuăstigmatulădeă"fostăde inută
politic"ă iă"du manăalăclaseiămuncitoare".
Aproapeăto iădinăgrupulăUtureaăauăpierităînăanchete,ăînătemni eăsauă
auă fostă împu ca i.ă Singurulă r masă înă via ă pân ă azi,ă dup ă 16ă aniă deă
închisoareă comunist ,ă esteă Petruă Baciu.ă Singuraă mângâiereă c ă le-a
supravie uită camaraziloră s iă esteă aceeaă c ă aă m rturisită despreă jertfaă loră înă
carteaăsaăautobiografic ă"R stigniriăascunse".
Dup ă 1989,ă particip ă activă laă reorganizareaă vechiloră lupt toriă iă laă
recrutareaă iăformareaăaănumero iătineriăînăspiritulăideilorăna ionale,ăcre tineă
i al valorilor Statului de Drept. Înăcalitateaăsaădeăscriitoră iăultimălegionară
b c uan,ă vaă participaă activă laă conferin eă publice,ă simpozioaneă tiin ifice,ă
precumă iă laă ridicareaă monumentuluiă martiriloră Rezisten eiă anticomunisteă
dinăParculăCancicov,ăBac u.
Lupt torăpentruăcredin aăstr mo easc ,ăscriitoră iăpublicist,ăaăfondată
împreun ăcuăal iăcamaraziărevistaădeăatitudineăromâneasc ă“Crezulănostru”.ă
Esteă autorulă aă dou ă volumeă deă poezii:ă “Cine?”ă iă “Inimiă Z vorâte”ă mesajă
pl m ditădinăzbuciumulă iădramaăuneiăgenera iiămultăchinuit ,ătrecut ăprin
vâltoareaăaătreiădictaturi.ăAăcolaboratălaărevistaă“Bunaăvestire”,ăperiodicăală
Funda ieiă româneă pentruă culturaă iă educa ie;ă “Puncteă Cardinale”,ă periodică
independentădeăorientareăNa ionalăCre tin ;ă“Buciumul”,ăcurierulăPartiduluiă
“Pentruă Patrie”;ă “Permanen e”,ă periodică cultural-politic-social, editat de
Funda iaă“ProfesorăGeorgeăManu”,ăetc.
Viorelă T nase (24 mai 1908 - 5
mai 2011), a fost instructor legionar. A
înfiin ată înă 1932ă primulă cuibă dină Sibiu,ă
numit "Avram Iancu". A cunoscut
legionarismulă înă vremeaă studen ieiă saleă laă
Şcoalaă Superioar ă deă Comer ă dină Cluj,ă peă
care a absolvit-o.ă Aă fostă colegă deă şcoal ă
primar ă cuă Ionă Baneaă (şefulă Ardealuluiă
Legionar)ă şiă deă facultateă cuă B nic ă Dobreă
(membruă ală echipeiă "Mo aă - Marin"ă şiă
martiră ală Mişc riiă Legionare).ă A cunoscut
personală pe:ă Ionelă Mo a,ă Traiană Cotig ,ă
Radu Mironovici, Corneliu Georgescu,
Radu Gyr, etc.
65
AbsolventăalăŞcoliiădeăOfi eriădeăCavalerieădinăTârgovişte,ăînăiunieă
1941ăaăplecatăpeăfront,ăluptândăpentruăeliberareaăBasarabiei,ăajungândăpân ă
la Cotul Donului.
Dup ă r zboiă aă profesată caă economistă înă Ministerulă deă Finan e,ă
repartizată peă lâng ă Administra iaă financiar ă aă jude uluiă Sibiu, fiindă înă
acelaşiătimpăşiăportarulăechipeiădeăfotbală"Şoimii"ădinăSibiu,ăapoiăarbitru.ă
Dinăianuarieă1949ăpân ăînăaugust 1964,ărefuzândăs ădevin ăturn toră
laă Securit ii,ă ulterioră fiindă acuzată deă “crim ă deă uneltireă contraă ordiniiă
sociale”,ăvaăexecutaă14ăaniădeăînchisoare,ătrecândăprinăpenitenciareleăSibiu,ă
Codlea,ă Braşov,ă V c reşti,ă Piteşti,ă Aiud,ă Jilava,ă Gala iă şiă prină lag releă deă
munc ăfor at ădeălaăOneştiă–Borze ti şiăSalcia.ă
Dup ă1990ăşi-aăcontinuatăactivitateaălegionar ,ăde-a lungul timpului,
ziareleă Sibiuluiă publicândă ampleă articoleă despreă "omulă cuă ună secolă deă
istorieăînăspate",ă"legendaăvieăT naseăViorel”,ăetc.
Profesorul universitar Petre
Botezatu (1911-1981) a absolvit Liceul
Na ională dină Iaşiă înă 1929,ă urmândă apoiă înă
cadrulă Universit iiă dină Iaşiă cursurileă
Facult iiădeăDrept,ăîntreăaniiă1929–1934ăşiă
aleă Facult iiă deă Litereă şiă Filosofie,ă întreă
anii 1929–1935. Cu acest prilej
frecventeaz ă cursurileă luiă I. Petrovici, Şt.ă
Zeletin, Al. Claudian, P. Andrei, M. Ralea,
D.ă B d r u.ă Desf oar ă oă activitateă
didactic ă intens ă laă liceeleă militare din
Chişin u,ăîntreăaniiă1935–1939ăşiăIaşi,ăîntreă
anii 1939–1945, ca profesor secundar de
filosofieă şiă drept.ă Îşiă sus ineă tezaă deă
doctoratăînă1945.ăEsteă efădeălucr ri,ăîntreăaniiă1945–1951ăşiăconferen iarăînă
anul 1951 la Catedra de psihopedagogie a Universit iiă dină Iaşi.ă Aă fostă
arestată înă 1952ă iă condamnată laă cinciă aniă deă deten ieă într-o colonie de
munc ,ădarăaăfostăeliberatăînă1954.ăDintr-un proces-verbal de interogatoriu
rezult ă c ă aă f cută parteă "dină grupulă dină jurulă luiă Al.ă Claudian,ă fostă efă al
Partidului Social Democrat - Independentă Ia i".ă Înă timpulă re ineriiă aă fostă
internată înă coloniileă deă munc ă deă laă Coastaă Gale ,ă Kmă 32,ă apoiă laă Midia,ă
undeăaăstatăpân ăînăseptembrieă1953,ăcândăaăfostătransferatălaăOne ti, unde a
66
muncităpân ălaăeliberare.ăS-a ar tată"foarteărefractarălaămunc ",ădarădintr-o
fi ă deă pontajă (lucraă caă s p tor)ă afl mă c ă presta,ă deă regul ,ă 11-13 ore de
munc ăpeăzi,ăînătotală218ăzileădeămunc ,ărealizândăunăprocentădeă112șădină
normaă coloniei.ă Laă ie ireă d ă o declara ieă prină careă seă angajeaz ă s ă nuă
discuteă cuă nimeniă despreă celeă v zuteă iă auziteă înă leg tur ă cuă locurileă deă
deten ieăsauădespreăprocesulădeăîncarcerare.ă
Dup ă eliberareaă saă aă fostă coristă laă Filarmonicaă dină Iaşi,ă psihologă
principalăşiăşefăalăLaboratoruluiădeăpsihologieăC.F.R.ădinăIaşiă(1954–1964)
iă cercet toră ştiin ifică (1956–1957)ă laă Institutulă deă Ştiin eă Pedagogiceă dină
Iaşi.ăEsteăconferen iarălaăFacultateaădeăFilosofieăaăUniversit iiăieşene,ăîntreă
anii 1957–1967,ăapoiăprofesorătitular.ăAiciăpred ăcursuriădeălogic ăgeneral ă
şi teoria sistemelor logice. Este profesor universitar emerit din 1973. Se
pensioneaz ălaăcerereăînă1975.ă
Presat de Securitate, din 1957 s-aăizolatăcompletăînăcas .ăEsteăvizitată
doară deă intimiiă deă alt dat ,ă caă profesoriiă Stereă iă Pascuă deă laă Filarmonicaă
Ia i.ă Îlă maiă întâlnea peă Claudian.ă Exist ă noteă careă dezv luieă c ă iă seă
interceptauăcoresponden aă iăconvorbirileătelefonice.ă"Sursele"ădinăjurulăs uă
erauăactive,ăinformândăSecuritateaădespreăorice.ă
AăfostămembruăfondatorăalăUniuniiăCompozitorilorăşiăMuzicologilor
(1949),ă membruă corespondentă ală Academieiă deă Ştiin eă Socialeă şiă Politiceă
(1970).ăAăprimităPremiulă„VasileăConta”ăalăAcademieiăRomâneă(1969).ăÎnă
timpăceăeraăurm rităprinătoateămijloacele, era considerat unul dintre cei mai
importan iăprofesoriădinăuniversitate,ăreperăpentruămulteăgenera iiădeătineri.ă
Portretulăs uăseăg se teăînăSalaăSenatuluiăUniversit iiădinăIa i.
Înv torăSanduăStană( 1912 – 1986ă),ădirectorăală coliiădinăTitu-
Târg,ă jud.ă Dâmbovi a.ă Aă fostă condamnată administrativă pentruă 60ă deă luni.ă
Deten ieăexecutat ălaăGhencea,ăPeninsula,ăBorze tiă i One ti, de unde s-a
eliberatăînă1954.ă(date incomplete - nota noastră)
Grigore V. Popa,ă n scută laă 31ă iulieă 1919ă înă Podeni,ă Cluj.ă Aă fostă
arestatălaă16ăaugustă1952ă iăinternatăadministrativăpentruă60ădeăluni. A fost
închisă laă Peninsula,ă Borze ti,ă One ti. A fost eliberat la 1 mai 1954.
Rearestată laă 2ă septembrieă 1958,ă aă fostă condamnată laă 22ă deă aniă munc ă
silnic .ăAăfostăînchisălaăGherlaă iăAiud.ăAăfostăeliberatălaă1ăaugustă1964.ă
Mihaiă Mo a, ( 1928 – 1992) fiulă lideruluiă legionară Ionelă Mo a.ă Aă
fostă arestată laă 4ă maiă 1951ă iă internată administrativă pentruă 24ă deă luni,ă
67
pedeaps ă prelungit ă ulterioră cuă alteă 24ă deă luni.ă Aă fostă închisă laă Deva,ă
Castelu,ăGale u,ăOne ti. A fost eliberat la 30 aprilie 1954.
Radu Flondor, n scută laă 20ă februarieă 1900ă înă Cern u i.ă Aă fostă
arestată laă 20ă iulieă 1949ă iă condamnată laă 2ă aniă iă 6ă luniă deă închisoareă
corec ional .ăAăfostăînchisălaăGala i,ăAiud,ăJilava.ăLaăexpirareaăpedepsei,ăaă
fostăinternatăadministrativăpentruă12ăluni.ăAăfostăînchisăla Bicaz, Borze ti.
A fost eliberat la 23 ianuarie 1954.
Andrei Frank, medică dină Bucureşti,ă arestată înă iulieă 1952.ă Esteă
trimisă laă munc ă for at ă înă lag releă deă laă Midiaă şiă Oneşti. Esteă eliberată înă
aprilieă 1954.ă Esteă rearestată înă 1960,ă împreun ă cuă so ia,ă pentruă g zduireaă
avocatuluiă Raduă Reneă Policrat,ă fiindă condamnat,ă înă 1961,ă ă laă ă 12ă aniă
închisoareăşiăconfiscareaăaverii.ăAăăcunoscutărigorileăînchisorilorăcomunisteă
dinăUranus,ăJilavaăşiăGherla.ăAăfostă"gra iat"ăînă1964,ăcuăDecretulă411.
Ioană M du a, dină Sebi , comă Dr g ne ti,ă aă fostă arestată laă
28.03.1948,ă laă Beiu ,ă pentruă c ă aă participată înă 1947ă laă oă întâlnireă aă unuiă
grup de elevi-profesori din Liceul Samuil Vulcan cu Regele Mihai. A fost
de inut,ăf r ăjudecat ,ălaăBeiu ă iăOradeaăpân ăînă1949.ă
Judecat la Tribunalulă Militară Clujă pentruă ”crimaă deă uneltireă
împotrivaăstatului”,ăaăfostăînăacela iălotăcuădl.ăNegru ă– preotă iăprofesorăală
liceului.ăAăfostădusălaăAiud,ăapoiălaăTârgu or,ălaăColoniaădeămunc ăPoartaă
Alb ,ăCapulăMidiaă iălaăCastelul,ăpeăCanalulăDun reăMareaăNeagr .ăDeăaiciă
a fost transferat la One ti,ăapoiătrimisăcuădomiciliuăobligatoriuăînăcomunaă
Dropia,ă jud.ă C l ra i.ă Aă executată 6ă aniă deă deten ieă iă 2ă aniă deă domiciliuă
obligatoriu.
Înv torulă Gheorgheă Popa s-a
n scută laă 25ă ianuarieă 1898,ă înă comunaă
B se ti,ă deă peă Valeaă Tazl ului.ă Înă 1916,ă laă
18 ani, s-aăînscrisăcaăvoluntarăînăr zboiulădeă
întregireă aă Românieiă iă aă urmată coalaă deă
Ofi eriă deă Rezerv ă deă Infanterie.ă Înă 1917ă aă
fost avansat sublocotenent. A participat la
lupteleădeălaăN moloasa,ăiarălaă6ăaugust 1917
aăfostăr nitălaăCire oaia,ădup ăceăî iăînlocuiseă
comandantul, care murise eroic. A fost
decorată cuă “Virtuteaă militar ”.ăDup ăr zboi,ă
68
aăavutăunărolăimportantăînăridicareaăsatului.ăÎnătoamnaăluiă1918,ăaăînfiin ată
Bancaă Popular ă “Unireaă lupt toriloră din B se ti”,ă filial ă aă Federa ieiă
Trustuluiă dină Bac u,ă aă pusă bazeleă C minuluiă Culturală “Mântuirea”ă iă aă
construită ună monumentă înă cinsteaă celoră 183ă deă oameniă dină B se tiă careă
muriser ă înă r zboiulă deă reîntregireă aă rii.ă Aă fostă membruă ală Partiduluiă
r nesc,ă vicepre edinteă ală organiza ieiă Bac uă iă ală Cooperativeloră dină
Moldova.ă Înă 1925,ă aă candidată peă listaă pentruă Cameraă Deputa iloră aă
Partiduluiă r nescădinăBac u.ăÎnăperioadaăîmpropriet ririlor,ăaăfostăarestată
deă câtevaă ori,ă împreun ă cuă comitetulă s uă dină comun ,ă pentruă c ă urm riseă
aplicareaă cuă stricte eă aă legiiă iă împropriet rirea corect ă aă celoră careă aveauă
dreptul.ăÎnă1928,ăaăajunsărevizoră colarăalăjude uluiăBac u.ăEraăunăomăiubită
înăregiune:ăcununaseă57ădeăperechiădeătineri.
Înă1946,ăaăcondusăcampaniaăelectoral ăaăP.N. .-uluiădinăzon .ăEsteă
arestată deă câtevaă oriă iă supravegheată înă permanen ,ă începândă cuă martieă
1948. S-aă ascunsă prină multeă locuri.ă Verileă iă toamneleă iă le-a petrecut pe
câmpă sauă înă urileă oamenilor.ă Deă acas ă iă seă ridicaser ă toateă produseleă
agricole,ă a aă c ă aă fostă obligată s ă cumpere,ă pentruă a- iă puteaă pl tiă coteleă
ceruteădeăstatulăcomunist.ăD deaăpân ă iăcoteăpentruăanimaleleăpeăcareănuăleă
avea.ăEsteăarestatălaă15ăaugustă1952.ăDeten ieălaăKm.ă31ă iălaăCapulăMidia,ă
fiind supus regimului de exterminareăprinămunc ăfor at .ăDup ă2ăani,ăaăfostă
trimisăpeă antierulădeălaăOne ti, undeăaămaiămuncităînc ă1ăan.ăÎnălocăs ăfieă
eliberat,ăaăfostăcondusădeăunămili ian,ălaăOlaru,ăînăB r gan,ălâng ăC l ra i,ă
undeăaăpetrecutăoăiarn ,ăînădomiciliuăobligatoriu.ă
Generalul Leonard Mociulschi
(27 martie 1889 Siminicea, Suceava - 15
aprilie 1979 Bra ov)ă i-aă începută carieraă
militar ă înă 1910ă laă coalaă deă Ofi eriă deă
Infanterie,ă peă careă oă termin ă înă 1912ă caă
sublocotenent.
Particip ă laă campaniaă Românieiă dină
R zboiulă Balcanică (1913).ă Laă începutulă
Primuluiă R zboiă Mondial,ă eraă Comandantulă
Companiei a 10-a din cadrul Regimentului
29ă Infanterieă Dorohoi.ă Remarcându-seă înă
lupteleă deă laă Oituză iă Soveja,ă aă fostă decorată
deă Regeleă Ferdinandă iă deă generalulă
Berthelot.
69
Dup ă r zboiă esteă avansată maior.ă Apreciată laă superlativă deă
comandantuluiă Corpuluiă Vân toriloră deă Munte, Principele Carol, care-l
caracterizaă înă anulă 1922ă caă "ună valorosă ofi er,ă deă n dejde,ă înzestrată cuă
deosebiteăcalit i".
Înă1932ăesteănumitălaăcomandaăunuiăbatalionădeămunteăînăSighetulă
Marma ieiăundeăaăprimităgradulădeălocotenentăcolonel,ăpân ăînă1937,ăcândă
este avansat colonel.
Înă 1940ă esteă desemnată comandantă adjunctă ală Brig ziiă 1ă Mixt ă
Munte.ă Înă 1941ă pentruă curajulă iă dârzeniaă deă a- i fi condus trupele, la
for areaăNistrului,ăaăfostădecoratăcuăOrdinulă"MihaiăViteazul"ăcl.ăaăIII-a,ăînă
grad de cavaler. A participat la asaltul asupra Crimeei condus de von
Manstein.ăEsteănumităcomandantăadjunctăalăDivizieiă4ăVân toriădeăMunte.ă
Dină1942,ăesteăpromovatălaăcomandaăDivizieiă3ăMunteă iăaăfostădecoratăcuă
Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a II-a Leonard Mociulschi a participată înă
calitateă deă comandantă ală trupeloră româneă de vân toriă deă munte care au
luptată al turiă deă for eleă militareă nazisteă împotrivaă URSS-ului. Pentru
meriteleăsale,ăMociulschiăaăfostădecoratăcuă5ădecora iiăaleăarmateiăgermane.ă
Dină octombrieă 1942ă pân ă înă augustă 1943,ă Diviziaă 3ă Munte,ă aă
desf uratălupteăînăpeninsulaăTamanădinăCaucazulădeăVest.
Înă cadrulă campanieiă împotrivaă Germanieiă esteă numită laă comandaă
GrupuluiăCri uri,ăparticipândălaăeliberareaă riiăCri uriloră(Transilvaniaădeă
Vest).ă Dup ă eliberareaă Ardealuluiă auă urmată lupteleă dină Mun iiă Bukkă
(Ungaria),ăînăSlovacia,ăvictoriileădinămasiveleăJavorinaăundeăesteădecoratăcuă
Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a III-a cu spade.
Generalul Leonard Mociulschi a fost ultimul comandant al Corpului
deăMunteălaăsfâr itulăceluiădeăalăDoileaăR zboiăMondial.
Aă fostă arestată peă bazaă unoră acuza iiă false.ă Dină lipsaă probeloră esteă
achitat.ăÎnă1947ăesteătrecutăînărezerv .
În 12 august 1948ă fiindă acuzată caă "elementă reac ionară iă ostilă
R.P.R."ăaăfostădinănouăarestată iăînchisăf r ăprocesă"pentruăconduit ăcontrar ă
regimuluiădemocrat"ă iătrimis înăînchisorileăcomuniste,ărespectivăînăcoloniaă
deălaăCanalulăDun re-MareaăNeagr ă iălaăOneşti.
Mociulski, ca mul i al ii,ăesteăcunoscutăpentruădegradareaăsaămoral ă
dină închisori.ă Laă „Lumini a",ă antieră dină coloniaă deă exterminareă Capulă
Midia, lâng ă laculă Taşaul, Mociulschi,ă puneaă nad ă laă roab ă caă s ă poat ă
înc rcaămaiămult.ăAveaăputere,ădarăastaăînsemnaăc ăf ceaăr uăcelorăcareăabiaă
seătârauăşiăaceştiaăerauăpesteă90ș.ăSeăploconeaălaăto iăpentruăunăsuplimentă
deă mâncare.ă Laă Oneşti,ă într-unaă dină nop i,ă cândă eraă plantonă Mociulski,ă aă
70
venităînăcontrolăunămili ianăcaporal.ăDup ăceăaăobservatăc ătotulăeăînăordine,
aă întrebată „Ceă aiă fostă tu,ă m ,ă înainteă deă aă veniă aici?"ă „General,ă s ă tr i i,ă
domnuleăcaporal."ăAstfelăînăînchisoareăşi-a pierdut galoanele de general.
Esteă eliberat,ă înă bazaă Decizieiă Tribunaluluiă Bucure tiă nr.ă
2496/01.10.1955, pe 10 octombrie 1955 din penitenciarul Jilava, dar i se
stabile teă domiciliulă for ată înă Blaj.ă Înă augustă 1960ă seă mut ă înă satulă
Purc reni,ăjude ulăBra ov,ăiarăînădecembrieă1964ăînăBra ov. A fost nevoităs ă
lucreze ca salahor la CFR.
Înă 1966,ă îns ,ă înă urmaă viziteiă oficialeă aă preşedinteluiă Fran ei,ă
CharlesădeăGaulle,ăMociulschiăesteăreabilitat.ăAstaădeoareceădeăGaulleăşi-a
amintităşiăs-aăinteresatădeăgeneralulăcareăfuseseădecoratăînă1916ăcuă“Croixă
deă Guerre”ă deă c treă generalulă Berthelot.ă Dup ă asta,ă via aă luiă s-a mai
schimbată ună pică înă bineă – aă primită înapoiă uniformaă militar ă şiă şi-a putut
publica memoriile, dar financiar a stat la fel de prost.
Aăîncetatădinăvia ălaă90ădeăaniăîmplini i,ă iăaăfostăincinerat conform
ultimeiăsaleădorin e.ăCenu aăsaăaăfostăîmpr tiat ădeăcerceta iiăBatalionuluiă
21ăV.M.ăpesteăcresteleăCarpa ilor.
Gheorghe Deculescu, n scută înă 1914,ă esteă fiulă luiă Dumitruă
Deculescuă (arestată înă 1949).ă Aă fostă doctoră înă tiin eă economice,ă secretar
generală ală Camereiă deă Comer ă iă Industrie,ă întreă 1945ă siă 1947.ă Aă f cută
politic ă liberal ă înă grupulă Bejan.ă Arestată laă 15ă augustă 1952,ă aă trecută prină
lag releă Gale ,ă Peninsula,ă Borze tiă iă One ti. Eliberat la 15 mai 1954.
(date incomplete - nota noastră)
Gheorghe C. Rizea, dină Piteşti,ă esteă arestată peă 15ă aprilieă 1952,ă
fiindăcondamnatăadministrativ.ăDeten iaăînăpenitenciareleăPiteşti,ăGhencea,ă
ChirnogiăşiăOneşti,ădeăundeăaăfostăeliberatăpeă15ămaiă1955.ăAăcontinuatăs ă
seăafleăînăvizorulăSecurit ii.ă(date incomplete - nota noastră)
Ioan Berinde, n scută înă anulă 1908ă laă Bude ti,ă esteă absolventă ală
promo ieiă1927ăaăLiceuluiădinăSighetulăMarma iei.ă i-a sporit cuno tin ele
dobânditeă înă scoal ă printr-oă intens ă munc ă deă autodidact.ă Înfiin eaz ă
bibliotecaă„V.Pârvan”.
Întreă 1945-1949ă esteă inspectoră colară efă ală Jude uluiă Maramure ,ă
contribuindălaăreorganizareaăînv mântuluiădup ăr zboi.
Înă perioadaă interbelic ă activeaz ă cuă succesă înă presaă
maramure ean . Aă publicată pesteă 1.000ă deă articole,ă recenzii,ă studiiă înă
Gazetaă maramure ean ,ă Graiulă Maramure uluiă (redactor),ă Plaiuriă
71
maramure ene,ă Maramure ul,ă Frontulă Maramure uluiă (redactor),ă Ac iuneaă
maramure ean ,ă Via aă colar , coala maramure ean ă (redactor),ă Astra,ă
etc.
Esteăalesăpre edinteăalăAsocia ieiăziari tilorădinăMaramure ,ăînă1939ă
iăpre edinteădeăonoareăalăAsocia ieiăziari tilorădinăMaramure ulăistoricăînă
1995. Aăfostăeviden iatăpentruăactivitateaăsaădeăMinisterulăÎnv mântului.
Aă f cută doiă aniă deă închisoareă politic ă înă lag releă dină Ghencea,ă
Bicaz, Oneşti,ăBorzeşti. S-aăstinsădinăvia ăînăiarnaăanuluiă1999/2000.
Preotul Petre Diaconescu s-aă n scută laă 26ă mai,ă 1909,ă înă comunaă
M neasa,ăjude ulăVâlcea,ăînăfamiliaăînv toruluiă iăcânt re uluiăbisericescă
IonăI.ăDiaconescuă iăaăso ieiăsaleăAna.ăPetreăaămai avutădoiăfra i,ădeveni iă iă
eiă preo iă Ionă (+1926)ă iă Gheorghe,ă careă aă trecută iă elă prină închisorileă
comuniste. Petre a urmat primele cinci clase la Nemoiu, iar restul la
Dr g ani,ă continuândă cuă Seminarulă laă Râmnicuă Vâlcea,ă apoiă Seminarulă
Melchisedecă tefãnescuădinăIsmail.ăAădebutatăcaăînv torălaăNemoiu.ăS-a
c s torită cuă Matildaă Popescu,ă dină Zl t rei-Vâlcea,ă careă i-aă d ruită cinciă
copii,ă treiă feteă iă doiă b ie i.ă Laă 1ă ianuarieă 1934,ă aă fostă hirotonită preotă peă
seamaăparohieiăMitrofani.ăÎntreă1934-1937 a fost membruăPN .
P rinteleă Petreă aă construită oă nou ă biseric ă cuă hramulă “Sf.ă Ioană
Botezãtorul”ă înă comunaă Nemoiu,ă oă altaă înă Mitrofaniă cuă hramulă “Sfântaă
Treime”ă iăoăcas ăparohial .ăAăcontribuitălaăhr nireaăaă120ădeăeleviăs raci,ă
laă cantinaă colii,ă laă stopareaă analfabetismuluiă iă al turiă deă oă echip ă deă
mediciălaăcombatereaăpelagreiă iăaătifosuluiăexantematic.ă
Pentruăacesteă“motive”ăsecuritateaăraionuluiăDr g ani,ăl-aăarestatăînă
noapteaă deă 18/19ă iulieă 1952,ă iă pentruă “delictulă deă uneltireă contraă ordiniiă
sociale prinăagita ie”.ăDup ăancheteleădeălaăDr g aniă iăPite tiăaăfostătrimisă
laă Canal,ă laă coloniaă deă munc ă One tiă – Borze ti, la construirea
termocentralei. A fost eliberat la 26 aprilie 1954, revenind la parohie. La 16
septembrieă 1959,ă p rinteleă Petreă aă fostă dină nouă arestată pentruă c ă aă “agitată
cet eniiă s ă nuă seă înscrieă înă formeleă socialisteă aleă agriculturii,ă peă
considerentulăc ăregimulăactualăvaăfiăschimbatăprinăvenireaăamericanilor”ăAă
fostă condamnată laă 5ă aniă închisoare,ă 3ă aniă interdic ieă corec ional i
confiscareaă total ă aă averii.ă Aă fostă eliberată laă 28ă iulieă 1964ă cuă ciroz ă
hepatic ă ascitogen ă iă deficient ă accentuat ă înă complexulă organuluiă
visceral.ă Aă stată maiă multă prină spitale,ă iară deă Sfântaă Mariaă Mare,ă laă 15ă
august 1971, s-a mutat la ceruri.
72
Al i de inu iăcareăauătrecutăprinăLag releădeămunc ăfor at ădeălaă
One tiă i Borze ti:
ApostolăConstantină(studentălaăPetrolăşiăgaze);ă
BentzăGheorgheă(electrician,ădinăBucureşti);ă
B n eanuă(avocat);ă
BeleaăRaduă(Bucureşti);ă
Baciu Dumitru (muncitor);
Borca Gheorghe (Bucureşti,ădeălaăSpitalulăCol ea);
Bosie (inginer);
Burlacuă(studentălaăIaşi);ă
ComşaăIonă(inginer);ă
Crâşmaruă(sculptor);ă
Dobre Pandele (instalator);
Ghenadie Marcovici (electronist);
SoareăGheorgheă( es torădinăRoşioriiădeăVede);ă
Teodorescu Ovidel (artist);
Neagu (avocat din Panciu);
Micle Alexandru (avocat, Satu Mare);
Smeu (din Vaslui);
Sandu (din Craiova);
Cepoiu Constantin (din Ploiesti);
Ion Anghel (invatator din Focsani);
TeodorăCri ană(dinăPosaga).
Minea Gheorghe dinăcomunaăNegre ti,ăConstan a, mortăînădeten ieă

la One ti,ăînă1953 (date incomplete - nota noastră)
73
M rturii despreăvia aăde inu iloră
politici dinăColoniileădeămunc ăfor at ădeă
la One tiă iăBorze ti (anii 1953 – 1954)
“ Noi n-am luptat cu armele, ci cu răbdarea. O răbdare care se
află dincolo de limitele omene ti. i am putut răbda pentru că am
nădăjduit.”
CostacheăCaraga ă
fostăde inutăpoliticăînăColoniileădeămunc ă
for at ădeălaăOne tiă iăBorze ti
La eliberare, tuturorăde inu ilorăpoliticiăliăs-aăspusăc ănuăauăvoieăs ă

spun ă nim nuiă undeă auă fost,ă ceă auă v zută iă cuă cineă auă stată înă lag reă iă
închisori.ăDeăasemenea,ăliăs-aăspusăc ănuăauăvoieăs ăspun ănim nuiănumeleă
„cadrelor”ădinăMinisterulădeăInterne,ăpeăcareăle-au cunoscut.
74
Mul iă auă respectată pân ă laă sfâr itulă vie iiă acestă jur mântă ală t cerii,ă
ducândăcuăeiăînămormântăchinurileăprinăcareăauătrecut.ăAl iiăauăavutăcurajulă
deăaăretr i,ăînăscris,ăcalvarulăpeăcareăl-auătr ităînălag reă iăînchisori,ăpentruă
caă iănoiăs -l cunoa tem.ă
Iat ăcâtevaăm rturiiădespreăvia aăde inu ilorăpoliticiădinăColoniileădeă

munc ăfor at ădeălaăOne tiă iăBorze ti:
CostacheăCaraga
Înv torulă Costacheă Caraga ,ă aă fostă închisă deă dou ă oriă înă temni eleă
comuniste:ăînăaniiă1952-1954,ăînălag rulăGhencea, la Canal - CoastaăGaleşă
iă Peninsula,ă apoiă laă Borze tiă iă One ti,ă respectivă întreă aniiă 1958-1964, la
Focşani,ăCanală- NouaăCulme,ăGala iăşiăAiud.
Autobiografiaă înv toruluiă

Costacheă Caraga ,ă deă laă Şcoala
elementar ădeă4ăani,ăcomunaăVidra,ăsatulă
Scafari,ăîntocmit ă laădataădeă1ămaiă 1955ă
(dup ă primaă perioad ă deă deten ie),ă este extras ă dină volumulă "Caietele
tristeţiiă – însemn rileă unuiă înv toră înă c tu eă pentruă copiiiă liberi"
(publicat de autor pe propria cheltuială, fără sprijinul vreunei edituri -
nota noastră):
M-amăn scutăînăcom.ăF urei,ăraionulăFocşani,ălaădataădeă1ăoctombrieă
1910.ă P rin iiă mei,ă Vasileă şiă Catrinaă locuiau,ă laă naştereaă mea,ă înă satulă
75
Bizigheşti,ă comunaă F urei.ă Aiciă aveauă 15ă ariă locă deă gr din rieă şiă 0,50ă haă
teren arabil, din care-şiăscoteauăceleădeătrebuin .
Nuă împlinisemă înc ă 6ă ani,ă cândă r zboiulă dină 1916ă neă sileşteă s ă neă
str mut mădomiciliul.ăTat lămeuăaăfostăchematăsubăarme,ăiarămama,ănumaiă
cuăceăaăpututăînc rcaăîntr-oăc ru ,ăaăfostănevoit ăs ăseărefugiezeădeparteădeă
zonaăpericuloas ăaăfrontului.ăAcolo,ăînăcomunaăPoiana,ăraionulăTecuci,ăamă
statăpân ălaăsfârşitulăr zboiului.
Înă prim varaă anuluiă 1916,ă înapoindu-ne din refugiu, ne-am stabilit
înă satulă Str jescu,ă raionulă Focşani,ă loculă de naştereă ală mameiă mele,ă
deoareceă casaă p rinteasc ă dină satulă Bizigheştiă fuseseă completă distrus ă deă
r zboi.
ÎnăsatulăStr jescuăamăurmatăşcoalaăprimar ,ăîntreăaniiă1919-1924, cu
înv torulăCostacheăVerdeş.ăTotăaiciătat lămeu,ăîntorcându-se de pe front, a
fostăîmpropriet rităcuă2ăhaăterenăarabil.ăAd ugându-seălaăaceast ăsuprafa ă
şiăparteaădeămoştenireăaămamei,ădeăaproximativă1ăha,ăp rin iiămeiăputeauădeă
acumăînainteăs ăfac ăfa ăgreut ilorăvie ii.ăCeleăpatruăsurori,ădou ămaiămiciă
şiădou ămaiămariădecâtămine, auămurităpeăcândălocuiamălaăBizigheşti.ăAl iă
copii,ăînăafar ădeămine,ănuămaiăaveauăacum.
Amă terminată şcoalaă primar ă laă vârstaă deă 14ă ani.ă Înă toamnaă anuluiă
1924ăp rin iiă m-auădatălaăŞcoalaăNormal ădinăFocşani,ăpeăcareăamăurmat-o
întreă aniiă 1924-1930.ă Caă s leă potă veniă înă ajutoră p rin ilor,ă amă reuşită s ă
ob ină înă fiecareă clas ă oă medieă deă trecereă careă s -miă deaă dreptulă laă burs .ă
Examenulă deă diplom ă l-amă dată înă sesiuneaă iunieă 1930,ă reuşindă cuă mediaă
8,20, fiind clasificat al 11-leaă dintreă 68ă deă candida i.ă Laă terminarea
examenului mi s-aăînmânatăDiplomaădeăcapacitateăcuănum rulă200.
Înătimpulăcelorăşaseăaniădeăşcoal ,ăcuătoat ăstr duin aădeăaăob ineăînă
fiecareă ană burs ,ă cheltuielileă erauă totuşiă mari.ă P rin iiă auă fostă nevoi iă s ă
vând ăoăparteădinăp mântulăce-l aveau,ăcaăs ăm ăpoat ăîntre ine.ăAstfel,ălaă
moarteaătat luiămeu,ăînă1929,ămamaănuămaiăst pânea decâtă1,20ăha.
Ultimulăanădeăşcoal ,ădinăpunctădeăvedereăalăcondi iilorămateriale,ăaă
fostădeosebitădeăgreu.ăÎncepusemăs -miădauăseamaăc ălumeaănu-iăalc tuit ă
numai dină oameniă nec ji i.ă C ă oă parteă dintreă eiă tr iescă f r ă s ă cunoasc ă
lipsurile,ă c ă auă totă ceă leă trebuie,ă f r ă eforturiă deosebite.ă C ă pentruă oă
categorieă deă oameniă via aă esteă ună prilejă deă desf tare,ă deă huzur.ă Aceştiaă
profitauădeăpeăurmaămunciiăcelorăn p stui i, învârteauătotăfelulădeăafaceri,ă
mânuindăcapitaluriăşiăîmpr ştiindăpesteătotănecinsteaăşiăimoralitatea.ăMul iă
dintreăeiăerauăînregimenta iăînăpartideleăcareăseăperindauăpeălaăcârmaă rii,ă
f cândăparteăşiă dină diferiteă consiliiădeăadministra ieăaleăunoră întreprinderi,
76
încasândăşiădeăacoloăvenituriămari.ăPartideleăpoliticeătolerauătoateăp cateleă
aceloră vremuri.ă Înă goanaă dup ă putere,ă eleă împ r iser ă poporulă înă zeciă deă
tabereăcareăseăsfâşiauăîntreăele.
Aveamă20ădeăaniăşi-miăd deamăseamaădeătoateăacestea.ăConsideram
c ă esteă oădatorieăs ă m-avântăînă luptaăpolitic .ă Nuăaveamăîns ăîncredereăînă
partideleăpoliticeăexistente.ăVedeamăîntrânseleăinstrumenteleădeădestr mareă
aăneamului.ăInvita iileăunoraăşiăaltoraădintreăpoliticieniădeăaăm ăînregimentaă
înă partideleă lor,ă nuă m-auă convins.ă Loculă meuă nuă eraă acolo.ă Sim eamă c ă
trebuieăs ăducăluptaăîmpotrivaălor,ăiarănuăal turiădeăei.ăAceast ăposibilitateă
mi-a oferit-oăMişcareaăLegionar .ăŞi,ăînăvaraăanuluiă1930,ădup ăsus inereaă
examenuluiă deă diplom ă m-amă înscrisă înă aceast ă organiza ie.ă Eraă singuraă
forma iuneă politic ă peă careă oă cunoşteamă laă aceaă vremeă careă nuă promiteaă
nimicămembrilorăs iăşiăcareăseăopuneaăpoliticianismuluiăvenalăşiăcorupt.
Caăoăconsecin ăimediat ăaăacesteiăader ri,ăînătoamnaăanuluiă1930ănuă
amăfostăprimităînăînv mânt.ăPersecu iaăaăduratăşiăînăaniiăurm tori.ăColegiiă
meiă d deauă definitivatulă şiă euă nuă fusesemă numită niciă m cară cuă titluă
provizoriu.ă Înă aceştiă aniă grei,ă caă s ă m ă potă între ineă şiă s-oă potă ajutaă şiă peă
mamaă amă fostă nevoită s ă lucreză uneoriă cuă ziua,ă caă p lmaş,ă laă construc iaă
unorăpoduriădeăpeăŞuşi a,ăfiindăpl tităcuă34ăleiăpeăzi.
Înăacestătimpăaăcrescutăşiămaiămultăînăsufletulămeuărevoltaăîmpotrivaă
nedrept ilorăşiăasupririlor.
Înă cursulă aniloră 1931-1932 mi-amă f cută stagiulă militar,ă urmândă
cursurileăŞcoliiăMilitareăOfi eriăRezerv ăInfanterieăNr.ă2,ăBac u.
Înă lunaă decembrieă 1933,ă Gardaă deă Fieră fiindă dizolvat ,ă amă fostă
arestată împreun ă cuă al iă camarazi,ă închisă laă penitenciarulă dină Focşani,ă deă
undeă amă fostă eliberată înă ajunulă Cr ciunului.ă Laă oă s pt mân ă dup ă asta,ă
urmândăasasinareaăluiăI.ăGh.ăDuca,ăpeăatunciăprim-ministru, am fost arestat
dinănouăşiădepusălaăacelaşiăpenitenciar.ăÎnăfebruarieă1934ăamăfostătransferată
împreun ă cuă al iă camaraziă laă închisoareaă militar ă Jilava.ă De-aici am fost
eliberat la 18 martie 1934.
La 1ăseptembrieăaăaceluiaşiăan,ăînăbazaăOrdinuluiăNr.ă139.311ădină1ă
septembrieă 1934,ă ală Ministeruluiă Înv mântuluiă Public,ă suntă numită înă
înv mântulă elementar,ă cuă titluă provizoriu,ă laă şcoalaă dină satulă R doaia,ă
comunaăDr guşani,ăraionulăAdjud.ăDarănuăfunc ionezăaici.ăOb inădetaşareaă
înă comunaă Tichiriş,ă jude ulă Putna,ă func ionândă laă aceast ă şcoal ă deă laă 1ă
septembrieă1934ăpân ălaă1ăseptembrieă1935.
Pentruă anulă şcolară 1935-1936ă suntă utilizată laă Şcoalaă dină satulă
Verdea,ăcomunaăR coasa,ăjud.ăPutna.ăLaă1ăseptembrie 1936ăsuntănevoităs ă
77
m ăprezintălaăpostulămeuădinăsatulăR doaia,ădeoareceănuămiăs-a mai aprobat
detaşareaăpeăcareăoăcerusem.ăPentruăanulăşcolară1937-1938ăob inădetaşareaă
laăşcoalaădinăsatulăPaltină- Poduri,ăjud.ăPutna.ăLaă1ăseptembrieă1938ăob ină
transferul înăcomunaăTichiriş,ădarăn-amăfunc ionatăaiciădecâtădou ăluni,ălaă
22ăoctombrieă1938ăfiindăsuspendatădinăînv mânt.
Înăurmaăuneiăancheteăf cut ădeăunăinspectorăgeneralădinăMinisterulă
Înv mântului,ă dovedindu-seă netemeiniciaă acuza iiloră careă mi-au fost
aduse,ă acuza iiă deă natur ă politic ,ă amă fostă reintegrată înă înv mânt,ă cuă
obliga iaădeăaăcereăunălocădeămunc ăînăalt ălocalitate.ăLaă1ăianuarieă1939ăamă
fostă numită laă Şcoalaă deă b ie iă dină comunaă Popeştiă - Râmnicuă S rat,ă undeă
amăfunc ionatăpân ălaăsfârşitulăanuluiăşcolar.ăLaă1ăseptembrieă1939ăamăfostă
transferată disciplinară laă şcoalaă dină satulă Umbr reştiă - Tg. Bujor, jud.
Covurlui.
Înainteă deă aă plecaă laă post,ă m-amă c s torită cuă Elenaă I.ă Dumitrescu,ă
fiica luiă Ionă Dumitrescu,ă dină comunaă Tichiriş.ă Dină c s toriaă noastr ă auă
rezultată urm toriiă copii:ă Cornelia,ă n scut ă înă Focşaniă laă dataă deă 28ă maiă
1941,ă înă prezentă elev ă înă clasaă aă VlI-aă laă Şcoalaă medieă deă 10ă aniă dină
comunaă Vidra;ă Mihail,ă n scută înă comunaă Tichirişă la data de 23 martie
1943,ă decedată laă 19ă martieă 1944;ă Olga,ă n scut ă înă comunaă Tichirişă laă 1ă
iunieă1945,ăînăprezentăelev ăînăclasaăaăIV-aălaăŞcoalaăelementar ădeă4ăaniă
din satul Scafari, comuna Vidra.
Laă Umbr reştiă n-amă func ionată decâtă 10ă zile.ă Evenimentele
interna ionaleă dină toamnaă anuluiă 1939ă impuneauă statuluiă română m suriă
grabnice,ăînăvedereaăap r riiăteritoriuluiăpatriei.ăSeăfacăconcentr riămasive.ă
Peă dataă deă 11ă septembrieă m ă prezintă şiă euă laă unitate.ă Regimentulă 10ă
Doroban i,ă dină careă f ceamă parte,ă seă deplaseaz ă dină Focşaniă şiă ocup ă oă
pozi ieăînăjurulălocalit iiăDarabani,ăjud.ăDorohoi.ăAiciăsuntăinstruiteăcadreleă
deărezerv ăaleăregimentuluiăşiăseăfacălucr riădeăorganizareăaăterenului.ăTotul,ă
pentruăaăpreîntâmpinaăunăeventualăatacădinăparteaătrupelorăsovietice.
Înă aprilieă 1940ă suntă chemată laă Focşaniă pentruă instruireaă tineriloră
recru iădinăcontingentulă1940.ăÎnălunaăiulieăsuntăîncadratălaăoăcompanieăcareă
aveaămisiuneaăs ăexecuteălucr riăanticarăînăjurulăpoduluiădeăpesteăSiret,ăînă
comunaăCosmeştiă- Tecuci.
Înă septembrieă 1940ă vineă laă cârmaă riiă generalulă Antonescu,ă
dimpreun ă cuă Mişcareaă Legionar .ă Înă lunaă decembrieă suntă numită
subinspectoră şcolară deă controlă înă plasaă Vidra.ă Amă func ionată înă aceast ă
calitateăpân ălaă1ăfebruarieă1941.ăÎnăacestătimpăseăproduceărebeliunea din 21
- 23ă ianuarie.ă Eaă sap ă întreă generalulă Antonescuă şiă Mişcareaă Legionar ă oă
78
pr pastieăpesteăcareănuăseăvaămaiăputeaătrece.ăDinănou,ăcaăşiăpeătimpulăluiă
ArmandăC linescuăşiăaăcelorlalteăpartide,ămiiădeălegionariăsuntăarunca iăînă
închisori.ăDeădata aceasta eu n-amămaiăfostăarestat,ăfiindc ăn-am luat parte
laă rebeliune.ă M ă g seamă înă acelă timp,ă împreun ă cuă inspectorulă şcolară
jude eană Viorelă Ciocârlan,ă înă comuneleă dină plasaă Vidra,ă f cândă inspec iiă
specialeăînv torilorăcareătrebuiauăs ămearg ălaăexameneleădeădefinitivatăşiă
gradul II.
Laă1ăfebruarieă1941ăsuntărechematălaăcatedr .ăM ăprezintălaăpostulă
meuă dină satulă Umbr reşti,ă undeă fusesemă transferată disciplinară înă toamnaă
anuluiă 1939.ă Înă cursulă luniiă aprilieă amă sus inută laă Gala iă examenulă deă
definitivat,ăreuşindăcuămediaă8,30.
Împreun ăcuăso iaăsa,ăElena,ă

înainteădeăplecareaăînăaădouaăconcentrareă(maiă1941)
Pe data de 4 mai 1941 sunt din nou chemat la concentrare. Se

preg teaă începutulă r zboiuluiă împotrivaă Uniuniiă Sovietice.ă M ă prezintă laă
Focşani,ă undeă miă seă d ă comandaă unuiă plutonă deă rezervişti,ă proasp tă
chema i.ă Dup ă oă perioad ă scurt ă deă instruc ie,ă deă dou ă luni,ă laă 21ă iunieă
unitateaănoastr ăseăîmbarc ăşiăpleac ăpeăfront.ăF ceamăparteădinăBatalionulă
35ăMitraliereăapar inândăcorpuluiăvân torilorăde munte.
Primaăciocnireăaăunit iiănoastreăcuătrupeleăsovieticeăaăfostăînăziuaădeă
3ă iulieă 1941,ă peă liniaă deă demarca ieă deă laă punctulă zisă „Pârâulă Negru".ă
Ataculăaăînceputălaăoraă14,ăpeăunătimpăploiosăşiăs-a soldat cu pierderi mari
79
pentruă noi.ă Deă laă Pârâulă Negru n-am mai avut lupte cu trupele sovietice
decâtă laă trecereaă Nistrului,ă prină punctulă Koslovo,ă înă noapteaă deă 20ă iulie.ă
Trupele sovietice n-auă opusă înă acestă locă oă rezisten ă preaă dârz .ă Lupteă
deosebit de grele am avut la trecerea Niprului prin punctul Berislav-
Kakhovka,ăînăzileleădeă10-16 septembrie. Pierderile cele mai mari suferite
de Brigada a 2-aăMixt -Munte,ădinăcareăf ceaăparteăşiăbatalionulănostruăşiă
care sauăridicatălaăaproximativătreiămiiădeăoameniămor iăşiăr ni i,ăauăfostăînă
luptele de la Malaja-Belosjorka, dincolo de Nipru, care au durat mai bine
deă dou ă s pt mâni.ă Laă sfârşitulă acestoră lupteă unitateaă noastr ă aă trecută
pentruă câtvaă timpă înă refacere,ă peă malulă M riiă deă Azov,ă înă comunaă
Obitocino,ă laă vreoă 10ă kmă nordă deă oraşulă Nogaisk.ă Acoloă amă stată trei
s pt mâni.
La 6 noiembrie Brigada a 2-aă Mixt -Munteă primeşteă ordină s ă seă
întoarc ăînă ar .ăCuăaceastaăseăîncheieăpentruămineăcampaniaădinăUniuneaă
Sovietic ,ă laă careă amă luată parteă înă anulă 1941.ă Înă toat ă perioadaă acesteiă
campanii am avut comanda plutonului 4, din compania a 2-a Mitraliere.
PentruăfapteădeăarmeăamăfostădecoratăcuăOrdinulă„CoroanaăRomâniei".
Ajunsăînă ar ,ăamăreuşităs ăob inădetaşareaădinăjud.ăCovurluiăînăjud.ă
Putna,ălaăşcoalaădinăsatulăB lan,ăcomunaăTichiriş.ăAiciăamăfunc ionatăpân ă
înălunaănoiembrieă1942,ăcândăamăfostăchematăiar şiălaăconcentrare.ăDeădataă
asta n-amămaiăfostătrimisăpeăfront,ăciălaăunăcentruădeăinstruc ieădinăTecuci,ă
mutată ulterioră laă Cetateaă Alb .ă Înă martieă 1943ă amă fostă chemată laă Focşaniă
pentru instruirea contingentului de recru iă1944,ăcareăaăduratăpân ăînăvar .ă
Dup ăunăscurtăconcediu,ădeăcâtevaăs pt mâni,ăamăfostătrimisălaăF g raşălaă
ună altă centruă deă instruc ieă pentruă perfec ionarea şi cunoaşterea
armamentului greuăinfanteristic.ăÎntorcându-m ăde-acolo,ăamăfostăîncadrat
laă companiaă 210ă armamentă greu,ă administrativ,ă apar inândă deă Regimentulă
10ă Doroban i,ă iară operativ,ă laă dispozi iaă Mareluiă Stată Major.ă Înă noiembrieă
1943 am fost desconcentrat. M-amă prezentată laă şcoalaă B lan,ă undeă amă
func ionatăpân ălaă19ămartieă1944.
Înă acestă timpă trupeleă sovieticeă trecuser ă Prutul.ă Seă facă dină nouă
concentr riămasive.ăPrimescăiar şiăordinădeăchemare.ăPeădataădeă25ămartieă
1944ăsuntăavansatălaăgradulădeălocotenent.ăÎnăcadrulăcompanieiă210ămiă seă
d ă func iaă deă comandantă ală baterieiă deă tragere.ă Înă diminea aă deă 9ă aprilieă
companiaănoastr ăporneşteăînămarşăspreăfrontăînădirec iaăPaşcani.ăAjungemă
înăziuaădeă16ăaprilie.ăOcup măoăpozi ieădeăap rareăînăsatulăCosmeşti,ălaă10ă
kmă sudă deă Paşcani.ă Aiciă seă facă amplasamenteleă pentruă branduriă şiă
ad posturile pentruămuni ieăşiăoameni.ăÎnăfa aănoastr ,ălaă2ăkmăseăaflauăceleă
80
dou ăliniiădeăcazemateăocupateădeăinfanteriştiiănoştri.ăPozi iileăsovieticeăseă
g seauălaă2-3ăkmăînă fa aălinilorănoastre.ăÎnăafar ădeăobişnuiteleădueluriădeă
artilerie,ă ac iuniă maiă deosebiteă nu s-auă înregistrată înă acestă sectoră înă totă
cursulă verii.ă Înă aă douaă jum tateă aă luniiă iulieă companiaă noastr ă primeşteă
ordinulăs ăseădeplasezeăînăsectorulădinăstânga,ălaă25ăkmăvestădeăCosmeşti.ă
Neă oprimă înă satulă Soci.ă Intr mă subă comandaă direct ă aă Regimentuluiă 4
ArtilerieăGrea.ăPozi iaăpeăcareătrebuieăs-oăorganiz măseăafl ăînăp dureaădeă
la 3 km nord de satul Soci. Aici ne prind evenimentele din 23 August 1944.
Înă dup -amiazaă zileiă deă 19ă august,ă trupeleă sovietice,ă sus inuteă deă
unit iămasiveă deă artilerie,ă declanşeaz ăataculă împotrivaăpozi iiloră noastre.ă
Dup ă patruă zileă deă lupteă crânceneă liniileă noastreă suntă pesteă totă str punse.ă
Primimă ordinulă deă rupereă aă lupteiă şiă repliereă peă noiă pozi ii.ă Dară acesteă
replieri nu au mai fost posibile, deoarece retragerea s-a transformatăînăscurtă
timpăîntr-oărenun areădezorganizat ăşiăpân ălaăurm ădezastruoas .ăAstfelăseă
încheieăpentruămineăşiăaădouaăcampanieădinăMoldova,ăcareăpeăparcursulăeiă
s-aăar tatăaăfiăliniştit ,ădarăcare,ălaăsfârşit,ănumaiăînăr stimpădeăcâtevaăzileăaă
devenit atâtădeăbogat ăînăevenimente.
Întorsăacas ,ălaăunăintervalădeănumaiădou ăs pt mâniăprimescăordină
s ă m ă prezintă laă unitate.ă Înă Focşaniă seă organizaă parteaă sedentar ă aă
regimentuluiănostru.ăOameniiăîmpr ştia iăprinătoateăcol urileă riiădeăfurtunaă
evenimentelor începeauăs ăseăaduneădinănou.
La 29 octombrie 1944 sunt chemat, printr-un ordin urgent, la
Comandamentul Diviziei a VI-a care se afla la Potcoava-Olt. Primesc acolo
unădetaşamentădeă62ădeăoameniăcuăcareătrebuiaăs ăm ăprezintăpeăfront.ăÎnă
ziua de 16 noiembrieă 1944ă amă debarcată laă Câmpiaă Turzii.ă Frontulă eraă înă
Ungaria,ăaproapeădeăgrani aăCehoslovaciei.ăDeălaăCâmpiaăTurziiănuăseămaiă
puteaă mergeă cuă trenul,ă fiindc ă toateă podurileă fuseser ă aruncateă înă aeră deă
c treăinamicăînăretragere.ăEramănevoi iăs ăfacemăunămarş lung, de 500 - 600
km, numai pe jos.
Pleca iă laă 9ă noiembrieă dină Câmpiaă Turzii,ă amă ajunsă peă frontă laă 29ă
noiembrieă1944,ăînăsectorulăRegimentuluiă10ăDoroban i.ăLaăsosireaănoastr ă
acolo regimentul ocupase satul Megyozu. S-auă dată lupteă greleă şiă unitateaă
noastr ăaăavutăpierderiăînămor iăşiăr ni i.ăSeăsim eaămareănevoieădeăoameniă
pentruă înlocuireaă golurilor.ă Ostaşiiă dină detaşamentulă cuă careă amă venită auă
fostărepartiza iăimediatăpeăcompanii.ăEuăamătrecutălaăcomandaăcompanieiă1,ă
deoareceăfostulăcomandant,ăcpt.ăLi ,ăseăîmboln vise.ăLiniaăfrontuluiăseăaflaă
laă circaă 1ă kmă nordă deă sat.ă Peă înserat,ă condusă deă agentulă deă leg tur ă amă
intrată peă liniaă frontului,ă înă dispozitivulă deă ap rare,ă preluândă comandaă
81
companiei. Comandantul Batalionului 1 era cpt. Botescu. Comandantul
Regimentuluiă10ăDoroban iăeraăcol.ăTotuăElefterie.
Auă urmată zileă grele.ă Atacurileă seă ineauă lan ,ă schimb rileă deă peă oă
pozi ieăpeăaltaăseăf ceauăziăşiănoapte,ăiarăodihnaănoastr ăseăreduceaălaăcâtevaă
zeciădeăminuteăîntr-oăgroap ăplin ădeănoroiăsauădeăz pad .
R zboiulă deă mişcareă înă timpulă ierniiă esteă deosebită deă greu.ă Laă oă
s pt mân ă deă laă sosireaă noastr ă peă front,ă intrândă peă teritoriulă
Cehoslovaciei,ăcompaniaă1ăaăatrasăaten iaăcomandamentuluiăDiviziei,ăprină
ocupareaă aă dou ă sateă al turate:ă Hymă şiă Pereny.ă Înă urma acesteiă ac iuniă
regimentulăesteăcitatăprinăordinădeăziăpeăDivizieăşiăCorpădeăarmat .ăGrada iiă
şiă ostaşiiă companieiă 1,ă careă s-auă distinsă înă lupt ,ă auă fostă decora iă cuă
„VirtuteaăMilitar ",ăiarăcomandantulăei,ăcuăOrdinulă„SteauaăRomâniei".
Urmeaz ă deă aiciă înainteă luptaă înă mun i,ă oă noutateă pentruă ostaşiiă
noştriădeprinşiă s ă duc ă luptaămaiă multăînă terenădeschis.ă Misiuniădificileăşiă
deosebită deă greleă îiă suntă încredin ateă companieiă 1.ă Eaă r mâne,ă pân ă laă
c dereaă meaă înă prizonierat,ă pivotulă deă rezisten ,ă unitateaă de efort a
Regimentuluiă10ăDoroban i.
Dară ceaă maiă important ă şiă maiă îndr znea ă ac iuneă aă eiă aă fostă
ocupareaă coteiă 1302ă dină Mun iiă Tatraă (Episodă evocată şiă înă lucrareaă
memorialistic ă „ă Veteraniiă peă drumulă onoareiă şiă jertfei")ă şiă salvareaă dină
încercuireăaăunuiădetaşamentădeăpartizaniăalăc ruiăcomandantăeraăc pitanulă
rusă Galicenco.ă Înă ziuaă deă 18ă februarieă 1945,ă peă cândă m ă îndreptamă cuă
companiaă pentruă aă ocupaă loculă înă dispozitivulă deă atac,ă m-amă întâlnită cuă
comandantulăDiviziei,ăgeneralulăMarinescuăGh.,ăînso itădeăcâ ivaăofi eriădeă
stat major. Veneau dintr-oărecunoaştere.ăGeneralulăm-aăoprităşiămi-a spus: -
„M-aşteptăast ziălaăfoarteămultădeălaădumneata!...ă"
Ajuns ă laă Regiment,ă vesteaă ocup rii coteiă 1302ă aă fostă transmis ă
numaidecâtă laă Divizie,ă apoiă laă Comandamentul sovietic. Comandantul
regimentuluiăeraăînă culmeaă fericirii.ăÎnă timpăceă unit ileăvecineăn-au putut
faceă ună pasă m car,ă Regimentulă 10ă Doroban iă înregistraă înă fiecareă ziă noiă
victorii.ăAuăurmatăfelicit ri,ălaude,ădecor ri. Eu am fost propus la decorarea
cuă Ordinulă „Mihaiă Viteazul". Înă raportulă regimentului,ă înă leg tur ă cuă
aceast ă propunere,ă seă scriaă printreă altele: „N-aă existată nicioă ac iuneă maiă
important ă aă regimentuluiă laă careă locotenentulă înă rezerv ă Caraga ă
Costacheă s ă nuă fiă luată parte.ă Elă esteă sufletulă batalionuluiă întâiă şiă mândriaă
Regimentuluiă10ăDoroban i.ăDe-arăfiăfostăofi erădeăcarier ,ăarăfiăajunsăf r ă
îndoial ăînăfrunteaămarilorăcomandamente".
82
Dară ocupareaă acesteiă importanteă în l imiă presupuneaă numaidecâtă
organizareaăap r riiăei.ă(...)ă
Noaptea de 25-26ă februarieă 1945ă aă trecută liniştit .ă Seă p reaă c ă
inamiculă nuă vaă maiă încercaă ună altă atac.ă Înă diminea aă deă 26ă februarieă seă
porneşteă ună viforă n prasnic.ă Z padaă viscolit ,ă dimpreun ă cuă cea aă careă seă
l saseăşiăea,ăf ceaăcaăvizibilitateaăs ăfieăextremădeăredus .ăNuăseăputeaăz riă
niciă laă zeceă metri.ă Urletulă furtuniiă şiă geam tulă copaciloră aduceauă parc ă
presim iriă deă moarte.ă Peă oă astfelă deă vremeă inamiculă aă atacată dină nouă
pozi iileă noastre.ă Companiaă aă 2-aă esteă dat ă pesteă cap.ă Ostaşiiă eiă vină val-
vârtejă pesteă noi,ă împr ştiindă panica.ă Nu-i mai poate opri nimeni. Fug
solda ii,ă fugă şiă ofi erii,ă l sândă armamentulă şiă echipamentulă peă pozi ie.ă
Companiaă1ăr mâneăpeăloc.ăRezist .ăInamiculăesteăîns ăfoarteăaproape.ăSeă
audăşiăcomenzileăînălimbaăgerman .ăSitua iaăesteăextremădeăcritic .ăOstaşiiă
careănuăm ăv dăşiănu-iăpotăvedeaăfugăşiăei.ăLeg turileătelefoniceăsuntărupte.ă
Grupulănostruădeărezisten ,ăcareămaiănum raădoară14-15ăoameni,ăsolda iăşiă
grada iăceăseămaiăaflauăînăjurulămeu,ăcadăprizonieri.ăCotaă1302ăseăumpleăînă
câtevaăminuteăcuăsolda iăinamiciăcareăcoboar ăînăgrab ădup ăfugari.ăLuptaă
n-aăduratămaiămultădeăoăjum tateădeăor .ăÎnăacestătimpăunăregimentăîntregă
fuseseădatăpesteăcapădeăunăinamicăcareăaveaădoarăt riaăaădou ăcompanii.
Primulălotădeăprizonieriăînăziuaăaceeaăl-au format cei 15 oameni din
companiaă 1.ă Pân ă searaă ne-auă ajunsă dină urm ă înc ă nou zeciă deă solda iă şiă
şapteă ofi eri,ă printreă careă seă aflaă şiă comandantulă Batalionuluiă 1,ă c pitanulă
Botescu.ă Ziuaă deă 26ăfebruarieă1945ăaăfostăceaă maiănenorocit ăziă dină via aă
regimentului nostru.
Cuă c dereaă meaă înă prizonierată seă încheieă şiă aă treiaă campanieă deă
lupt ,ăcampaniaădinăvest,ălaăcareăamăluatăparteăîncepândăcuălunaănoiembrieă
1944ă şiă sfârşindă cuă ziuaă deă greaă încercareă aă Regimentuluiă 10ă Doroban i.ă
Spre deosebire de celelalte dou ă campanii,ă ultimaă aă fostă neînchipuită deă
grea.
Caă prizonieră amă fostă transportată dină lag ră înă lag r,ă peă m sur ă ceă
frontulă seă deplasaă c treă interiorulă Germaniei.ă Înă Cehoslovaciaă amă trecută
prinăşapteălag reă(mi-amintesc doar de Mezdi-BrosăşiăBanska-Bistricza), iar
înăGermaniaăprinătrei:ăZwickau,ăOschatzăşiăMulberg.ăUltimulăeraăunălag ră
central,ă cuă zeciă deă miiă deă prizonieriă dină toateă na ionalit ile.ă Aveaă
denumireaă deă „Stalagă 4ă B"ă şiă seă g seaă laă aproximativă 60-70 km est de
Berlin.ă Amă avută şiă t bli aă cuă num rulă de prizonier, dar cu prilejul
perchezi iilorădeămaiătârziuălaădomiciliuămi-aăfostăconfiscat ,ăîmpreun ăcuă
foarte multe alte documente importante.
83
Înă drumă spreă oraşulă Zwickauă amă v zută marileă centreă Dresdaă şiă
Leipzig.ăDarăeleănuămaiăerauădecâtămormaneădeăruine. Dresda mai ales nu
maiă aveaă nicioă cas ă înă stareă deă aă puteaă fiă locuit .ă Dou ă miiă deă avioaneă
englezeă f cuser ă aceast ă isprav ă înă dou ă ore.ă Oă sut ă optzeciă deă miiă deă
sufleteăpieriser ăacolo,ăcuăocaziaăaceluiăbombardament.ăPopula ia,ăînătoateă
p r ile,ăeraăîngrozit .
Sireneleănuămaiăîncetauăalarmele,ăniciăzi,ăniciănoapte.ăAvioaneleădeă
bombardament anglo-americaneănuăac ionauăniciodat ăînănum rămaiămicădeă
cinciăsute.ăEleăerauăpeădeplinăst pâneăpeăcerulăGermaniei.
Înă ziuaă deă 23ă aprilieă 1945,ă oraă 9ă diminea a,ă por ileă greleă aleă
lag ruluiă deă laă Mulbergă auă fostă deschiseă deă primiiă motocicliştiă sovieticiă
care au ajuns la noi. Lupte nu s-auă dată înă preajmaă lag rului,ă deoareceă
trupeleăgermaneăseăretr seser ăînătimpulănop ii,ăl sândălag rulăintact.ăZecileă
de miiădeăprizonieriăseărev rsauăacumăc treălibertate,ăc treăvia .
Dup ă dou ă s pt mâniă deă drum,ă timpă înă careă amă parcursă pesteă 500ă
kmă peă jos,ă amă fostă opri iă înă oraşulă Bunzlauă undeă amă trecută înă subzisten aă
armatei sovietice. Aici, timp de trei luni ne-am bucuratădeăceaămaiădeplin ă
libertate.ăAtâtăhrana,ăcâtăşiăcazareaăle-amăavutăînăcondi iiăoptime.
Înă ziuaă deă 31ă iulieă 1945ă amă primită dină parteaă comandamentuluiă
sovietică dină Bunzlauă hran ă receă pentruă zeceă zile,ă precumă şiă formeleă deă
repatriere,ă p r sindă Germania.ă Aveamă subă comand ă ună grupă deă oă sut ă
dou zeciădeăoameniăpeăcareătrebuiaăs -i prezint la Arad Comandamentului
Etapelorăpentruăaăleăfaceăformeleădeăl sareălaăvatr .
Înă ziuaă deă 10ăaugust,ăprină punctulă deăfrontier ăCurticiă amăintrată înă
ar .ăLaăCerculăTeritorialăFocşaniămi-amăclarificatăsitua iaămilitar ,ăcerândă
s ă fiuă scosă dină pozi iaă deă disp rută şiă reintrodusă înă cadreleă deă rezerv ă aleă
armatei.
Înă cursulă luniiă septembrieă m-amă dusă laă Bucureşti,ă pentruă ă aă ă cereăă
Ministeruluiă ă Înv mântuluiă s ă ă fiuă transferată dină jude ulă Covurluiă înă
jude ulă Putna,ă undeă aveamă familia.ă Amă ob inută transferareaă laă Şcoalaă
elementar ă cuă ună singură postă dină satulă Scafari,ă comunaă Vidra,ă jude ulă
Putna,ăundeăamăfunc ionatăpân ălaădataădeă18ăiulieă1952,ăcândăs-a produs o
întrerupereădeădoiăani.
Înfiin ându-seă gimnaziulă unică dină Vidra,ă amă primită şiă acoloă oreă
suplimentare,ă predândă obiectele:ă muzicaă şiă ştiin eleă naturii,ă înă primulă an,ă
apoiă muzicaă şiă matematica,ă înă ală doileaă an.ă Înă ală treileaă ană amă predată
muzica,ădesenulăşiăfizica.
84
Înă cadrulă activit iloră extraşcolare,ă ne-amă deplasată cuă eleviiă înă
comuneleădinăplasaăVidra,ădândăserb riăcuăcon inutăales.
Înă 1948,ă desfiin ându-seă gimnaziileă unice,ă amă r masă s ă func ioneză
numaiălaăşcoalaădinăScafari.ăÎnă1949ăamăorganizatăcorulăc minuluiăculturală
din Vidra,ă cuă careă înă cursulă luniiă iulieă amă câştigată întrecereaă peă jude ,ă laă
Focşani.ăActivitateaămeaălaăc minulăculturalădinăVidraăs-aădesf şuratăşiăînă
aniiăurm tori,ăf r ăniciăoăîntrerupere,ăpân ăînănoapteaădeă18ăiulieă1952.
Înă noapteaă deă 18ă iulieă 1952ă m ă g seamă laă c minulă cultural,ă
împreun ă cuă so ia.ă Dup ă patruă oreă deă munc ă încordat ,ăieşindă dină salaă deă
repeti ieăpentruăaăm ăîndreptaăspreăcas ăamăfostăoprităşiăcondusălaăpostulădeă
mili ieădină comun ,ă undeămiă s-aăf cută cunoscutăc ă suntăarestat.ă Aădouaăziă
am fost transportată dină localitate,ă desp r indu-m ă deă aiă meiă pentruă oă
perioad ădeăaproapeădoiăani.
Arestarea mea s-aăprodus,ăf r ănicioăjudecat ,ăînăurmaăuneiă„deciziiă
speciale" a Ministerului de Interne. Nu adusesem nici un prejudiciu statului
român.ăF cusemăpolitic ălegionar ăcândăaveamădoară20ădeăani.
La arestare mi-aăfostăconfiscatăşiădosarulăcuătoateăacteleăpersonale,ă
printreăcareăseăaflaădiplomaădeăînv torăînăoriginal.ăAmăintervenităînădeseă
rânduriăpentruăaămiăseărestituiădosarul,ăcareăcon ineaăcircaă100ăfile, dar n-
amăprimităpân ăînăprezentăniciăunăr spuns.
Caă „internată politic"ă amă trecută prină maiă multeă închisori,ă lag reă şiă
coloniiădeămunc .ăLeăvoiăar taăpeătoate,ăînăordineaădatelor:ălaă19ăiulieă1952ă
amăfostădepusălaăpenitenciarulădinăFocşani,ăavândăregimăcelular. De aici, pe
dataă deă 26ă iulieă amă fostă transportată laă Bârlad,ă laă securitate,ă undeă amă fostă
inută oă zi.ă Peă dataă deă 27ă iulieă amă fostă depusă înă lag rulă deă laă Ghenceaă -
Bucureşti.ăLaă13ăaugustăamăfostădusălaăCanal.ăPrimaăcolonieădeămunc ăînă
care am intrat a fostăGaleş.ăAiciăamălucratănumaiălaădesc rc riădeăp mânt,ă
timpădeănou zeciădeăzile,ăpeăşantierulă„A.C.ăDesc rcare.ăCordonulă3".
Laă16ănoiembrieă1952ăamăfostădusăînăcoloniaădeămunc ăPeninsula,ă
dinăcomunaăValeaăNeagr ,ăraionulăMedgidia,ăregiuneaăConstan a.ăAici am
lucratănumaiăînăpiatr ,ătimpădeătreiăsuteădeăzileăf r ăniciăoăîntrerupere.
Amă trecut,ă peă rând,ă prină toateă şantierele:ă „Gr dina"ă (45ă deă zile),ă
„Concasoareămari"ă(40ădeăzile),ă„Concasoareămici"ă(30ădeăzile),ă„Musta a"ă
(30ă deă zile),ă „Postulă 3"ă (20ă deă zile),ă „Sta iaă Siutghiol"ă (25ă deă zile),ă
„Transbord riă 1"ă (35ă deă zile),ă „C.F."ă (20ă deă zile),ă Transbord riă 2"ă (25ă deă
zile)ăşiă„DiguriăşiăDragaje"ă(30ădeăzile).
Laă 31ă augustă 1953ă amă fostă scosă dină coloniaă deă munc ă
„Peninsula"ă şiă transportată laă Borzeşti,ă raionul Tg. Ocna, regiunea
85
Bac u.ăLaăBorzeştiăamălucrată150ădeăzile,ăf r ănicioăîntrerupere,ănumaiă
laăs p turiădeăp mânt.ăSeăconstruiaăunăcanalăpeăoălungimeădeă7ăkm.,ăpeă
careă aveaă s ă fieă îndreptat ă apaă dină râulă Trotuşă spreă uzinaă electric ,ă
aflat ă înă cursă deă construcţie.ă Şantierulă nostruă seă numeaă „Punctulă 6ă
Aducţiuni".
Laă1ăfebruarieă1954ăamăfostăscosădinăregimulădeămunc ,ădându-
ni-se,ălaătoţiălegionarii,ăregimădeăpenitenciar.ăÎnăziuaădeă16ămartieăamă
fostă mutată dină lag rulă deă laă Borzeşti,ă înă lag rulă Oneştiă dină acelaşiă
raion.ăAiciăfuncţionaăoăcomisieădeătriere.
Înăziuaădeă26ăaprilieă1954,ăoraă8ădimineaţa,ăcuăbiletulădeăliberareă
Nr.ă8874ăalăFormaţiuniiă0665ăOneştiăamăfostăeliberatădinălag r.
Trecuser ă numaiă doiă aniă şiă parc ă veneamă acumă dină alt ă lume.ă Înă
sta ie,ăîncercândăs ăintruăînăvorb ăcuăunăcivilăavuiăparc ăînăprimeleăclipeăoă
strângereădeăinim .ăUitasemăc ăsuntăliber.ăEraăprimulăcivilăcuăcareăvorbeam,ă
dup ădoiăaniădeădeten ie.ăRestric iaădeăaănuăvorbiăcuăciviliiăpersistaăînc ăînă
mintea mea.
Ceăscump -i libertatea! Omul n-arătrebuiăs -şiădoreasc ădecâtădou ă
lucruri:ăs ăfieăs n tosăşiăs ăseăbucureădeăs n tateăînălibertate.
Înămomentulădeăfa ăfunc ionezălaăŞcoalaăelementar ,ăcuăunăsingură
post, din satul Scafari, raionul Vrancea.
***
Via aă de inutuluiă politică Costacheă Caraga ă înă Coloniaă deă munc ă
deălaăBorze ti esteăredat ăînăfragmentulădeămaiăjos,ăcuprinsătotăînăcarteaăsaă
“Caieteleă triste iiă – însemn rileă unuiă înv toră înă c tu eă pentruă copiiiă
liberi“:
Prizonierăînălag rulădeălaăBorzeştiă
Pe data de 17 august 1953 (după moartea lui Stalin, din 5 martie

1953 – nota noastră) oăbun ăparteădintreăde inu iiădeălaăPeninsula,ăaproapeă
nou ăsute,ăamăfostăîmbarca iăîntr-un tren cu vagoane de transportat animale
şiădebarca iăînăgaraăR deana,ăpentruăCombinatulăBorzeşti.ă
Aici lucrurileă erauă cuă totulă altfel.ă Neă aflamă totă subă paz ,ă totă înă
lag r,ădarătratamentulăeraăomenesc.ăMuncaăfor at ădisp ruse.ăBrigadieriiănuă
mai erau dintre cei de drept comun, ci de-aiă noştri,ă politici.ă Puşiă înă
subzisten aă întreprinderiiă „Energoă - Construc ii",ă primeamă caă hran ă pesteă
3200ă deă calorii,ă zilnic.ă Bar cileă erauă bineă construite,ă înc lziteă şiă curate.ă
Masa n-oă maiă luamă înă b taiaă vântului,ă aă ploiiă şiă ninsorii,ă ciăîntr-oă sal ă deă
86
meseă imens ,ă înă careă înc peauă pesteă oă mieă deă oameni.ă Laă fiecareă mas ă
primeam câteă dou ă feluriă deă mâncare.ă Cuă ună astfelă deă regimă alimentar,ă
norma,ă careă nuă eraă preaă mare,ă oă puteamă realizaă cuă uşurin .ă Ună altă mareă
avantajăeraăacelaăc ănuăseămaiălucraăînăschimburi,ăciănumaiăîntr-unul singur,
de la ora 7 la 15. Deci, aveam timp suficientădeăodihn .ăDuminicaănuăeramă
scoşiă niciodat ă laă lucru.ă Neă bucuramă deă regimulă deă munc ă ală tuturoră
muncitorilor liberi.
Chiarăînăprimaăs pt mân ăniăs-aădatăcâteăoăcarteăpoştal ăs ăscriemă
familiilorăs ăvin ălaăvorbitorăşiăs ăneăaduc ăalimente,ămedicamente, haine.
Brigadierulă nostruă eraă ună ingineră tân r,ă dină Ploieşti,ă peă numeă Cepoiuă
Constantin.ă Eraă nec s torit.ă Cuă oă temeinic ă preg tireă profesional ,ă cuă oă
cultur ă general ă ceă impuneaă respect,ă ună povestitoră neîntrecută deă nimeniă
dintreănoi,ătân rulăCepoiuămi-a r masăpân ălaăeliberareăcelămaiăbunăprieten.ă
Pesteăcâ ivaăani,ăînă1957,ăamătr ităbucuriaăs ăparticipăîmpreun ăcuăso iaălaă
nuntaălui,ălaăPloieşti,ăundeva,ăpeăstr.ăApelor,ălaănr.ă16.ă
Dintreă colegiiă deă suferin ,ă ună altă prietenă fa ă deă careă amă avută
întotdeaunaăunădeosebitărespectăaăfostăinstitutorulăIonăAnghel,ădinăFocşani.ă
Cuăzeceăaniămaiăînăvârst ădecâtămine,ăeraădeăunăoptimismămolipsitor.ăFostă
revizoră şcolar,ă pentruă muncaă şiă experien aă luiă laă catedr ă Ionă Anghelă
deveniseă foarteă apreciată deă c treă cadreleă didacticeă dină oraşă şiă jude ,ă Aă
func ionatălaăŞcoalaăPrimar ăNr.ă1ădinăFocşaniă(lâng ăTribunal).ăEliberatăînă
aprilieă 1954,ă aă murită dup ă câ ivaă ani,ă regretată deă toat ă înv torimeaă dină
oraşăşiădinăîntregăcuprinsulăjude ului.
Nu-iă potă uitaă niciă peă Ionă Z gan,ă cons teanulă meuă dină Tichiriş,ă
care,ă deşiă f ceaă parteă dină personalulă deă paz ă ală lag rului,ă cuă gradulă deă
sergent-major, nu s-aătemutăs ăm ăcontactezeăşiăs ăm -ntrebeădac ăamăcevaă
deă transmisă acas .ă Dac -ar fi fost descoperit, gestul lui, curajul de care a
dat dovad ăîlăputeauăcostaăfoarteăscump:ădegradareaăpeălocăşiăaruncareaăînă
închisoareăpentruămul i,ămul iăani...ă
TeodorăCrişanăveneaădinăMun iiăApuseni.ăSeămândreaăcuăorigineaă
luiă deă „mo ".ă Mică deă statur ,ă slab,ă maiă tuciuriuă decâtă ună igan,ă eraă ună insă
foarteăvioiăşiăvorbeaăaproapeătotătimpul.ăOriădeăcâteăoriăaveaăprilejul,ăseăluaă
de caralii.
F r ă s ă par ă c -şiă bateă jocă deă ei,ă leă g seaă laă fiecareă câteă ună mică
cusur, pe care-lă invocaă atunciă cândă gardianulă respectivă încercaă s ă fieă maiă
autoritar.ă Într-o duminic ă ce oas ă şiă c-oă burni ă m runt ă de- iă sfredeleaă
oasele,ănefiindăscoşiăpeăşantieră- laăBorzeştiăduminicileăerauărespectateă- ne
aflamă cuă to iiă îngr m di iă înă barac ,ă fiecareă laă patulă lui.ă Paturileă fiindă
87
suprapuse,ăCrişanăaveaăloculăsus.ăDeşiăeramăacoloăpesteăoăsut ădeăoameni,ă
laă ună momentă dată seă aşternuseă înă dormitorulă nostruă oă linişteă suspect .ă
Aceast ă lips ă deă zgomotă aăatrasăaten iaăgardianuluiăcareăseă plimbaăprintreă
bar ci.ăUşaăseădeschideăbrusc,ăgardianulăintr ăşiăfaceăcâ ivaăpaşi,ăavândăpeă
fa ăoăpronun at ănedumerire,ăneştiindăceăanumeăseăîntâmplase.ăCoco atăînă
patulădeăsus,ăCrişan,ăcuătalentulăluiădeănaratorăînn scut,ăpovesteaăîntâmpl riă
dinăvia aălui.ă
— Ceăfaciăacolo,ăb ...?ă
— Clocesc,ăr spunseăCrişan.ă
— Ai scos pui?
— Euălaăprim var -i scot...
Baraca s-aă cutremurată deă râseteleă celoră pesteă oă sut ă deă oameni.ă
M ă împrietenisemă cuă el.ă Peă şantier,ă înă timpulă lucrului,ă aflasemă multeă
despreă familiaă saă careă seă aflaă laă Târn veni,ă lâng ă Turda.ă Aveaă oă feti ă peă
careă oă chemaă Diana,ă „Diu a",cumă îiă spuneaă el.ă Cândă îlă arestase,ă abiaă
împliniseă 5ă anişori.ă So iaă lucraă laă oă întreprindere,ă laă contabilitate.ă Laă
arestareăfuseseă şiă elă şefăcontabilălaăoăalt ăîntreprindereădinăTârn veni.ăÎmiă
vorbeaădeseoriăcuăduioşieădespreăsatulăluiădinăzonaăMo ilor,ăundeăseăn scuseă
şi unde-şiă l saseă p rin iiă b trâniă s -şiă tr iasc ă via aă dină greu.ă Îmiă
dest inuiseă c ă deă vaă sc paă dină închisoareă vaă cereă so ieiă lui,cândă vaă fiă s ă
pleceă„dincolo",ăs -lăduc ălaăPoşagaă(aşaăseănumeaăsatulăînăcareăseăn scuse)ă
şiă s -lă înmormântezeăacolo.ă Pesteăzeceă ani,ăcândăamăscrisă laăTârn veniăs ă
afluă veştiă despreă el,ă so iaă mi-aă r spunsă c ă muriseă şi,ă aşaă cumă şi-a dorit, a
fostă înmormântată laă Poşaga,ă printreă mo iiă luiă dragi.ă De-atunci n-am mai
aflată nimică despreă familiaă lui.ă M ă ataşasemă deă acestă om,ă înă primulă rând
pentruăc ăeraădină„ araăMo ilor".ăPeătoat ădurataădeten iei,ăoriădeăcâteăoriă
amăîntâlnitămacedoneniăşiămo i,ăle-amăc utatăşiăle-am acordat prietenia mea.
Erauăceiămaiăcurajoşiăşiămaiăneîmp ca iălupt toriăanticomunişti.ăPrinătoateă
închisorileă şiă lag rele pe unde am trecut, n-amă întâlnită nic ieriă vreună
turn torămacedoneanăsauămo .ăDeşiă araănuăle-aăoferităîntotdeaunaăocrotire,ă
erauăbuniăpatrio iăşiăbuniăromâni.ă
Timpulă treceaă şiă via aă noastr ă dină lag rulă deă laă Borzeştiă seă
desf şuraă normal.ă Nuă maiă aveamă de înfruntatăniciă foamea,ă niciă anchetele,ă
niciămuncaăfor at .ăNumaiăsârmeleăghimpate,ăgardieniiăşiăcâiniiăpoli iştiăneă
aminteau,ă laă fiecareă pas,ă c ă via aă noastr ă seă aflaă înc tuşat ă întreă nişteă
mijloaceădraconiceădeăconfiscareăaălibert iiăomului.ă
88
Vorbitorul
Într-unaă dină duminicileă luniiă octombrie,ă ziă frumoas ,ă cuă soareă

cald,ăm ăaflamăafar ăînăcurteaălag rului,ădeăvorb ăcuăunăgrupădeăoameniădină
Ardeal.ă Ună gardiană cuă oă list ă înă mân ă strigaă numeleă celoră chema iă laă
vorbitor.ăÎmiăaudăşiănumeleămeu.ăVorbitorul eraălaămaiăpu inădeăoăsut ădeă
metriă deă loculă undeă m ă aflam.ă Alergă şiă m -ncoloneză printreă ceiă chema i.ă
Eramă mul i,ă vreoă 20-30.ă Înă vorbitor,ă zeciă deă vociă d deauă impresiaă uneiă
înc ier ri.ă Fiecareă seă trudeaă s ă fieă auzit,ă dară maiă alesă s ă fieă în eles.ă Cândă
mi-a venităşiămieărândul,ăintrând,ădintr-o privire mi-amădatăseamaăcumăarat ă
ună vorbitor:ă maiă întâi,ă ună culoară lungă deă vreoă 15ă mă şiă lată deă circaă 2ă m,ă
avândă laă mijlocă dou ă garduriă deă sârm ă împletit ,ă unulă laă interior,ă pentruă
de inu i,ăcel laltălaăexterior,ăpentruăceiăveni iăde-acas .ăÎn l imeaăgarduriloră
dep şeaă2ăm.ăÎntreăeleăeraăunăspa iuăgol,ădeăaproximativă0,75ăm,ăprinăcareă
circulau 2-3ăgardieniăcareăasistauălaădiscu ii.ă
Nuă aveamă voieă s ă discut mă decâtă despreă familiaă respectiv .ă
Convorbireaănuătrebuiaăs ădep şeasc ă15ăminute.ăCândăamăintrat,ămi-a fost
dată s ă v dă ună spectacolă nemaiîntâlnită pân ă atunci:ă laă gardulă deă sârm ă
dinspreă lag ră neă aflamă noi,ă de inu ii;ă laă cel lalt,ă dinspreă exterior,ă erauă înă
majoritateă femei:ă mame,ă so iiă şiă copii.ă Printreă eleă şiă câ iva b rba iă maiă înă
vârst .ă Pentruă fiecareă dintreă noiă veniser ă dină fiecareă familieă câteă 3-4
persoane,ăs -iăvad ăpeăceiăpeăcareănu-iămaiăîntâlniser ădeăaniăşiăani.ăStrig te,ă
mâiniă întinse,ă lacrimi.ă Vacarmulă eraă aşaă deă mare,ă c ă nuă se-n elegeaă maiă
nimic. Cei care-şiă terminaser ă convorbireaă seă retr geauă spreă capeteleă
culoaruluiăs -şiăprimeasc ,ăînăprezen aăunuiăgardian,ăalimenteleăsauăhaineleă
aduse de-acas .ăNiăs-aăpermisă s ă d măacas ,ă rudelor,ăhaineleăşiă înc l rileă
uzate.
M ă întorcă acumă laă momentulă cândă le-am descoperit, cam pe la
mijloculăculoarului,ăpeăso iaămea,ăal turiădeăcumnataăElenaăC.ăDumitrescu,ă
dină Tichiriş.ă Nuă neă maiă v zuser mă deă aproapeă doiă ani.ă Întreb rileă şiă
r spunsurileănoastre,ănuăştiuădac ăauăfostăpeăjum tateăîn elese.ăMul umireaă
cea mai mare a fostăc ăne-am putut vedea.
Laă sfârşitulă convorbirii,ă amă mersă înă cap tulă culoaruluiă s -mi
primesc cele aduse de-acas .ă Cuă acestă prilejă amă maiă schimbată câtevaă
priviri, apoi ne-amădesp r it.ăAăfostăsingurulă„vorbitor"ăpeăcareăl-amăavutăînă
toat ă perioadaă deă deten ie.ă Cândă niă s-aă dată primaă carteă poştal ă s ă scriemă
acas ,ă niă s-aă spusă s ă comunic mă familiiloră c ă vomă aveaă „vorbitor"ă înă
fiecareă lun .ă Înă bazaă acesteiă promisiuni,ă familiileă auă venită şiă înă lunaă
89
urm toare,ă dară dispozi iaă ini ial ă fuseseă întreă timpă anulat .ă Înă ziuaă
programat ă pentruă „vorbitor",ă nimerindu-m ă afar ,ă mi-amă v zută so iaă
împreun ă cuă cumnataă Elenaă Dumitrescu,ă îndep rtându-seă deă lag r,ă spreă
garaă R deana.ă N-amă aflată niciă pân ă ast ziă motivulă întreruperiiă
„vorbitorului".ă
DarădeăCr ciună
S rb torileă „Cr ciunului"ă şiă aleă „Anuluiă Nou",ă 1954,ă auă trecută
f r ă evenimenteă deosebiteă pentruă noi.ă Aă fostă totuşiă ceva:ă înă primaă ziă deă
Cr ciunăşiădeăAnulăNouăn-amăfostăscoşiălaămunc .ăÎnăbaracaănoastr ,ăşefulă
şantieruluiă (ună inginer,ă totă de inută politic)ă aă adusă ună tân r,ă cuă oă voceă deă
baritonă frumosă cultivat ,ă careă s-aă urcată peă unulă dină paturileă deă susă şiă aă
începută s ă cânteă melodiaă compus ă deă Gheorgheă Bozenovici:ă „Doră deă
libert i".ăAăfostăcelămaiăfrumosădarădeăCr ciun.ăGardienii,ăafla iăprinăcurteaă
lag ruluiă pentruă men inereaă ordinii,ă atraşiă deă melodiaă tân rului,ă auă intrată
în untruăşi,ănuănumaiăc ănuăl-auăoprităs ămaiăcânte,ădarăauăascultatăcuănoiă
pân ălaăurm ,ăfura iădeăfrumuse eaămelodieiăşiămaiăalesăaătextului.ăAtunci,ă
înăprimaăziădeăCr ciun,ăacestătân ră(îmiăpareănespusădeăr uăc ănu-iămaiăre ină
numele) ne-aă transportată peă to iă acas ,ă cuă ochiiă înotândă înă lacrimi.ă
Inginerul, un om voinic, de-abiaă înc pândă peă uşaă bar cii,ă plângeaă caă ună
copil.ă(…)
Tân rulă aă încheiată cuă „Colindulă prizonieriloră româniă dină Rusia",ă
cunoscutăşiăsubănumeleădeă„ColindulăprizonierilorădeălaăCotulăDonului".ăAă
fostăconceputădeăînv torulăŞtefanăTumurug,ăpeăversuriădeăAurelăCiopone,ă
într-ună ajună deă Cr ciun,ă într-unulă dină îndep rtateleă lag reă siberieneă undeă
speran aădeăaămaiăsupravie uiăeraădefinitivăpierdut .ă
La fereastra amintirii ne-adun m,ă

Cânteculădeăalt dat -lăcolind m.ă
Şi-a cernut un ger, iar, florile-i tiptil.
Pesteăfrunteaămeaăsenin ădeăcopil.ă
Refren:ăMam ,ămam ,ăcrescăn me ii,ăsuferim,

Cadăpeăgeneăfloriădeăghea ,ăVelerim!ă
R bufneşte-năvaierăstepaăc treăcer,
Brazii-şiăleag n ăînăvârfuri,ăLerui-ler!
90
Trecăînăcaravaneămagiiădorului,ă
Peste fruntea rece-aălupt torului.ă
Refren:ăMam ,ămam ,ăcrescăn me iiăşiăpierim,

F r ă ar ,ăf r ănume,ăVelerim!ă
Braziiăardăînăfoculămiculuiăc tun,
Noiăcânt măcolindulăunuiănouăCr ciun,ă
Doamne, pune-năfoculăinimiiăz pezi,
Frunteaănoastr ,ămam ,ăiar şiăs-o dezmierzi.
Refren:ăGândulănostru-năgândulă riiăs -mpletim,

Floriădeăm răîntr-oăcunun ,ăVelerim!ă
Celelalteă s rb toriă le-amă petrecută peă şantier,ă purtândă înă sufletă

nostalgiaă doruluiă deă libertateă şiă fredonândă dină cândă înă cândă „Doră deă
libert i"ăalăluiăGheorgheăBozenovici.
Înăinteriorulălag ruluiălucrauădinăcândăînăcândăcivili,ăcuăautoriza ieă
special ă deă intrareă şiă ieşire.ă Eiă executauă lucr riă deă specialitateă şiă deă
amenajare,ă lag rulă fiindă construită cuă maxim ă urgen ă înă vedereaă aduceriiă
noastreă deă laă Canal.ă Aceştiă lucr toriă nuă erauă folosi iă laă întâmplare,ă ciă
rigurosă„cernu i"ăşiăbineăaleşiădeăc treăorganeleăM.ăA.ăI.,ăpentruăaănuăc deaă
înăplasaăvreunuiăde inutăşiăa-iăînlesniăeventualeăleg turiăcuăceiă„deăafar ".ă
Într-oăzi,ădup ăceăfuseser măaduşiădeăpeăşantierăşiăluaser mămasa,ă
întâmpl torăm ăaflamăsingurălâng ăoăbarac .ăLaăunămomentădatăunălucr toră
civil,ă ună b iată tân r,ă s-aă îndreptată spreă mineă cu inten iaă deă aă m ă întrebaă
ceva.ăAmătres rit,ăpentruăc ăştiamăc ăeiănuăaveauăvoieăs ăsteaădeăvorb ăcuă
noi. Privindu-m ă scurt,ă s-aă apropiată şiă simulândă c ă încearc ă cevaă peă
pereteleăbar ciiăm-aăîntrebat:ă„ceăface i,ăp rinte?".ăSurprinsădeăîntrebare,ăi-
amă r spuns:ă „face iă probabilă oă confuzie,ă nuă suntă preot".ă Descump nită deă
greşealaăs vârşit ,ătân rulăs-aăoprit,ăneştiindăceăs ăfac .ăGreşealaăluiăpoateă
c ăn-aăfostăatâtădeămare,ăpeăcâtăaăfostăaămea.ăIntuindălaărepezeal ăsitua ia,ăm-
amă gândită c ă b iatulă eraă sinceră şiă neă comp timea.ă Mizândă pe-acestă greşită
ra ionament,ăamăîncercatăs -iăfacăoăpropunere:ăs ăpun ălaăpoşt ăunăplicăcuă
unăbile elădeăcâtevaărânduri,ănesemnat,ăcuătextul:ăcelăceăseăafl ălaăBorzeştiă
esteăs n tosăşiăaşteapt ăs ăfieăeliberat.ăIndicându-iăşiăadresa pe care trebuia
s-oătreac ăpeăplic,ătân rulămi-aăr spuns,ăcuăoăsinceritateăînăglasăpeăcareănuăi-
91
am uitat-oăniciăast zi:ămi-eăfric !...ăPân ălaăeliberareaămea,ăpeăacelătân rănuă
l-amămaiăv zutăniciodat ăprinăcurteaălag rului.
11 februarie 1954
Iarn ă grea.ă Neă întorseser mă deă peă şantieră şiă aşteptamă s ă fimă
chema iălaămas .ăCumăamămaiăamintit,ămasaăoăluamăîntr-oăsal ăimens ,ălaă
ad postădeăviscol,ăploaieăsauăninsoare.ăPentruăc ăeramăpreaămul i,ăintramăînă
dou ăserii.ăÎnăziuaăaceeaăamănimerităînăseriaăaădoua.ăÎnc ădeălaăprimaăserieăaă
începutăviscolul.ăUnăviscolăn prasnic,ăcuăcea ăşiăninsoare.ăCândăamăintrat,ă
amă v zută ceeaă ceă nuă maiă v zusemă vreodat :ă stoluriă deă vr biiă n v leauă peă
uş ,ă aşezându-seă pesteă tot.ă Nuă seă maiă fereauă deă oameni.ă Peă fiecareă mas ă
erau 10-20ă deă vr biiă careă ciuguleauă firimiturileă l sateă deă ceiă careă luaser ă
masaăînăseriaăI.ăLaăbuc t rieănuăseăvedeaăomăcuăom,ădinăcauzaăaburilorădeălaă
cazaneleăcuămâncare.ăŞiăacoloăvr biileăauăn v lităcuăsutele.ăNev zândăundeă
s ăseăaşeze,ăceleămaiămulteăauăc zut înăcazane.ăBuc tariiăn-aveauăcumăs ăle-
nl ture.ăAşaăseăfaceăc ămul iădintreăaiănoştriăauăprimităînăaceaăziăînăcastronulă
cuămâncareăşiăcâteăoăvr biu ă...ă
Cândăamăieşitădinăsalaădeămese,ăvântulăneăluaăr suflarea.ăNuăeraă
vânt,ă erauă nişteă vârtejuriă gataă s neă iaă peă sus.ă P reaă c ă stihiileă naturiiă seă
dezl n uiser ăasupraălumii.ăCuămareăgreutateăamăajunsălaăbarac .ăNimeniănuă
maiă îndr zneaă s ă ias ă afar .ă Toat ă noapteaă aă inut-oă aşa.ă Diminea aă amă
aşteptatăordinulăcomandantuluiălag rului.ăNiciăvorb ădeămuncităpeă şantier.ă
Viscolulăseădezl n uiaăcuăaceeaşiăfurie,ăca-năprimaăzi.ăDepunereaădeăz pad ă
ajunsese la aproape 1 metru. Trei zile nu s-aă lucrată atunci,ă pân ă s-au
desz pezităfronturileădeălucru.ăZ padaăc zut ăînăaceleăzileăaă inutăpân ăc treă
sfârşitulăluniiăaprilie.
Eliberarea. 25 aprilie 1954
Cândă înă 1952ă amă fostă dusă laă Canală şiă internată înă lag rulă deă laă
Coasta-Galeşă miă s-aă comunicată c ă aveamă oă condamnareă „administrativ "ă
deă 24ă deă luni.ă Trecuser ă doiă aniă deă laă primaă arestare.ă Înă 1954,ă cuă oă
s pt mân ăînainte deăPaşti,ăunălotădeăcâtevaăsuteădeăoameniăamăfostăscoşiă
dinălag rulădeălaăBorzeştiăşiătransporta iăpeăjosăîntr-unămicălag rădinăOneşti.ă
Aădouaăziăamăaflatăc ăveniseăacoloăoăcomisieădeătriere,ăavândăcaăpreşedinteă
un general.
92
Chiar de a doua zi au fost chema iă înă fa aă Comisieiă câteă 5-6
oameni,ăcare,ăînăurmaăunuiăscurtăinterogatoriuăşiăaăsemn riiăunorăformulare,ă
reveneauăînăbarac .ă
Mi-aă venită rândul,ă camă peă laă mijloculă s pt mânii.ă Mi-am dat
seamaă c ă erauă aduşiă laă Oneştiă pentruă triereă numaiă ceiă cuă „condamn riă
administrative" de 24 de luni.
Cândăamăajunsăînăfa aăComisiei,ăamăîn elesăc ătotulăseăreduceaălaă
nişteăformalit iăuşoare,ăcareănuăangajauăconştiin aăomuluiălaăcompromisuri.ă
Amăr spunsăşiăeuălaăacelăinterogatoriu,ăamăsemnatăformulareleăceămi-au fost
prezentateăşiăm-amăîntorsălaăbarac .ăEramăînădataădeă22ăaprilieă1954.ă
În noaptea de 24-25ă aprilieă ună plutonieră umblaă dină dormitoră înă
dormitoră cuă oă list ă înă mân ,ă strigândă numeleă multoraă dintreă noi,ă
îndemnându-iăs -şiăiaă„bagajul"ăşiăs ăias ăafar .ăMaiăpe laăurm ămi-am auzit
şiănumeleămeu.ăMi-am luat repede ce-aveamăcuămine,ăamăieşităafar ,ăm-am
încolonatălâng ăceilal iăşiăamăaşteptatăs ăv dăceăseămaiăîntâmpl .ăUnăgardiană
eraălâng ănoiăşiăaşteptaăşiăelăs ăvin ăto iăceiăchema i.ăCeiădou zeciăşiăcinciă
care auăfostăstriga i,ăamăfostăconduşiălaăoăbarac ădeălâng ăpoart .ăAcoloăamă
petrecută noapteaă Învieriiă Domnului.ă Diminea aă ne-am spus unul altuia
„Hristosăaăînviat...!".ă
Camăpeălaăoraăprânzuluiăamăfostăscoşiăafar ,ăne-amăîncolonat,ăapoiă
câteăunulăamătrecutăpeălaăgref ,ăamămaiăsemnatăcâteăunăformular,ăniăs-a dat
biletulădeătren,ăhranaăreceă pentruăoăziăşi-amăfostăscoşiădinălag r.ăAfar ănuă
ne-amămaiăîncolonat.ăAmămersăînăgrupuriădeăcâteă3-4ăinşi,ădiscutând.ăNiăs-a
datăşiăunăgardian,ăcareăne-aăînso ităpân ălaăgar . Cum biserica (biserica din
Borzești – nota noastră) eraăaproapeăşiăslujbaăînvieriiănuăseăterminase,ăamă
intratăîn untru.ăDeădoiăaniănuămaiăintraser măînăbiseric .ăLumeaăseăuitaăcuă
mult ă curiozitateă laă noi.ă Eramă zdren roşi,ă slabiă şiă tunşi.ă Şi-au dat repede
seamaăc ăfuseser măelibera iădinălag r.ăAfar ,ăfemeileăne-au oferit cozonac
şiăou ăroşii.ă
La ora 14 ne-aăsositătrenul.ăGardianulăînc ăseămaiăaflaăpeăperon.ă
Ună ultimă salută şiă trenulă s-aă pusă înă mişcare.ă M-amă aşezată lâng ă ună c l toră
careătocmaiăl saseăunăziarădinămân .ăDup ăcâtevaăschimburiădeăcuvinte,ăi-
amăcerutăpermisiuneaăs ăm ăinformezăşiăeuăasupraăultimelorăevenimenteădină
ziară şiă c l torulă aă încuviin ată cuă polite e.ă Dar,ă cândă amă pusă mânaă peă ziar,ă
amă avută oă puternic ă reac ie.ă Uitasemă pentruă oă clip ă c ă eram liber... Am
privită îngrijorată înă jurulă meuă s ă v dă dac ă nuă cumvaă seă aflaă vreună gardiană
pe-aproape.ăF r ăs -mi dau seama, ziarul mi-aăc zutădinămân .ăC l toruluiă
93
deă lâng ă mineă nuă i-aă sc pată neobservat ă schimbareaă comportamentuluiă
meu...
Amăc zutăpeăgânduriăcaăîntr-oătrans .ăM-amăpomenităfa -năfa ,ă
laăCanal,ăcuăunăcolegăînv torăcuăfa aăplin ădeăsânge,ăb tutăcuăcruzimeăde-
ună gardiană pentruă c -iă descoperiseă laă perchezi ieă ună petecu ă deă ziară câtă
palma,ăg sitădeăelăpeăşantier.ă
Mi-amă revenită dup ă maiă multeă minute.ă C l torulă aă îndr znită s ă
m -ntrebe:ă „veni iă deă departe"?ă „Nu",ă i-amă r spunsă eu.ă „Vină deă laă
Borzeşti".ă „A iă lucrată cumvaă acolo?"ă „Da",ă i-amă r spunsă scurt.ă Aspectulă
îmbr c mintei şiămaiăalesăînf işareaămeaăl-auădeterminatăpeăomulădeălâng ă
mine s ănu-miămaiăpun ăîntreb riăocolitoare,ăciăs ămearg ăde-a dreptul:
— A iăfostăcumvaăeliberatădinălag rulăde-acolo...?
— Da, i-amăr spunsădinănou.
— Ceăcondamnareăa iăavut?
— Am avut o condamnare de 24 de luni, cu caracter administrativ.
Omului nu i-au maiătrebuităalteădetalii,ăcaăs ăcapeteăîncredereăînămine.ă
Mi-aă povestită c ă areă şiă elă ună frate,ă arestată dină 1948ă şiă c ă înă
momentulădeăfa ăseăafl ăîntr-oămin ădinăMaramureş...ăPovesteaăcuăfrateleă
lui s-a-ntrerupt,ăînămomentulăcândămi-amădatăseamaăc ătrenulăse-apropia de
sta iaă M r şeşti.ă Mi-amă luată r masă bun,ă i-amă urată c l torieă pl cut ,ă
îndreptându-m ăspreăuşaădeălaăcoborâre.ă
Trenulăcuăcareătrebuiaăs -miăcontinuiădrumulăîlăaşteptaăpeăcelăcuă
careă venisem.ă Eraă ună personală careă mergeaă spreă Gala i.ă Amă urcată repede,
amă mersă doară zeceă minuteă şiă laă primaă sta ie,ă Doaga,ă amă coborât.ă Pân ă înă
satulăStr jescu,ăacoloăundeălocuiaămamaămea,ăeraăoădistan ădeă4ăkm.ăÎnămaiă
pu inădeăoăor ăamăajuns.ăAmăintratăînăcurte,ăapoiăînăcas .ăMama,ăneavizat ,ă
aă r masă nemişcat ă câtevaă clipe.ă Auă urmată s rut ri,ă îmbr iş riă şiă lacrimi.ă
Întreb rileămameiă nuă maiă conteneau.ă Ină noapteaă ceeaă deă25-26 aprilie am
dormitălaă mama.ă Diminea aăamăconvins-oăs ă mearg ă cuămineăînă Vrancea,ă
acoloăundeătr iaăso iaămea,ăcuăceleădou ăfiice,ăCorneliaăşiăOlgu a. Tot acolo
locuiauăşiăsocriiămei,ăIonăşiăOlgaăDumitrescu.ă
Cândă amă intrată înă Vidra,ă ună grupă deă tineriă cuă careă lucrasemă laă
C minulă cultural,ă eiă f cândă parteă dină corulă c minului,ă s-auă ar tată foarteă
sensibiliălaărevedereaănoastr ,ăînso indu-neăpân ălaăintrareaăînăsatulăTichiriş.ă
Pe drum mi-au povestit cum, deseori, s-auă certată cuă securiştiiă locali,ă
reproşându-leă c ,ă dup ă ce-amă fostă arestat,ă activitateaă laă c minulă culturală
încetaseă peă totă parcursulă absen eiă meleă dină comun .ă Bineîn elesă c ă
94
securitateaălocal ănuăaveaăvreoăvin ,ăordinulădeăarestareăvenindămultămaiădeă
„sus",ădarăînăfelulă staăîşiămaiăr coreauăşiăeiăsufletele.ă
Se-nseraseă binişor,ă cândă amă intrată înă satulă Scafari,ă situată întreă
Vidraă şiă Tichiriş.ă M-amă oprită câtevaă minuteă înă dreptulă şcolii.ă De-aici
fusesemăarestatăcuădoiăaniăînăurm ...ă
Mihai Buracu
Mihai Buracu (1930-2011) s-aăn scutălaăTurnuăSeverinăşi a fost unul

din cei 11 copii ai preotului militar Coriolan Iosif Buracu, fostă deputată şiă
senatoră dină parteaă Partiduluiă Na ională r nesc. A fost arestat ca elev la
Liceuluiă „Traiană Doda”ă dină Caransebeş,ă înă dataă de 7 iunie 1949 şiă
condamnată laă 2ă aniă deă închisoareă pentru apartenen aă laă grupulă Fr ia De
Cruceă Severin,ă dară aă executată aproapeă 5ă aniă laă Caransebeş,ă Lugoj,ă
Timişoara, Târgşor,ă Poartaă Alb ,ă Peninsula,ă Piteşti,ă Ghencea,ă Bicaz,ă
Borzeşti,ăOneşti. A cunoscut ororile din cadrul fenomenuluiăPiteşti,ăf cândă
parteă dină ultimulă lotă torturată înă celebraă camer ă 4ă - spital. Experien aă l-a
marcată atâtă deă mult,ă încâtă i-aă albită p rulă într-o singur ă noapte.ă Dup ă
eliberare, cu mari eforturi a absolvit,ălaăf r ăfrecven ,ăcaăşefădeăpromo ieă
95
Facultateaă deă Filologieă dină Iaşi,ă sec iaă român -istorie,ă şiă aă lucrată caă
bibliotecară şi profesoră deă limbaă şiă literaturaă român ă înă Pr jeni,ă Coarneleă
Caprei, Cotnari, Strehaiaă şi,ă dină 1967,ă laă Liceul Economic din Turnu
Severin.ăAălucrată iăcaăzilierăpeăşantiere,ăînc rc toră iădesc rc torădeălemne,ă
fiindă şicanată şiă urm rită deă Securitateă mult ă vremeă dup ă ieşireaă dină
închisoare,ăprimindăinterdic iaădeăaăpublicaă(scriaăpoeziiăşiătexteăliterare).ăA
fostă membruă fondatoră ală PN ă Mehedin iă şiă senatoră deă Mehedin iă (1992-
1996).
***
Aă scrisă despreă Fenomenulă Pite tiă înă carteaă sa “Euă suntă scribul…ă
Amintiriă iăpoeziiădinăînchisoare”, scoas ăla Editura Filos, în 2012, care
cuprindeă iăcâtevaăamintiriădinăColoniaădeămunc ăfor at ădeălaăBorze ti,
precumă iăpoeziiăscriseăaici:
“Înă toamnaă anuluiă 1953ă amă plecată deă laă Bicază i,ă dup ă oă scurt ă
edereă laă One ti,ă amă ajunsă laă Borze ti,ă undeă mi-amă încheiată periplulă
penitenciar. Aici am trecut din nou printr-unăregimădeăexterminareădatorit ă
mânc riiă insuficienteă iă lipseiă deă foc.ă Primeamă laă prânză iă searaă câteă ună
polonică deă ap ă cald ă cuă câteva frunzeă daă varz ă plutindă deasupra.ă Eraă oă
perioadaă greaă aă R zboiuluiă Rece,ă cândă aă avută locă înă insuleleă Bermudeă oă
conferin ă laă nivelă înalt,ă iară regimulă severă aplicată nou ă eraă ună indiciuă c ă
lucrurileănuăevoluauădup ăcumăarăfiăvrut sovieticii.ăÎnăinteriorulălag rului s-
aă instaurată ună regimă deă izolareă pentruă câtevaă suteă deă de inu iă considera iă
periculo i.ă Nuă maiă ie eamă laă munc ,ă iară a a-zisaă mâncareă eraă maiă multă
decâtăinsuficient .ăCuătoateăc ăaăfostăoăiarn ăfoarteăgrea,ăcuăgeruriă i z peziă
mari,ănuăniăseăf ceaăniciăfocăînăbar ci.
Dup ăcâtevaăluniădeăizolareă iă regimădeăexterminareăs-a produs pe
nea teptateă oă schimbareă înă modulă înă careă eramă trata i.ă Într-oă diminea ,ă
gardianulăneăordon ă“Drep i!”ă iăînăbarac ăintr ăcomandantulăînso it de doi
ofi eriă iădeăfostulă efădeăbrigad ădeălaăBicaz,ăajunsăacumă efăalăspitaluluiă
aflată înă incintaă lag ruluiă Borze ti.ă Ne-amă aliniată conformă ordinuluiă dată iă
comandantulă cuă înso itoriiă luiă auă trecută prină fa aă rânduriloră noastre.ă
De inutulămedicăseăuita laănoiăcuăaten ie,ăar taăcuădegetul,ăiarăcelăvizatăie eaă
afar ădinărândă iăiăseăspuneaăs - iăfac ăbagajul.ăDegetulăar t torăs-aăoprită iă
asupraămea.ăDup ăie ireaădinăbarac ,ăamăfostădusă iăinternatăînăspital,ăunde,ă
spreămareaămeaăsurpriz ,ăamăfostăsupusăunuiăregimăcuătotulăneobi nuitădeă
supraalimentare.ă Diminea a,ă dup ă gamelaă cuă terci,ă primeamă oă cea c ă deă
lapteăcaldă iăoălingur ăcuămiere.ăLaăprânz,ătotăcaăsupliment,ăprimeamăcâteăoă
bucat ădeăcarneăpr jit ăînăsânge.ăLaăscurtătimpăamăîn elesăc ăcelorăsl bi i, cu
96
înf i areăcadaveric ădup ăaniiădeădeten ie,ăurmaăs ăneărefacemăm carăsubă
aspectulăînf i rii,ăînăvedereaăuneiăapropiateăeliber ri.
Laăjum tateaăluniiăaprilieăauăînceputăplec rileădinălag r,ălaăcâteă2-3
zile,ăînăloturiădeăaproximativă100ădeăde inu i.ă(…)
Amăie ită iăeuăpeăpoartaălag ruluiăînăziuaădeă21ămaiă1954,ădeăSfin iiă
Constantină iă Elena.ă Înă aceast ă ziă m-amă n scută pentruă aă douaă oar .ă Searaă
târziu,ădup ăoraă22,ăînainteădeăaăfiădu iălaăgar ,ăcomandantulălag ruluiăne-a
inut un scurt discurs. Lotul respectiv,ă printreă ultimeleă eliberateă înă
prim varaăaceluiăan,ăeraăformatădinăpesteăoăsut ădeăde inu iă i,ăînăesen ,ăniă
s-aă spusă c ă amă fostă pedepsi iă suficientă pentruă sentimenteleă du m noaseă
nutriteă fa ă deă regimulă populară iă c ă societateaă neă ofer ă ansaă de a ne
reabilitaă prină munc ă cinstit ă înă regimă deă libertate.ă Singuraă condi ieă
exprimat ăpeăunătonăimperativăînădiscursulăcomandantuluiăaăfostăaceeaădeăaă
nuăspuneănim nuiăundeăamăfostă iăprinăceăamătrecut.
Amăîntip rităînăcon tiin ăceleăspuseădeăcomandantulălag ruluiădeălaă
Borze tiă iă aniă deă zileă dup ă aceeaă grijaă meaă deă c p tâiă aă fostă s ă p streză
aceast ă tain ă pentruă mineă iă pentruă ceiă foarteă apropia iă mie.ă Soartaă m-a
favorizat,ă pentruă caă ceeaă ceă amă realizată înă via aă meaă s-a datorat acestei
impuseăpruden e.ăAm reu ităs ăterminăfacultateaădinăIa i,ădep indăcondi iaă
deăbandit.ă(…)”ăăăăă
Rugăciune
Întor iădeădeparte,ăcuăinimaăfrânt ,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Mi-eăgândulălaăceiăceăs-au dus.
Rug mu-Te, Doamne, adu-ni-i de sus
P rta iăpentruăziuaăceaăsfânt .
CuăDuhulăvomătreceăînăchipădeălumin ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Prină araăcuăboceteămulteăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
i-năceasulăacestaăvorăstaăs ăasculteăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Laăveaculăceăînc ăsuspin .ăăăăăăăăăăăăăăăă
i-n zborul albastru de peste morminte,
Prină ariniăcuăgropiăf r ănume,ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Durerea din ochii cernitelor mume
Vorăstrânge-oăînăpalmaăfierbinte.
i-ntor iăîntruăTine,ăsubăbolta-nser rii,

97
Ca-nămâiniănev zuteăde-arhangheli
Vaăardeăluminaăînăsfinteleăcandeli,
Umpluteăcuălacrimaă rii.
(scris ăînădrumăspreăBucure ti,ălaăie ireaădinălag rulădeămunc ă

Borze ti,ăînănoapteaădeă21/22ămaiă1954)
Poeziaă aă fostă pus ă peă noteă iă înregistrat ă deă Grupul Psaltic al

maicilorădeălaăM n stireaăDiacone ti,ăcomunaăAg ,ăjude ulăBac u.ăă
Pintilie Iacob
Pintilie Iacob s-aăn scutălaădataădeă18ăiunieă1928ăînăsatulăPilip u i,ă

comunaăLunca,ăplasaăHer a,ăjude ulăDorohoi.ăAăfostăarestatăînăanulă1948,ăîn
ultimaă clas ă deă liceu,ă pentruă apartenen aă laă Fr iileă deă Cruce.ă Aă fostă
condamnată laă aseă ani,ă peă careă i-aă executată laă Canală iă înă domiciliuă
obligatoriu.ă Eliberată înă 1956,ă esteă rearestată înă 1959,ă fiindă condamnată laă
dou zeciădeăaniămunc ăsilnic ăpentruăcrim ădeăuneltire.ăSpa iiădeădeten ie:ă
SecuritateaăRahova,ăJilava,ălag releădinăBaltaăBr ilei,ăetc.
***
i-aă prezentată propriulă calvară înă carteaă “B jenieă iă surghiun”,
ap rut ălaăEditura Dacia, înă2001,ădinăcareăred măfragmentulădeămaiăjos:
98
Lag rulăOneştiă
Înă dup -amiazaă zileiă deă 29ă augustă toat ă coloniaă aă fostă încolonat ă
într-oăcoloan ălung ădeăaproapeăunăkilometruăşi,ălaăcomandaă“iaăpeăcinciăşiă
ine-aproape”,ăamăpornităpeăjosăspreăPoartaăAlb ăundeăneăaşteptaăoăgarnitur ă
deătrenăcuăvagoaneădeămarf ăînchiseăşiăacoperite,ăcuăferestreleăsus,ăcaăs ănuă
putemăpriviăprinăele,ădarăprev zuteăcuăplas ădeăsârm ăghimpat .ăDeplasareaă
noastr ălaăPoartaăAlb ăaăfostăoădemonstra ieădeăfor ă aăsecurit ii.ă Escortaă
careăneăînso eaăeraăformat ădintr-oămaşin ătipăJeepăcuăofi eri,ăcareămergeaă
înainteaăcoloanei;ădeăoăparteăşiădeăaltaăaădrumuluiăneăflancauăostaşiădinăzeceă
înăzeceămetriăcuăarmaăînămân ,ăgataăoricândăs ătrag ,ăiarăînăspateleăcoloaneiă
al iăofi eriăcareăsupravegheauăescorta.ăCaăoăîncoronareăaăvigilen eiăsecuriste,
ună ofi eră mergeaă peă motociclet ă peă oă parteă aă coloaneiă întorcându-se pe
cealalt ă parte,ă peă totă parcursulă deplas rii.ă Miă s-aă p rută pu ină caraghioas ă
aceast ă manifestareă deă vigilen ,ă dară eraă ună prilejă pentruă eiă deă a-şiă
demonstraăataşamentulăfa ădeăsuperiori.
Ajunşiă laă Poartaă Alb ă amă fostă urca iă câteă 50ă deă de inu iă înă fiecareă
vagon.ă Înă vagoaneă erauă aşezateă într-ună col ă câteă 50ă deă pâiniă şiă doiă ardeiă
graşiă pentruă fiecare,ă caă hran ă receă înă searaă respectiv ă şiă aă douaă zi.ă Deă
asemenea, fiecare vagon avea un butoiăcuăap ădeăb utăşiăcuăoăcan ,ăiarăînă
cel laltă cap tă ală vagonuluiă seă aflaă oă tinet ă pentruă murd rie.ă Dină vagonă
z reamă printreă cr p turileă scânduriloră şiă alteă coloaneă deă de inu iă careă
soseauăşiăerauăurca iăînăvagoane.ăErauăde inu iădeălaăMidia,ădinăCasteluăşi,ă
probabil,ădinăPeninsula.ăCuătoateăanteneleănoastreăîndreptateăspreăaăaflaăînă
ceă direc ieă vomă pleca,ă niciă unulă dintreă de inu iă n-aă putută aflaă destina ia.ă
Singurulălucruădeăcareăeramăconvinşiăeraăacelaăc ăseăîncheiaăunăcapitolădină
via aă noastr ă deă de inu iă şiă plecamă cuă speran aă c ă oriundeă amă pleca,ă nuă
poateăfiămaiăr uăcaălaăCanal,ăundeămuncaălaăp mânt,ămaiăalesăînăcondi iiădeă
munc ăfor at ,ăeraăistovitoare.ăCanalulăr mâneaăînăurmaănoastr ădinăpunctă
deăvedereăgeografic,ădarăşiăcaătimp.ă(...)ă
Aproximativă peă laă miezulă nop ii,ă trenulă ală c ruiă cap tă nuă seă vedeaă
dinăcauzaănum ruluiămareădeăvagoane,ăaăpornitădinăgaraăDoroban u.ăTrenulă
aăcirculatăcuăoăvitez ădeăacceleratătoat ănoaptea,ăf r ăoprire.ăSpreăziu ăs-a
oprită circaă jum tateă deă or ă undevaă înă câmp, f r ă s ă neă d mă seamaă undeă
suntem.ăAădouaăoprireăaăfostăînăTecuci.ăAcestălucruăl-amăaflatăîntrebându-l
peăceferistulăcareăverificaăfrâneleătrenurilor,ăşiătotăelăne-aăspusăc ădestina iaă
trenuluiă eraă Oneşti.ă Laă Oneştiă amă ajunsă laă timpulă amiezii,ă dară amă fostă
debarca iădup ăcâtevaăoreădeăaşteptare.
99
Noulă lag ră eraă înă plin ă organizareă deă şantier.ă Comandantă ală
lag ruluiă eraă c pitanulă Timofte.ă Aiciă amă primită înştiin areaă c ă miă s-a
prelungităpedeapsaăadministrativ ăcuăînc ă12ăluni.ăTotătimpulăcâtăamăstatăînă
Oneştiăamălucratăînăconstruc ii,ădiverseămunciădeăzid rie,ădulgherieăşiăalteă
munci necalificate, dar incomparabile cu cele cu roaba de pe Canal. Ca
zidară amă lucrată laă tencuireaă bar ciloră careă seă construiauă şiă multă timpă laă
Rafin riaăOneşti,ăaăc reiăconstruc ie începuseăatunci.
Iarna lui 1953-54ă aă fostă unaă foarteă grea,ă cuă mult ă z pad ă şiă cuă
geruriădeăpân ălaăminusă30-33ºC.ăÎntr-unaădinăacesteăzileăamăfostăaduşiăînă
interiorulă colonieiă maiă devremeă decâtă normal,ă peă laă oraă 14,ă dină cauzaă
gerului cumplit, la cerereaă comandantuluiă escortei.ă Ostaşiiă deă paz ă aveauă
posturiăfixeăşi,ă chiară dac ăaveauăşubeă peăei,ăfiindăînă câmpădeschisă nuămaiă
rezistauă gerului.ă Noiă de inu iiă eramă avantaja iă fa ă deă ostaşiă fiindc ă neă
puteamă mişcaă datorit ă munciiă peă careă oă f ceamă şiă uneoriă puteamă intraă înă
barac ăundeăseălucrauăprefabricatele,ăiarăacoloăseăf ceaăfocăcaăs ănuăînghe eă
betonul ce se turna.
Înăziuaăcândăamăvenităînăcolonieămaiădevremeăamăv zutăcumăaămurită
înă fa aămeaă unăde inut.ăCet eanulăeraăbolnavă deăinim .ăZ padaă eraăfoarte
mareă şiă viscolea.ă Ostaşiiă şiă şefulă deă escort ă ipauă laă noiă s ă mergemă maiă
repede. Cei mai tineri dintre noi puteam rezista la mersul acesta anevoios
prină troianulă deă z pad ,ă dară ceiă maiă b trâniă mergeauă maiă greu.ă Cândă amă
ajunsăînăbarac ,ăîncepusemăs ăm ădezbracăşiăm-am urcat la locul meu de la
etajulă priciului.ă Înă urmaă meaă aă intrată şiă omulă deă careă vreauă s ă povestesc.ă
Locuiaăşiăelătotălaăetajulăpriciului,ăvizaviădeămine.ăCândăaăpusămânaăpeăpriciă
caă s ă seă urce,ă n-aă maiă apucată s ă pun ă şiă piciorulă c ă aă c zută jos ca un
buştean.ăGrupaădeăde inu iăînăcareăeraăelăşiăcuăcareădormeaăpeăacelaşiăprici,ă
eraă oăgrup ădeă maghiari.ăUnulădintreăei,ăcareăeraă medic,ăv zândăsitua iaăaă
mersărepedeălaăinfirmerieăşiăaărevenităînăscurtătimpăcuămedicul,ătotăde inut,ă
careă aveaă înă mân ă câtevaă fioleă şiă oă sering .ă I-aă f cută oă injec ieă înă inim ă
chiarămediculămaghiar,ădarăeraăpreaătârziu;ăelăeraădejaămort.ăMediculăaăf cută
şiă elă semnă c ă bolnavulă aă murit.ă S-auă adunată to iă maghiariiă dină barac ă înă
jurulăceluiămort.ăPrintreăeiăeraăşiăunăpreotăşiăauăf cutăoărug ciuneăpentruăcelă
plecat. L-auăpusăîntr-oăp tur ,ăl-auădusălaăinfirmerieăşiădusăaăfost.ăCâtăaă inută
gerul n-amămaiăfostăscoşiălaălucru,ăcamăvreoălun ădeăzile.
Spreă prim varaă anuluiă 1954ă conducereaă lag ruluiă aă f cută oă nou ă
redistribuire aăde inu ilor,ădeădataăastaădup ăculoareăpolitic .ăPeălegionariăi-
auă b gată într-ună arcă deă sârm ,ă separa iă deă restulă de inu ilor,ă laă felă caă laă
100
Midia, iar de inu ii dină partideleă istoriceă auă fostă izola iă înă alteă bar ci,ă dară
f r ăgardădeăsârm ,ăciăîmpreun ăcuărestulăcelorăf r ăculoareăpolitic .
Ceiă izola iă înă gardulă deă sârm ă ghimpat ă şiă careă nuă beneficiauă deă
dreptulă laă pachete,ă auă fostă ajuta iă multă deă Râmboiuă Septimiuă dină Cluj,ă ună
omă dinamică şiă curajos,ă care-iă aprovizionaă înă timpulă nop iiă cuă pâineă
colectat ădeălaăde inu iiădinăafaraă arcului.
Noiă ceiă tineri,ă aresta iă dină 1948,ă amă fostă considera iă f r ă culoareă
politic ă şiă amă r masă înă afaraă celoră dou ă categorii,ă legionariiă şiă partideleă
istorice.
DeăgrupulănostruădeătineretăeraăfoarteăataşatăStanăTache,ăfostăşefăală
poli ieiăînătimpulăluiăAntonescuălaăBr ila.ă(...)
Înă urmaă redistribuiriiă f cuteă înă lag rulă Oneştiă şiă aă maiă multoră
eliber riă deă de inu iă administrativi,ă multeă locuriă deă munc ă dină interiorulă
colonieiă auă fostă descompletate.ă Înă felulă acestaă amă ajunsă şiă euă muncitoră laă
buc t rie,ă undeă amă lucrată vreoă treiă s pt mâni.ă Muncaă meaă seă reduceaă laă
mestecatulăînăcazaneăcuălopata,ăcaăs ănuăseăprind ăarpacaşulăsauăterciulădeă
fundulă cazanului.ă Alteă munciă dină buc t rieă erauă sp latulă cazaneloră şiă ală
hârdaielorăcuăcareăseăc raămâncareălaăbar ci.ăCândăeraăunăvolumămaiămareă
deămunc ,ăveneauăechipeădinăcolonieăs ăneăajuteălaăcur atăcartofi,ăvarz ăsauă
morcovi.
Lag rulăBorze ti
Eliberându-seă aproapeă laă dou -treiă zileă câteă ună lotă deă de inu iă cuă
pedepseă administrative,ă num rulă de inu iloră seă împu ina.ă Ceiă careă maiă
r m seser ă amă fostă to iă transfera iă înă lag rulă Borze ti,ă oă subunitateă aă
lag ruluiăOne ti.ăAiciăamăfostăamesteca iăf r ăaăseămaiă ineăcontădeăculoareaă
politic .ă Acestă lucruă s-a petrecut prină lunaă maiă 1954.ă Câtă timpă amă stată laă
Borze ti,ă de inu iiă n-auă maiă fostă sco iă laă munc .ă Eramă to iă peă picioră deă
plecareăfiindc ăaproapeăzilnicăseămaiăeliberaăcâteăunălotămaiămareăsauămaiă
mic.ăPeălaăjum tateaăluiăiunieă1954ăauăvenităcâ ivaăofi eriădeăsecuritateă iăneă
chemauălaăbirourileăcolonieiăundeăniăseăcompletaăoăfi ăcuădateleăpersonaleă
declarateă deă fiecareă iă confruntateă cuă dateleă dintr-ună dosară al turat.ă Cumă
eramălaăaceea iămas ăcuăofi erulărespectiv,ăunulăînăfa aăceluilalt,ătr geamăcuă
coada ochiului laă ceeaă ceă scriaă elă acolo,ă trebuindă s ă citescăde-a-ndoaselea
scrisulă luiă nuă preaă cite .ă Peă fi aă respectiv ă amă descifrată sigură cuvinteleă
"raionulăC l ra i"ă iă"comunaăOlan".ăRevenindăîntreăde inu i iăpovestindu-
leăceăamăpututăeuăs ăobserv,ăceiăcareămaiăcuno teauăregiuneaănuăauziser ădeă
101
acestă numeă deă comun .ă Adev rulă eraă c ă euă nuă putusemă citiă bine,ă fiindc ă
satulăseănumeaăOlaruă iănuăOlan,ăcareăpracticănuăexista.ă iăsatulăOlaruăeraă
unăsatănouăformatădinădeporta iiăb n eniădu iăînăB r gană iăcareănuăexistaă
înainteădeăcomuni ti,ăiarăceilal iăn-aveauădeăundeăs -lăcunoasc .ăAl iiăcareă
auăfostăchema iăodat ăcuămineăauăaflatămaiăsigurădenumireaălocalit iiăundeă
urmauăs ăfieătrimi i.
ÎnăDomiciliu obligatoriu (DO)
Înăziuaădeă27ăiunieă1954ăamăfostăciti i peăoălist ăto iăceiăceăurmaăs ă

fimă trimi iă înă DOă iă du iă laă Mili iaă dină One ti.ă Aiciă niă s-au comunicat
localit ileă undeă niă s-aă fixată DOă iă undeă vomă fiă trimi i.ă Întrebată deă noi,ă
comandantulămili ieiăne-aăspusăc ăfiecareăvaăfiăliberăpeăoăraz ădeă15ăkmă iă
c ă vomă lucraă fiecareă înă domeniulă înă careă esteă preg tit.ă Alt ă cacealmaă
comunist .ăLaăMili iaăOne ti,ăcâtătimpăniăs-auăpreg tităfoileădeădrumăeramă
liberiă prină curteă iă niă s-aă dată ziarulă Scânteiaă s -l citim. Inginerul Tache
Fundaă careă mergeaă cuă noiă împreun ă în comunaă Fundata,ă deă aă c reiă
coinciden ă cuă numeleă s uă noiă f ceamă haz,ă aă luată primulă ziarulă iă l-a
deschisălaăultimaăpagin .ăPrimulătitluăpeăcareăl-amăcitită iăcareăeraăscrisăcuă
litereă mari,ă seă intitula:ă "Josă mâinileă deă peă Guatemala!",ă înă careă eraă vorbaă
despreă nuă tiuă ceă amestecă ală nord-americaniloră înă problemeleă interneă aleă
Guatemalei.ăEvenimentulăeraădeosebităpentruănoiăde inu ii,ăfiindc ădup ăaniă
deăzileăputeamăcitiăunăziarăîntreg,ăf r ăaăneăp ziăcaăvreunămili ianăneăprindeă
citind. Dup încheiereaă formalit ilor,ă amă pornită încolona iă spreă gar ,ă
înso i iă deă doiă mili ieniă careă aveauă laă eiă foileă noastreă deă drumă iă careă auă
mersăcuănoiăpân ălaăC l ra i.ăC l toriaăcuătrenulăpersonalăpân ălaăBucure tiă
aă inută toat ă noaptea.ă Plecareaă dină One tiă s-aă f cută aproapeă c treă sear ă i,ă
dină tren,ă îiă vedeamă peă ceiă dină coloniaă Borze tiă cumă seă preg teauă pentruă
num r toareaă deă sear ă peă platou.ă Deă laă geamulă vagonuluiă le-amă f cută
semneă deă salută cuă batisteleă caă s ă vad ă iă eiă c ă plec mă laă destina iaă
cunoscut .ăEiăne-auăr spunsăprin ridicareaăboneteloră iăcipilicilorădeăpeăcap.ă
Recep ionaser ăsalutulănostru,ămaiăalesăc ăniciăunăde inutănuăpierdeaăocaziaă
deă aă priviă spreă tren,ă cuă speran aă c ă într-oă ziă îiă vaă veniă iă luiă rândulă s ă fieă
eliberat.
102
Dan Ion
Dan Ion, zis a lui Nicu ă (1902-1984),ă fostă primar,ă aă tr ită înă
Mândra,ăjud. F g ra ,ăînăcasaădeălaănum rulă45.ăToat ălumeaăîlă tiaăcaăpeă
prietenulăcelămaiăbunăaăluiăHoriaăSima.ăToat ălumeaăîlărespecta,ăindiferentă
dac ă erauă proă sauă contraă legionari.ă Aă r masă vorbaă c ,ă dac ă legionarii
rezistauălaăconducereaăRomâniei,ăIonăaăluăNicu ,ă ranulădinăMândra,ăară
fiă ajunsă Ministrulă Agriculturii.ă Peă undeă aă trecut,ă Ionă Dană aă l sată locă deă
„Bun ăziua”.ăCheptarul,ărecalul,ăcioareciiă iăc ciulaăl-auăînso itălaăbiseric ă
pân -n ultimele zile.
Dan Ion s-aăn scutăînăcomunaăMândra,ăjud.ăF g ra ,ăînăanulă1902,ă

6ăianuarie.ăAăterminată coala,ădeă6ăclase,ăînă1914.ă
DevineăsimpatizantăalăMi c riiăLegionareăînc ădinăanulă1928.ăL-a
înfiin areaă G rziiă deă Fieră aă candidată laă alegeriă peă listeleă acesteia.ă Aă
candidatălaăurm toareleăalegeriăînăgrupareaăCorneliuăCodreanuă - Garda
deăFier,ăiarădup ăceăaceastaăaăfostădesfiin at ă iăaăap rutăPartidulăTotulă
pentruă ar ,ăînă1937,ăs-aăînscrisăînăacesta.
Aăf cutăarmataă iăaăfostăulteriorăconcentratălaăbatalionulă3ăVîn tori
deăMunteădinăBra ov.ăAăfostăpeăfrontulădinăCrimeea.
Dină1948ăesteădusălaăSiguran aădinăBra ov,ăapoiălaăF g ra ,ăAiud,ă
Capul Midia, Borze ti,ăOne ti, iădinănouălaăBrasovă iăCodlea,ădeăundeă
a fost eliberat pe 28 noiembrie 1955, dup 8ăaniădeădeten ie.
103
Actulădeăacuzareăspuneaăînăconcluzieăc ăavândăînăvedereăc ăaăavută
rolăconduc toră înăMi careaăLegionar ,ăaăcontribuitălaăfascizareaă riiă iă
implicitălaăr zboiulăcontraăpopoarelorăpa niceăaleăUniuniiăSovietice.
***
Dinămemoriileăsale,ăr maseăînămanuscris,ădarăpublicateădeărudeă iă
prieteniăpeăinternet,ăred măfragmentulălegatădeăperioadaăîncarcer rii de
la Borze tiă iăOne ti:
Înăvaraăanuluiă1953ăeramăînăcurte,ăgataăalinia iăs ăintr măînăCanal.ă
Auzimăc ăîncepătoateălocomotiveleăs ăfluiereăf r ăîntrerupere.ăUnăfel de
urlet.ăNeăgândeamă iăneăîntrebamăuniiăpeăal iiăceăoăfi.ăAătrecutătimpulădeă
plecareă iănoiăeramătotăînăcurte.ăAăvenită iăschimbulăcareălucraănoaptea.ă
Ace tiaă ne-auă comunicată c ă s-aă oprită lucrulă laă canal.ă Sc pasemă deă
moarte.
Înăultimulătimpăeramăsefădeăechip ălaăliniileădeă30ă– 40ămăînăecluzaă
pentruă macarale.ă Dup ă câtevaă zileă amă începută demontareaă liniilor,ă
aducereaă materialeloră deă peă canală iă scoatereaă loră peă deal.ă Înă varaă
aceasta,ăîntr-unaădinăzile,ăcâ ivaădintreănoiăamăfostătransporta iălaăcoloniaă
Peninsula,ăundeăamăg sitămul iăf g r eniăcunoscu i.ă(…)
Deă aiciă amă plecată laă Borze ti,ă undeă amă lucrată laă ună deta amentă
careă ridicaă ună garajă mareă iă aă b tută funda iaă laă dou ă blocuriă peă planulă
c roraă scriaă ”Blocuriă deă interven ie”.ă Eramă între inu iă deă societatea
„Energoăconstruc ii”ăcareăneăalimentaămultămaiăbineădecâtălaăcanal.ăAiciă
m-amăref cut.
Amăavutăvorbitor.ăAuăvenităfiiceleămele,ăValericaă iăMarioara.ăLaă
plecareaămeaădeăacas ,ăValericaăeraăc s torit ,ăpeăMarioaraăoăl sasemădeă
12ăani,ăacumăaveaă18.ăCândăamăintratăînăbaracaăaranjat ăpentruăvorbitor,ă
barac ăceăeraăprev zut ăcuăunăcoridorăformatădinădou ărânduriădeăsârm ă
cuăochiuriăîntreăcareăseăplimbaăunămili ian,ăamăv zutăc ăvineăc treămineă
oă domni oar .ă Amă crezută c ă vineă c treă altcinevaă iă amă plecată maiă
departe.ă Înă acelă momentă aă strigat:ă „Tat ,ă nuă m ă maiă cuno ti?”ă Imediată
amăv zut-oă iăpeăValerica,ăpeăcareăamărecunoscut-o.ăNuăleămaiăv zusemă
deăpesteă aseăani.ăM-am bucurat foarte mult. S-auăbucurată iăeleăc ăsuntă
s n tos.ăApoiănuăne-amămaiăv zutăvremeădeădoi ani.
Aici am lucrat pân înăiarn ăcândăaăc zutăz padaăcâtăsârmeleăcareă
înconjurauălag rul.ăÎntr-una din zile ne-au oprit de la lucru, ne-auăb gată
înă dormitoareă iă ne-auă dată numaiă zeam ă deă varz ă acr .ă Înă câtevaă
s pt mâniăamăajunsăs ănuăneămaiăputemăsculaădeăpeăprici.ăCândăîncercaiă
s ăteăridici,ăame eai.ăAuăurmatătotăfelulădeăverific riă iămut ri.ăPeăuniiăi-
104
auă eliberat.ă Cândă amă plecată deă laă Aiudă iă amă ajunsă laă Ghenceaă miă s-a
comunicată c ă maiă amă oă pedeaps ă administrativ ă deă doiă ani.ă Cândă amă
fost dus de la Canală laă Borze tiă miă s-aă comunicată c ă miă s-au mai dat
cinciăani,ăcaăs ăfie,ăs ănuăseăgate.ăAmăstatăaiciăuita i,ăcândălaăOne ti,ăcândă
laăBorze ti.ăVaraămaiăeramăcamădou ăsuteădeăde inu i.ăAmăfostăa eza iăînă
cap tulăuneiăbar ci,ăînădou ădormitoare.ăEramăcaăsardelele. Nu puteam
staădecâtăînăchilo i,ăîngr m di iăaproapeăunulăpesteăaltul.ăÎmpreun ăcuăună
prietenă amă g sită ună pată cuă etaj,ă aproapeă deă u .ă Credeamă caă aiciă vaă fiă
maiăbine,ămaiămultăaer.ăPrietenulăstaăjos,ăiarăeuălaăetaj.ăCândăm-am urcat
primaădat ămiăs-a f cutăr u.ăM-amădatăjos,ăamămersălaăsp l toră iăm-am
sp lat.ăM-am urcat din nou, dar iar mi s-aăf cutăr uă iăm-am dat jos. M-
amă urcată aă treiaă oar ,ă dară cândă amă vrută s ă m ă dauă josă mi-am pierdut
cuno tin aă iăamăc zutăcuăcapulăînăjosăpeăciment.ăNorocăc ăunăcunoscut
dinăVaslui,ăSmeu,ăcareădormea,ăaăstrigat:ă„S ri iăc ămoareăneaăDan!”ăAuă
s rităto iăînăsus.ăEuănuămaiărespiram.ăPrintreăceiădinăbarac ăerauătreiăsauă
patruă medici,ă dară înă grab ă nuă tiauă ceă s -miă fac .ă Atunciă Sanduă dină
Craiova,ă aă strigată laă ofi erulă deă serviciuă s ă aduc ă peă doctorulă Ni ă dină
Craiova,ăcareăeraăizolatăundeva.ăCândăl-au adus, el m-aăîn epatăcuăunăacă
înă mu chiulă deă laă burtaă iă acestaă aă reac ionat.ă Doctorulă aă strigată laă
ofi erulădeăserviciuăs ăaduc ăoăanumit ăinjec ie,ăîntru-câtănuăsuntămort.
Mi-aă adusă injec iaă deă laă infirmeriaă dreptuluiă comună iă imediată ceă mi-a
administrat-oă amă r suflată adâncă iă m-amă trezit.ă Plângeauă to iă dină jurulă
meuă iăspuneauăc ăauăcrezutăc ănuăm ămaiăscol.ăMiăs-aăf cutăoăgaur ăînă
cap pe care o s-oăportăcâtăvoiătr i.ă
Amăfostădusălaăinfirmerieăundeăamăstatăoălun ădeăzile.ăNuăputeamă
staă cuă capulă peă pern ,ă dormeamă r zimată deă perete.ă Dup ă oă lun ă m-am
f cutămaiăbineă iăamătrecutăînă arculăundeăerauăpoliticii.ăÎntr-una din zile
a venit medicul Oancea de la drept comun, ca cel careăm ătratase,ă iăm-a
întrebatăcumăm ămaiăsimt.ăI-amăspusăc ăm ăsimtăbini or.ăCinevaădinăceiă
deăfa ăi-aăzis:ă„Dac ăîlăcuno tiăpune-l la meniu cu TBC-i tii,ăs ăseămaiă
refac .”ăDoctorulămi-aăpromisăc ăa aăvaăface,ăîns ăaădouaăziăamăplecatăcuă
dubaălaăBra ov.
105
Despre poetul Lucian Valea
Scriitorul,ă poetul,ă publicistulă iă istoriculă literară Luciană Valea,

pseudonimul literar al lui Alexandru Ast luşiu, (4ă martieă 1924,ă Şan ,ă
jude ulăBistri aăN s udă- 4ăaprilieă1992,ăBistri a)ăesteăfiulăIoaneiăăşiăalăluiă
Alexandruă Ast luşiu,ă înv tor.ă i-aă oficializată pseudonimulă înă 1957.ă
Urmeaz ă şcoalaă primar ă laă Sângeorză B iă (1931-1935),ă liceulă laă Bistri aă
(1935-1938), Cluj (1938-1940)ă şiă laă Braşovă (1940-1943),ă undeă îşiă iaă
bacalaureatul.
Înă1939ădebuteaz ălaăziarulă„Tribuna"ăcuăunăpoemădedicatăpoetuluiă
Ionă Moldoveanu,ă iară editorială înă 1941ă cuă placheta Mătănii pentru fata
ardeleană. Înă 1942-1944ă lucreaz ă caă redactoră laă „Gazetaă Transilvaniei"ă şiă
înă 1945-1946ă caă profesoră laă N s ud.ă Înă 1943ă seă înscrieă laă Facultatea de
Dreptă dină Bucureşti,ă dară eă încorporată şiă trimisă laă Şcoalaă deă Ofi eriă deă
Rezerv ădinăCâmpulung.
Întreă 1945ă şiă 1949ă urmeaz ă Facultateaă deă Litereă şiă Filosofie.ă Înă
1950ăesteăarestatăpeămotiveăpoliticeăşiăcondamnatălaămunc ăsilnic ăpeăvia ,ă
darăexecut numaiă5ăani,ăpeăşantierele-penitenciareădeălaăBicază iăăOneşti-
Baraj. Dup ăeliberareălucreaz ăcaămuncitorănecalificat,ămetodist,ăprofesoră
secundarălaăTimişoara.ăÎ iăiaălicen aăînă1960,ăapoiăesteălectorăuniversitarălaă
Bac uă (1962-1963), din nou profesor secundar la Darabani (1963-1966),
muzeograf la Muzeul Regional Suceava (1966), revenind ca profesor la
Darabani (1967-1969).ă Numit,ă laă Botoşani,ă directoră ală Caseiă Jude eneă aă
Crea ieiăPopulare,ăapoiăalăŞcoliiăPopulareădeăArt ,ăfunc ioneaz ăaiciăpân ăînă
106
1971, intervală înă careă ini iaz ă şiă organizeaz ,ă laă Botoşaniă şiă Miorcani,ă
Colocviileă„IonăPillat".
MembruăalăUniuniiăScriitorilorădinăRomânia,ămembruăînăcomitetulă
deă conducereă ală Asocia ieiă Scriitoriloră dină Iaşi.ă Aă fondată înă 1983 Caiete
botoşănene,ă publica ieă ap rut ă ini ială înă cadrulă revistei Ateneu (Bac u).ă Aă
condusă Cenaclulă literară „Mihaiă Eminescu”ă dină Botoşaniă (1968-1982).
Figureaz ă înă volumeă colectiveă deă versuri: Peisaj sucevean (Suceava,
1967), Viori Moldave (Botoşani,ă 1969)ă şiă înă antologiile: O mie şi una de
poezii româneşti (Bucureşti:ă Duă Style,ă 1997), Antologia poeziei
româneşti culte de la Dosoftei până în 1993 (Bucureşti:ă Teora,ă
1998), Poezia pădurii (ed. a 2-a;ăBucureşti:ăOrion,ă2001), Altare (Botoşani:ă
Geea, 2007).
Mai este prezent de-a lungul timpuluiă înă publica iileă „Ardealul",ă
„Claviaturi",ă „Daciaă rediviva",ă „Plaiuriă n s udene",ă „Tribunaă literar "ă
(Bucureşti),ă „Vremeaă nou ă literar "ă (Buz u),ă „Gândirea",ă „Revistaă
Funda iiloră Regale",ă „Zarathustra",ă „Universulă literar",ă „Cuvântulă literar",ă
„Luceaf rul"ă (Sibiu)ă etc.ă Dină 1955ă îşiă public ă versurileă şiă articoleleă înă
„Scrisulă b n ean",ă semnândă Mariană Virgil,ă înă „Româniaă literar ",ă
„Luceaf rul",ă „Iaşulă literar",ă „Clopotul"ă (Botoşani),ă undeă isc leşteă şiă
Valeriu Leonte, etc.
Primele volume de versuri ale lui Valea, Mătănii pentru fata
ardeleană şi Întoarcerea lângă pământ (1942), marcate de nostalgia
Transilvaniei,ă suntă înrâuriteă deă stilulă incendiară şiă vindicativă ală luiă Aronă
Cotruş.ă
Pentru Arhanghelii care au căzut
Doamne, pentru Arhanghelii care-auăc zut

CaăoăBun ăVestireăpesteă ar ,
S -şiărisipeasc ătinere ea-n lut,
Te-ndur ăşiăleăd ăVeciaăscut
Şi-năcerulăT uăle-aprinde-oăsteaădeăpar .
Pentru Arhanghelii care-auăc zut,

S ăneărug măînăfiecareăsear .
Pentru Arhanghelii ce-au poposit,

Venindădinădep rt riăpe-ntinse ape,
107
Peăplaiulă rii,ătristăşiăcotropit,
F ăs ăleăfieăsomnulăliniştit
ŞiăcerulăT uăli-lăscutur ăpeăpleoape.
Pentru Arhanghelii ce-auăasfin it

S ăneărug măcuăfrun ileăplecate.
PentruăArhangheliiăcuăfrun iădeăger
Şi-năsufletăcuăto iăcriniiăprim verii,
ScrieăşiăTuăcuăsteleămariăpeăcer
C ăneamuriăcuăeroiăcaăeiănuăpier
Şiăc ăsuntăh r ziteăÎnvierii.
PentruăArhangheliiăcuăfrun iădeăger
S ăneărug măcuăşoapteleăt cerii.
PentruăArhangheliiăcuăzborulăfrânt
Înădou ăpentruăneamăşiălibertate,
F ăs ăr sar , Doamne,ădinăp mânt,
O floare cum pe lume nu mai sunt,
Cu roua numai stele nestemate.
Pentru Arhanghelii ce nu mai sunt

S ăneărug măînăfiecareănoapte.
Iar pentru Iuda care s-aăvândut

Cumăst ăînăumbraăneamuluiălaăpând ,
Cuăguraăgataăiarăpentruăs rut,
Strângândăargin iiămor ii-n pumnul slut,
Caăhiaraăh ituit ăşiăfl mând ,
Deschide,ăDoamne,ăiadulăT uătemut
Şi-arunc ăceaămaiăgroaznic ăosând .
Şiăcelămaiăblestematăcopacăcuăramuri
Grumazulăluiăs -l legene cu sfoara,
S ăştieăto iăaceiăce-iăpoart ăhramul
Care-i destinul celor ce-şiăvândăneamul
108
Şiăsoartaăcelorăce-şiătr deaz ă ara.
IarăpeăArhangheliiăf r ăprihan
Care-auăintratăînaltăînăVeşnicie,
Înăsufletăs -iăp str măcaăpe-oăicoan ,
Furtun ăînăaăinimiiăbulboan
Şiăpesteăranaă rii,ăAp ăVie."
Eliberat ădeăaceast ăinfluen ,ăpoeziaădeădup ă1970,ăcândăscriitorulă
reintr ăînăcircuitulăliterar,ăvaăp straătotuşiăpân ălaăsfârşităoănot ămesianic .ă
Valea scrie,ăcuăîncepereădeăla Întoarcerea lui Don Quijote (1972), o poezie
aăbucuriilorăvie iiătr iteăsubărazaăluminiiăastrale.
Caă istorică literar,ă caut ă s ă restituieă polemică în Coşbuc în căutarea
universului liric (1980)ă chipulă originară ală luiă Coşbuc. Volumul
memorialistic Oameni pe care i-am iubit (1977)ă evoc ă chipuriă deă scriitoriă
pe care i-a cunoscut (de la Liviu RebreanuăşiăLucianăBlagaălaăOctavăŞulu iuă
şiăDinuăPillat),ăpeăfundalulăfamiliariz riiăcuăoperaăacestoraăşiăalădevo iuniiă
pentru frumos.
Ap rut ă postumă Generaţia amânată (2002)ă esteă „biografiaă uneiă
genera iiă şiă istoriaă literar ă aă uneiă epoci".ă „Genera iaă amânat "ă cuprinzândă
scriitoriă n scu iă întreă 1918ă şiă 1925,ă s-aă afirmată întreă 1938ă şiă 1948ă şiă s-a
definităînăraportăcuă „treiămomenteăistoriceăcruciale":ăDictatulădeălaăViena,ă
guvernareaă legionar ă şiă r zboiulă începută înă 1941,ă evenimenteă avândă caă
reac ieă literar ă antifascismul,ă „transilvanismul"ă şiă opozi iaă fa ă deă culturaă
oficial .
***
MihaiăR dulescu (scriitor, 1936 – 2009), într-oădiscu ie,ăpublicat ă
peă internet,ă cuă fostulă de inută politică Ioan (Ninel) Oancea (cu care a fost
colegălaăLiceulăMateiăBasarab),ăneăarat ăcum acesta la cunoscut pe poetul
de inutăLucianăValea:
- "Deăfapt,ăaiăpomenităc ăa iăfostăîmpreun ăînălag r.ăDarămaiădeparteănuămaiă
ştiuănimic."
- "Amă fostă colegiă înă lag rulă deă laă Oneşti",ă îmiă l muriă nedumerireaă
men ionat ămultămaiăsus.
- "Acolo cum ai ajuns?" m-amă interesat,ă cunoştin eleă meleă despreă
suferin eleăsaleăr mânândăfoarteăs race.ăÎlăştiusemădoarărobotindăînăinfernulă
de pe litoral.
109
- "Am venit dintr-unulă dină lag releă deă laă Canal",ă ziseă caă şiă cândă mi-ar fi
citităgândul.ă"Maiăprecis,ădeălaăCoastaăGaleş."ăÎşiătraseăsufletul,ăcaăînainteaă
uneiă recuper riă aă timpuluiă deă odinioar .ă "Plecasemă deă acoloă înă prim varaă
anuluiă1953,ăcuădestina iaăOneşti.ăPeălâng ăacestălag r,ălaăunămomentădat,ăs-
aăinstituităoăanex ,ăunălag rămaiămic,ădeăcircaă500ăde inu i,ăpeăcândăOneştiulă
cuprindeaă câtevaă mii.ă Noiă denumeamă anexa:ă Oneşti-Baraj."
- "Apucaseăs ăseăînfiin ezeăcândăv-auăc ratăacolo?"
- "Nu.ăDup ."ăZâmbiăuşorăbatjocoritor,ăpreg tindu-seăs -miăînf işezeăoăfa ă
aălucrurilorăpeăcareăseăaşteptaăs ănuăoăcunosc.ă"Eăinteresantăc ăOneşti-Baraj
aăreprezentat,ăînămomentulăîntemeierii,ăoădovad ăaăemancip riiăna ionaleăaă
securit ii!ă..."
Cuă adev rată amă amu it.ă Constatândă cuă oă satisfac ieă abiaă înflorindu-i la
col ulă guriiă efectulă cuvinteloră sale,ă m ă l s ă s ă plutescă perplexă înă
dezorientareaă provocat ă chiară deă el,ă dup ă careă m ă scoaseă laă mală cuă
explica iile:
- "Da,ă pentruă c ă Oneşti,ă lag rulă celămare,ă seă g seaă subă administra iaă unuiă
‘sovrom’.ă Laă câtevaă luniă deă laă sosireaă noastr ,ă s-auă pusă bazeleă lag ruluiă
mic,ă deă laă Oneşti-Baraj,ă subven ionată deă întreprindereaă româneasc ă
"Energoconstruc ia".ă Înă acestă ală doileaă lag r l-am cunoscut pe Lucian
Valea.ăAmăpetrecutăîmpreun ătoamnaăluiă1953ăşiăiarnaăspreă‘54.ăPoetulănuă
veniseă cuă noiă deă laă Canală ci,ă anterior,ă munciseă laă Bicaz.ă Atâtă amă aflată
despreătemni eleălui.ăFuseseăluatăînăbra eădeăc treăunăgrupădeătineriădeăcareă
eramăaproapeănedesp r ităeuăînsumi.ăAăjucatăunărolădestulădeăproeminentăînă
aă neă sus ineă moralulă şiă aă neă puneă laă dispozi ieă ună exempluă deă calitateă şiă
integritate."
- "Prieteniiă t iă tineriă f ceauă parteă dină vechiulă lag ră sauă proveneau,ă caă şiă
tine, de la Canal?" - "UniiăveneauădeălaăCanal;ăal iiădeălaăBicaz.ăIndiferentă
c ă neă cunoşteamă anterioră sauă nu,ă amici iileă dintreă noiă seă legauă repede,ă
pentruăc ăniciăunulănuăeramăviciat.ăNuăajunseser măprinălocuriăundeăs ăneă
pervertim sufletele. Eram sinceri, eram..."
- "Vorbeştiădeăreeduc ri",ăîncercăs ăghicesc,ădândăglasăb nuielilorămele.
- "Da.ă Nuă trecuseă niciă unulă dintreă noiă prină reeduc riă şiă niciă nuă seă
exercitaser ăasupraănoastr ăpresiuniădeămareăanvergur ."
- "Dormea iăto iăînăacelaşiădormitorăsauăcumădeăv ălegase iăaşaădeăstrâns?"ăîlă
întreb.
- "Înă oriceă colonieă deă munc ă - aşaă seă numeauă lag releă înă timpulă acelaă -,
tinerii,ăindiferentăc ăerauăaduşiădinălocuriădiferite,ăc ăseăcunoşteauădinainteă
sau nuăseăcunoşteau,ălaăscurtătimpăseăadunauăînămiciăgrupuri,ăsfârşindăprinăaă
110
seăîntâlniăînăaceeaşiăbrigad .ăBineîn elesăc ăaceast ămân ădeăindiviziănuăeraă
foarteănumeroas ,ăîntrucâtăniciătineriiădinălag reănuăerauămultăpreaănumeroşiă
laăaceaădat .ăDarăexistaăoăcomuniuneădeăvârst ,ădeăperspectiv ...ăM ărog,ăeă
greuă deă definită ceă neă atr geaă uniiă c treă ceilal i.ă Îns ă dac ă înă cazulă uneiă
m suriăforteăaăadministra ieiăneăpomeneamăîmpr ştia i,ăpesteăcâtevaăluniăneă
reg seamă iar şiă împreun ,ă înă aceeaşiă brigad ă şi,ă desigur,ă înă aceeaşiă
prietenie.
- "LucianăValeaăf ceaăparteădinăaceeaşiăbrigad ăcuăvoi?"
- "Da,ăeraăcuănoi",ăîmiăr spunde:ăadic ăseăg seaăînăaceeaşiăbrigad ăcuăei.
- "Cine l-aăinvitatăînăbrigadaăvoastr ,ă iiăminte?"
- "Nu.ăAşăputeaămaiăcurândăspuneăc ănoiăamăajunsăîntâmpl torăînăbrigadaă
undeăseăaflaăşiăel."
- "Cumăar ta,ăNinele?ăTe-aăimpresionatăprinăînf işareăsauăcum?..."
- "Laăaceaăvremeăeraăunăb rbatăpotrivitădeăstatur ,ăunăardeleanăchipeş.ăNuă
numaiăc ăeraăfrumos,ădarăeraăşiăfoarteăinstruit.ăCuăoăcultur ăneobişnuit ."
- "Camăceăvârst ăaveaăLucianăValeaăcândăl-aiăîntâlnităînălag r?"
- "Întreă30ăşiă40ăani.ăNuăpotăpreciza.ăCredămaiădegrab ăc ăeraăunăomăîntreă
33ă şiă 34ă ani.ă Insistă c ă eraă foarteă pl cută laă vedere,ă vorbeaă deosebită deă
frumos,ă logicaă luiă nuă l saă descoperit ă niciă ceaă maiă mic ă fisur ă şiă puneaă
multă sufletă înă celeă spuse.ă Desigur,ă eraă poet.ă Şiă amă în elesă c ă poe iiă auă
anumiteătr iriămultămaiăintenseădecâtăoameniiănormali.ăDeăaceeaăeăposibilă
caăuneoriăconstan aălorăînăatitudiniăs ămaiăfieăpus ăînădiscu ie.ăPentruăc ăeiă
suntăfoarteăreceptiviălaăinfluen eăşiăpotăs ătreac ăuneoriădeălaăunăsentimentălaă
altulăcuădestul ăuşurin ."
- "Înăceăm sur ălucrurileăiăseăpotriveauăşiăluiăLucianăValea?"
- "L-amăîntâlnităpeăValeaăşiădup ăieşireaădinăînchisoare",ăseăgr beşteăs -mi
deaă r spunsulă celă maiă limpedeă peă care-lă g seşteă laă oă întrebareă devenit ă
esen ial ătocmaiădatorit ăinsisten elorăcuăcareămi-aăl murităceeaăce,ădesigur,ă
p reauăsl biciuniăcategoriceăaleăpoe ilor.ă"Eăcuăputin ăs ăfieăastfelăfiindc ăaă
observatăc ăamăfostăunulădintreăaceiaăcareăamă inutămultălaăel,ăl-am apreciat
poate cel mai mult din grupul nostru. M-amă rev zută cuă Luciană Valea;ă deă
data aceasta n-aşămaiăputeaăprecizaăanulăcândăs-aăpetrecutăevenimentul.ăÎnă
oriceăcaz,ălaăcâ ivaăani,ăcelămult,ădeălaăeliberare,ăl-amărev zutăînăBucureşti."
- "Întâmpl tor?"
- "Ne-amă c utat.ă Maiă bineă zis,ă elă ştiindă sauă aflândă adresaă mea,ă m-a
contactat. Ne-amărev zut",ăinsist .ă"Pentruă mineăaăfostăoămareăbucurie.ăÎnă
continuare,ăaă inutăs -lăîntâlneasc ăpeătat lămeu,ăc ruia,ăcumăesteăfiresc, eu
îiăvorbisemădespreăelăşiăcare,ăaprioric,ăaveaăoăstim ăspecial ăpentruădomnulă
111
Valea.ăLaăfelăşiăpoetul,ădinăcâtăm ăcunoscuseăpeămine,ădobândiseădorin aădeă
aăfaceăcunoştin ăşiăcuătat lămeu.ăDiscu iaădintreăeiăaăfostăpl cut ,ăiarăîntr-un
punct a fost foarte-foarteăprecis .ăValeaăl-aăîntrebatăpeătat lămeu:ă"Domnuleă
Oancea,ăsuntemăînăanul..."ă(Puteaăs ăfieă‘55,ă‘56,ăm ărog,ănuămaiă inăminte.ă
Vaă s ă zic ,ă l-aă întrebat:)ă "Domnuleă Oancea,ă peă mineă eiă m ă cunosc"ă (Seă
refereaă laă autorit i.)ă"Şiă miă seă cereă s scriuă pentruă ceiă deăast zi.ă S ă scriuă
cevaă careă s ă leă foloseasc ă lor,ă m ă rog.ă Dumneavoastr ă ceă p rereă ave i?"ă
Tat lămeuăs-aăgândităpu inăşiăi-aăgr it:ă"DomnuleăValea,ăceăperspectiveădeă
viitorăputemăîntrevedeaăast zi?ăNuăpreaăoptimiste.ăDac ăviăseăcereăs ăscrie i,ă
euă unulă niciodat ă nuă v-aşă condamnaă pentruă asta.ă Dumneavoastr ,ă dac ă v ă
solicit ăs ăscrie iăpentruăei,ăcredăc ăoăpute iăface."ăLucianăValeaănuăaăjubilat.ă
Aăprimităr spunsulăcuăseriozitate.ăMi-aămul umit.ăNuămi-aăspusăniciăc ăseă
aşteptaă laă acelă r spuns,ă niciă c ă nuă seă aşteptaă laă el.ă Şiă ne-amă desp r ită cuă
aceeaşiăcald ăamici ie.ăÎns ădup ăceăaăplecatăValea,ăeuăm-amăuitatălaătat lă
meuăşiăl-amăîntrebat:ă"Cumăaiăfostădeăacordăcuăpublicareaăşiăi-ai dat chiar
sfatulădeăaăscrie?"ăTat lămeuăm-aăprivitălungăşiămi-aăspus:ă"Ceăvoiaiăs ăfac?ă
Nuă în elegiăc ă r spunsulă laă aceast ă întrebareătrebuiaă s ă şi-l dea singur, nu
s -lă aştepteă deă laă mine?ă Euă i-amă r spunsă cevaă careă s ă nu-l supere. Mai
departe,ăs ăfieăDumnezeuăcuăel."
- "Ba a semnat mult prea multe poezii, cum se numeauăatunci,ă‘peălinie’ăşiă
cuă ceă con inut...!’ă p ruă s ă cânt reasc ă cuă oă unealt ă nev zut ă cantitateaă deă
boireăprezent ăînăversurileăcuăpricina.
- "Teărogăs -miăexpliciăînăceăm sur ăcapacitateaăpoe ilorădeăaănuăfiăconstan iă
peăoăanumit ăpozi ieăseăilustreaz ăşiăprinăactivitateaăînăpuşc rieăaăluiăLuciană
Valea."
- "P i,ă s ă revenimă laă ună anumită moment,ă laă oă anumit ă întâmplareă ceă s ă
ilustrezeă cumvaă aceast ă condi ieă special ,ă cumă oă consideră eu,ă aă poe ilor.ă
Printreăaltele,ădeten iaăluiăLucianăValeaăaăluatăsfârşit atunciăcândămunceamă
împreun .ăIăseăîmpliniăcondamnareaăpeăcareăoăavea,ădeădoiăsauădeătreiăani,ă
m ă rog,ă nuă preaă mul i,ă nu-miă maiă amintesc,ă înă timpă ceă noiă eramă înc ă laă
Oneşti.ăVaăs ăzic ,ăpân ăatunci,ăValeaăeraăpoateăcelămaiăîndârjităsus in toră
pe plan morală ală uneiă rezisten eă activeă împotrivaă comunismuluiă şiă ală uneiă
condi ion riăpatrioticeăaănoastre,ăaăde inu ilor.ăBineîn eles,ăeraăoărezisten ă
paşnic ,ă psihologic ă maiă ales.ă Înă acesteă condi ii,ă luiă Valeaă iă seă sfârşeşteă
condamnarea,ăesteăluatădintreănoiăşiăpusăînălibertate,ăesteăînso itădeănoiăspreă
poartaăpeăcareăaveaăs ăias ăînălumeaăliber .
Aşaăaăfostăeliberat.ăNe-am bucurat.
112
Pân ăs ăneăd măbineăseamaădeăceleăceăseăpetreceau,ăîntr-unăr gazămaiămică
deătreiăluniăneătrezimăcuădomnulăLucianăValeaăreadusăînapoi.
Laăgref ,ăînăacte,ă maiăştiuăeuăcum,ă seă comiseseă oăgreşeal .ăIă seă sc zuseăoă
perioad ,ă înă cadrulă aplic riiă condi ionalului,ă oă perioad ă ceă nuă trebuiaă
sc zut .ă Înă concluzie,ă maiă aveaă deă efectuată oă lun ă sauă dou ă deă deten ie.ă
Conştiincioşiăşiăcredincioşiăscriptelor,ădomniiădeălaăsecuritateăşiămili ieăl-au
adusăînapoi,ăs -şiăfac ăşiăaceaălun ăsauăaceleăluniăcâteăîiămaiăr m seser ădeă
efectuat.ăNuăfuseseăpreaătareăafectatădeărevenireaăîntreănoi.ăDimpotriv ,ăneă
reîntâlnir mă cuă bucurie.ă Îns ,ă f r ă întârziereă amă b gată deă seam ă oă
schimbareă laă el.ă Deă dataă aceastaă nuă neă maiă vorbeaă despreă noiă şiă datoriileă
noastreămoraleăşiă despreăceăanumeăneăaşteptaăpozitivăînăviitorulăcare,ăf r ă
discu ie,ăurmaăs ăseăiveasc ,ăcareătrebuiaăs ăneăg seasc ăpreg ti i...ăşiătoateă
celelalte! Nu. De dataăasta,ădomnulăLucianăValeaăt cea.ăT cea.ăŞiăt cea.ăŞiă
iar şiăt cea.ăŞiăeraăfoarteămeditativ.
L-amă întrebat:ă "Domnuleă profesor,ă eă clară c ă viă s-aă întâmplată cevaă ceă v-a
schimbatămentalitateaăînăoarecareăm sur .ăA iătr ităoăanumit ămodificare."ă
Lucian Valea nu a contestat. Nu mi-aăr spunsăvehement;ătotuşi,ămi-a dat un
r spuns.ă M-aă privită lungă şiă mi-aă spus:ă "Drag ,ă într-adev r,ă amă constatat,ă
f r ăbucurie,ăc ,ăafar ,ălucrurileănuăseădesf şoar ăaşaăcumăleăconsideramănoiă
deă aiciă din untru.ă Noiă altfelă vedemă lucrurile."ăAmă cerută euă preciz ri,ăf r ă
preaămareăenergie,ăîns ,ăpân ălaăurm ,ăn-aăfostănevoieădeăpreaămulte,ăfiindc ă
amă camă în elesă despreă ceă vorbea.ă Valeaă fuseseă efectivă şocată deă adaptareaă
societ iiănoastreăleăsistemulăcomunist,ăaăfostăşocatădeăcvasiindiferen aăceloră
deă afar ă fa ă deă situa iaă şi,ă s -iă zică aşa,ă luptaă noastr ă dină interior,ă lupt ă
intelectual-psihologic ădeărezisten .ăPeăcândăafar ,ăfiecareăseăgândeaăcumă
s -şiăpun ămaiăbineălaăad postăaşezareaăînăsocietateăşi,ăeventual,ăcumăs ămaiă
prospere. Asta pe Valea l-aă mişcată mult,ă l-aă şocată efectiv."
- "Deciăînăniciăunăcazănuăf ceaăunăsc z mântăfa ădeăatitudineaăsaădeăpân ă
atunci,ăciăcuăadev ratăfuseseăr nitădeărealitateaădeăafar ,ăr mânândăacelaşiă
lupt tor.ăNumaiăc ăunulănuăsuficientădeăîncrez torăînăizbând ..."
- "Ninel,ăacumăteărogăs ăreviiămultăînăurm ăşiăs -miăpovesteştiăceăaăînsemnată
pentruă tineă întâlnireaă cuă ună poet,ă prospe imeaă ei.ă Poateă c ă nuă aiă stată cuă
mul iă poe iă importan iă pân ă laă Luciană Valea.ă În elegăc ă aă fostă profesorădeă
liceu, nu?"
- "Trebuieă s ă recunoscă c ă deşi,ă ulterior,ă despreă Valeaă amă auzită nuă numaiă
lucruriăpl cuteă- seăpareăc ăaăscrisăpentruăregimăanumiteăversuriăcare...;ănu-i
cunoscă operaă literar ă niciă dinainte,ă niciă deă dup ă temni ...ă -, pentru mine
Valea a fost reprezentativ maiămultăcaăpersoan ăsauăpoateănumaiăaşa.ăAmă
113
inutămultălaăLucianăValea.ăAmă inutălaăelăcaălaăunăsufletădeosebitădeăsinceră
şiă caă laă oă minteă p trunz toareă şiă foarteă cultivat .ă Pentruă mine,ă Valeaă aă
r masăunaădintreăceleămaiăfrumoaseăfiguriăatâtăaleătinere ii,ăcâtăşiăaleăvie iiă
mele."
- "Insist:ă cumă aă fostă întâlnireaă cuă elă caă poet?ă Cumă aă ajunsă s ă v ă spun ă
versuri?"
- "Repet: nu asta a fost important pentru mine."
- "Mi-aiă spusă c ă aă fostă ună personajă controversată chiară şiă înă lag r.ă Ceă
ascundeaiăcândăspuneaiăaceasta?"
- "Controversareaă luiă înă colonieă nuă aă avută temeiuriă reale.ă Într-oă anumit ă
perioad ă aă fostă chemată deă comandantă şiă luată dintreă noiă pentruă aă fiă f cută
profesorălaăoăşcoal ădeăalfabetizareăînăcadrulălag rului.ăSeăştieăc ăpolitrucii,ă
comandan iiădeălag r, toateăcadreleăsuperioareă ineauămor işăs ădobândeasc ă
oă aparen ă ceă s -iă recomande,ă eventual,ă nuă numaiă înă fa aă şefiloră lor,ăciăs ă
reprezinteă şiă ună felă deă ‘vitrin ’ă pentruă ei.ă Aceast ă şcoal ă deă alfabetizare,ă
bineîn elesă c ă aveaă nevoieă deă ună profesor.ă Aă fostă alesă Valea.ă Puteaă s ă fieă
foarteăbineăalesăaltul.ăAceleaşiăcriticiăi-arăfiăfostăadresateăceluilalt,ăfieăc ăseă
numeaă Popescu,ă Ionescuă sauă maiă ştiuă euă cum...ă Nuă amă avută niciă ceaă maiă
mic ăb nuial ,ăinforma ieăsauădubiuăprivitorălaăfaptulăc ăValeaăaăfostăunăom
corect,ăunăomădeăsuflet.ăEsteădeparteădeămineăcâtăeăcuăputin ăispitaădeăa-l
credeăcumvaăaăfiăfostăturn tor,ăinformatorăşiăalteăporc rii."
- "Peăsemneăc ăoameniiăîlăinvidiauăc ăfuseseăscutitădeălopat ..."
- "Înă perioadaă cândă aă fostă profesoră deă alfabetizare, avea destul de lucru.
Astaăîiăeraăactivitateaăînălag răînărespectivaăperioad ."
- "Auăfostămaiămul iăprofesoriăantrena iăînăaceaăpreocupare?"
- "Nu.ăAăfostăunulăsingurădeoareceăseăf ceaăfoarteămareăeconomie.ăCeiăcare-
lă criticauă pentruă aceasta,ă oă f ceau mai mult, cum spuneai, dintr-un
sentimentă deă omeneasc ă invidie.ă Fiindc ă într-adev r,ă atunciă cândă ceilal iă
munceauăpân ăleăieşeaăşiăultimaăpic tur ădeăvlag ăşiădeăvia ădinăei,ănuăleă
eraăpl cutăs ăştieăc ăundevaăcinevaăst teaălaăoămas ăşiăcorectaăcuăcreionul
nişteă hârtii.ă Nuă amă auzit,ă îns ,ă nimică concretă despreă vreoă ac iune..."
Nu-lălasăs ăîncheie,ăstr duindu-m ăs ăîn elegăpeăc ileămeleăpersonaleăaceleă
împrejur riămaiăspeciale,ăinediteăpentruăexperien aămeaădeăpenitenciar.”
- "Alfabetiza iiăerauăşiăeiăscuti iădeămuncaălaăroab ?"
- "Alfabetiza iiănuăerauăscoşiădeălaămuncaăfizic .ăSeăprezentauăînăture,ăcaăs ă
spunemă astfel,ă deă câteă zece-dou zeci,ă nuă maiă ştiuă exactă câ iă şiă fiecareă
participaălaăcursătimpădeădou ăore.ăAstfelăc ăalfabetizareaăaveaălocăîntr-un
num r deăşase-şapteăseriiăzilnic.ăAceastaăseădesf şuraseănuăînăperioadaăcândă
114
l-am cunoscut eu pe Valea,ă ciă într-unaă anterioar .ă Vaă s ă zic ă atunci,ă peă
timpulă şcolii,ă nuă eramă împreun ă cuă Luciană Valea.ă Amă aflată despreă asteaă
numai din povestirile acelora care fuseser ăcuăelăînăaceaăperioad ."
- "Poezia (Pentru Arhanghelii care au căzut - nota noastră) pe care mi-ai
transcris-oă esteă legionar .ă Valeaă s-aă declarată legionară înă fa aă voastr ă
vreodat ?"
- "Nu s-aădeclaratăniciălegionar,ăniciăcaăfiindăînregimentatăînăvreunăalt partid
sauăc ăarăfiăfostăadeptulăvreuneiădoctrineăpolitice."
- "Poeziaăesteădeăfactur ălegionar ,ătotuşi.”
- "ăPoeziaăeraăinspirat ădeăac iuneaălegionarilorăpeăcareăel,ăînăaceaăperioad ,ă
îiăpriveaăcaăavândăunăînaltăsentimentăpatriotic."ăNinelăt cuăoăbucat ădeătimp.ă
Apoiă ad ug ă cuă regret:ă "Aceastaă nuă înseamn ă c ă maiă târziuă nuă aă scrisă şiă
pentruăcomunişti.ăVezi,ăpoe ii..."
115
116
Blocurileădeăinterven ie,ădinăzonaăRAFOăS.A.,ălaăcareăauălucrată iăde inu iiăpoliticiădinăColoniileădeă

munc ăfor at ăOne tiă iăBorze ti
117
Canalulădeăaduc iuneăaăapeiă(înălungimeădeăcca.ă7ăkm),ăaferentăbarajuluiăPlatformeiăpetrochimiceă
Borze ti,ălaăcareăauălucrată i de inu iiăpoliticiădinăColoniaădeămunc ăfor at ăBorze tiăBarajă(detaliuădeă
începutăalăcanaluluiădeăaduc iune)
Barajul de pe Trotu ,ă(administratăast zi de Administra ia Na ional „Apele
Române”)ăaferentăPlatformeiăPetrochimiceăBorze ti,ăîn zona str zii
Avântului, din mun. One ti,ălaăcareăauălucratăde inu i politici din Colonia
deămunc ăfor at ăBorze tiăBaraj
118
119
Canalulădeăaduc iuneăaăapeiă(înălungimeădeăcca.ă7ăkm),ăaferentăbarajuluiădeăpeăTrotu ăală

PlatformeiăpetrochimiceăBorze ti,ălaăcareăauălucrată iăde inu iiăpoliticiădinăColoniaădeă
munc ăfor at ăBorze tiăBarajă(fotoă2015)
120
Canalulădeăaduc iuneăaăapeiă(înălungimeădeăcca.ă7ăkm),ăaferentăbarajuluiăPlatformeiă
petrochimiceăBorze ti,ălaăcareăauălucrată iăde inu iiăpoliticiădinăColoniaădeămunc ăfor at ă
Borze tiăBarajă(por iuneaădeăfinal,ăcuăCasaăfiltrelorădeăap ,ădeservit ăînăprezentădeă
personalulăTermocentraleiăBorze ti)ă
121
Primaăetap ădeăconstruireăaăora ulăOne tiă(1952- 1960):ăcartierulăTineretuluiă iăCa in,ăaxată

peăceleădou ăbulevarde,ăb-dulăRepubliciiă i b-dul Oituz, cu orientare spre podul de peste
Ca ină iăînăcontinuareăspreăgaraăferoviar ,ălaăcareăauălucrată iăde inu iiăpoliticiădinăColoniileă
deămunc ăfor at ăOne tiă iăBorze ti
122
CartierulăTineretului,ădinămun.ăOne tiă(imagineădeăpeăB-dul Oituz)

la careăauălucrată iăde inu iiăpoliticiădinăColoniileădeămunc ăfor at ăOne tiă iăBorze ti
1 2
3 4
Ofi eriădeăsecuritateăcareăauăocupatăfunc iiădeăconducereăînăcadrulă
Coloniilorădeămunc ăfor at ăOne tiă iăBorze ti:
1 - B SESCUăVASILEăANTON;ă2 - DIACONEASA ION GHEORGHE;

3 – FICIOR IOAN; 4 – ISTRATE CONSTANTIN
123
Azilul psihiatric cu caracter politic de la
One ti
Ast ziă autorit ileă româneă iă lumeaă medical ă alegă s ă in ă subă oă

ap s toareăt cereăfenomenulărepresiuniiăpsihiatriceădeădinainteădeă1989.ă
Cazuriădeă“pacien i”ăajun iăînăSpitalulă(sec ia)ădeăpsihiatrieăOne ti,ă
suntăfoarteăgreuădeădescoperităînălipsaăuneiăcercet riătemeiniceăaăarhiveloră
CNSASăsauăaăm rturieiăunorăoameniăimplica iăînăastfelădeăabuzuri:ămediciă
psihiatriă martori,ă diziden iă politiciă interna i, medici psihiatri care au
colaborată cuă Securitatea.ă Totu iă înă pres ă iă peă internetă auă ap rută astfelă deă
cazuri,ădintreăcareăamăalesădoarădou .ă
Primulă cază esteă celă ală so ieiă dizidentuluiă iă de inutuluiă politică

StelianăChiperăB l tescu,ăcareăaătr itălaăTg. Ocna.
Dintr-oă “Scrisoareă adresat ă D-luiă Pre edinteă Emilă Constantinescu”ă
de Steliană Chiperă B l tescu,ă publicat ă peă ună blogă deă internet,ă deă fiicaă
acestuiaăLumini aăAndrei,ăafl măoăscurt ăbiografieăaăacestuia:ă
124
Vă scrie Stelian Băl ătescu, nume pe care îl am din februarie
1960, urmare a căsătoriei. Până la acea dată m-a chemat Stelian
Rădulescu, nume cu care am făcut coala primară, liceul, coala militară
de ofi eri de rezervă, armata, captivitatea, cu care m-am repatriat prin
greva foamei în 1948 i cu care am fost cunoscut în continuare
în închisorile din România, de unde am fost eliberat doar în 1956. După
căsătorie mi-am luat noul nume, după care, la scurtă vreme mi-am fixat
domiciliul în Tg. Ocna, str. Verii 20, jud. Bacău. Am fost sub arme din
1937 până în 1948 fără întrerupere (pe front, concentrat, iară i pe front),
iar în 24 noiembrie 1942 am căzut prizonier de război în URSS
(având grad de sublocotenent). Am fost repatriat în mai 1948 prin greva
foamei, împreună cu al i aproape 900 de ofi eri prizonieri. Dar ajun i în
ară am intrat sub ancheta securită ii, maltratat în mod bestial, urmând
apoi apte ani de deten ie în condi ii îngrozitoare. (Sublocotenentul
Stelian Rădulescu împreună cu învă ătorul Gh. țilitaru a coordonat
cunoscuta organiza ie de rezisten ă de pe Valea Râmnicului,“țihail”. În
martie 1949 au fost aresta i, împreună cu al i aproximativ 100 de
membrii ai grupului. – nota noastră) Aceea i tortură a fost practicată i
în închisorile prin care am colindat: Rm. Sărat, Gala i, Jilava, Poarta
Albă, Peninsula, Canal, Aiud, Gherla, Cavnic, Satu Mare, din nou la
Șilava, de aici la Țugoj i în continuare la Aiud, apoi la Gherla, de unde
în 1956 am fost pus în libertate.
125
Înă 1957ă întocme teă câtevaă scrisori,ă peă careă leă adreseaz ă Marii
Adun riă Na ionale,ă membriloră PCRă iă Ambasadeiă Moscoveiă laă Bucure ti,ă
înă careă spuneă c ă politicaă peă careă oă ducă esteă gre it ,ă c ă nuă seă respect ă
drepturileă iă libert ileă fundamentaleă aleă cet eniloră iă c ,ă promovândă
incompeten a,ă araă vaă ajungeă laă faliment, drept pentru care, mai devreme
sauămaiătârziu,ăcomuni tiiăvorăfiăf cu iăr spunz toriăînăfa aăpoporului.
După închisoare au urmat alte persecu ii ale autorită ilor, pentru
ca în ianuarie 1970 să fiu iară i arestat, anchetat i condamnat pentru
propagandă contra securită ii statului (art. 166 punct 2, Cod Penal), fiind
pus în libertate la 6 iulie 1976. Am stat închis iară i ase ani i ase luni,
după ce mi s-au confiscat de la domiciliu manuscrise i coresponden ă
care i azi se află la dosarul cauzei, dosar care probabil zace prăfuit în
vreun subsol păstrător de arhivă. Totu i el există, pentru că am primit
copie după sentin a de condamnare din 1970. Surprinzător pentru mine
este că, în sentin ă se spune „fost legionar din 1949”, ori cum era posibil
când în anul 1949 eram în închisoare, judecat. (Stelian Băl ătescu nu a
făcut niciodată parte din partidul legionar i nici din alt partid – nota
noastră). Din martie 1949 i până la judecată, am suportat tragedia
anchetelor interminabile.
Dup 14ă aniă munci iă prină închisoriă i coloniiă deă munc ă for at ,ă
în ziuaă deă 24ă martieă 1984,ă p trundeă înă incintaă Ambasadeiă SUAă dină
Bucure tiă undeă depuneă oă scrisoareă adresat ă Congresului American,
CamereiăComuneloră(Anglia)ă iăParlamentuluiăRepubliciiăFranceze.
Urm rită iă înainteă deă Securitate,ă dup ă acestă episodă vaă fiă supusă
presiunilor permanente ale acestei: Prima perchezi ie domiciliară a avut
loc în ziua de 17 iunie 1989, a doua la 22 iunie 1989 i a treia în 13
decembrie 1989, însă au mai fost i alte perchezi ii legate de situa ia mea
la Foc ani, Rm. Sărat i Ploie ti.
Pe toată perioada 17 iunie - 22 decembrie 1989 am fost sub
ancheta Securită ii Bacău, timp în care a fost adusă de la Bra ov i fiica
mea Țumini a Andrei, anchetată în zilele de 14 i 15 decembrie 1989.”
Revolu iaă dină Decembrieă 1989ă l-aă sc pată peă Stelian Chiper
B l tescu deăoănou ăarestareă iădeănoiăpersecu iiăpolitice.ă
Con tientăpân ăînăultimaăclip ădeărealitateaăpolitic ă iăeconomic ăaă
riiă deă dinainteă iă ă dup ă 1989,ă înă 19ă decembrieă 2003ă s-a stins dină via ă
StelianăChiperăB l tescu,ăunăomăgreuăîncercatădeăvia ă iăunămodelăgreuă
de urmat.
126
Aă l sată înă urmaă saă lucr riă precum:ă „Asasin riă deă conştiin e”,ă
„Divinaă iscusin ă sauă Poemulă regilor”,ă „Floriă şiă spini”,ă „Emancipareă sauă
declin”,ă„Dest inuirileăunui pribeag”,ă„Arcăpesteătimpă– umbrele tiraniei –
istoriaăcaptivit iiăofi erilorăromâniăînăURSS“,ă„Testament“,ătoateăînsumândă
maiăbineădeă30.000ădeăpagini,ăr maseăînămanuscris.
***
Fiicaă sa,ă Lumini aă Andrei,ă poveste teă peă acela iă blog de internet
cumăsitua ia deădizidentăpoliticăaătat luiăs uăStelianăChiperăB l tescuăs-a
r sfrântăasupraăsaă(copilăfiind),ădarămaiăalesăasupraămameiăsale:
După arestarea tatălui meu (din 1970) mama Clementina Chiper
Băl ătescu era tot mai abătută. O dubi ă pe care scria mare țIȚI IE o
a tepta zilnic în fa a scolii i, sub privirile elevilor i sătenilor curio i, era
dusă la securitate, să spună ce- i aminte te referitor la tata (marturii). O
torturau psihic, lăsând-o ore în ir singură i flămândă într-o încăpere
întunecoasă, doar cu o veioză aprinsă pe masă. Până într-o zi, după
aproape două luni de hăr uială, când a căzut fără cuno tin ă, tocmai
când intrase un mili ian să o întrebe dacă i-a mai amintit ceva.
țama nu mai avea nici un sprijin i era dărâmată psihic. S-a
îmbolnăvit, fiind de mai multe ori internată la țoine ti, Comăne ti i
One ti la sec ia Interne.
După revenirea din deten ie a tatălui meu, mama se îmbolnăve te
din nou i este internată de mai multe ori la spitalele din Tg. Ocna i
One ti, suportând în cele din urmă o interven ie chirurgicală la Spitalul
Fundeni din Bucure ti. Starea precară de sănătate a mamei a necesitat
mai multe zile de concediu medical, de la prima internare când i s-au
depistat mai multe afec iuni i până la stabilirea diagnosticului i
interven ia chirurgicală, însumând în acel an aproape 90 de zile. Din
cauza faptului că era mereu aten ionată că nu i se mai poate prelungi
concediul medical, tatăl meu a considerat că trebuie să o ajute cumva i a
apelat iară i la singura “rela ie” pe care o avea, Securitatea. Conform
arhivelor CNSAS (proba nr.23), în data de 21 octombrie 1978 se prezintă
la sediul securită ii din Tg. Ocna, la țr. (semnatură indescifrabilă -
Iliescu?), explicându-i acestuia ce problemă are i rugându-l omene te
să-l ajute intervenind pe lângă medici să-i prelungească mamei concediul
până se va mai însănăto i, cel pu in 2-3 săptămâni. Conform
informatorului “Georgescu Țiviu”- CNSAS (proba nr.23), mama ie ea
doar din când în când la plimbare, sprijinită de bra ul unei vecine care
avea grijă de ea (d-na Moraru – martor). Respectivul securist îi propune
127
tatălui meu să depună în numele mamei o cerere la Oficiul de Expertiză
țedicală a Direc iei pentru Problemele de țuncă i Ocrotiri Sociale
(DPțOS) a jude ului Bacău, prin care să solicite prelungirea
concediului medical pe baza rezultatelor investiga iilor i biletelor de
externare. În data de 20.12.1978 prime te rezultatul cererii, comisia
stabilind că starea de sănătate îi permite mamei continuarea activită ii,
nefiind motive întemeiate de prelungire a concediului (Proba CNSAS
nr.24).
Imediat după aceea, un alt vecin – medic la Spitalul Tg. Ocna (de
asemenea racolat de securitate), dr. Dobrinescu, se oferă să vină în
“ajutorul” mamei, “aranjându-i” să se interneze la Spitalul de
Psihiatrie One ti. Încrezătoare, mama acceptă, însă imediat după
internare i se administrează un tratament în urma căruia devenea
incoerentă, urla i începea să se zbată, lovindu-se cu capul de pere ii
salonului, de multe ori fiind legată de pat. Întâmplarea a făcut ca în
acela i loc i în aceea i perioadă să se afle internată îngrijitoarea colii
Bogata - unde mama era directoare – d-na Bechim, care, observând că
aceste reac ii înspăimântătoare se manifestă imediat după administrarea
tratamentului i cunoscând faptul că mama a mai fost persecutată politic,
î i dă seama că tratamentul îi este dat pentru a o distruge i nu pentru a o
ajuta i ne spune, atât veri oarelor mele (care locuind la One ti o vizitau
mai des), cât i mie i tatălui meu, să facem cumva ca mama să nu mai ia
tratamentul. Tata a în eles repede ce se întâmplă i solicită externarea
mamei, care se face după aproape o lună. De atunci, mama devenise
extrem de speriată de cruzimea securi tilor i de mijloacele la care erau
în stare să apeleze, încât i după mul i ani de la această înfrico ătoare
experien ă, când se vorbea de securitate, începea să tremure i să plângă,
uneori trecând ore în ir până să se lini tească. Ța doi ani după decesul
tatălui meu, a făcut un atac cerebral în urma căruia a rămas imobilizată
la pat, fiind nevoită să stea permanent doar pe spate. Cu toate că centrul
vorbirii nu-i fusese afectat, mama nu mai vorbea decât foarte rar, de
obicei imediat după ce se trezea, după care î i amintea că trebuie să tacă,
fără să mai scoată vreun cuvânt tot restul zilei. A decedat la 23 aprilie
2011, la o zi după ce, în sfâr it, depusesem la Tribunal formalită ile în
vederea repara iilor morale.
***
128
Ală doileaă cază deă internareă înă
Azilul psihiatric cu caracter politic din
cadrul Spitaluluiă municipală deă laă One tiă
este cel al artistului plastic Constantin
Berdil (1930 – 2012) - un mare prieten
alăOne tiului,ăcelăcareăaărealizatăînăSalaădeă
antrenamentă pentruă gimnastic ă feteă dină
One ti,ă celebrulă mozaică închinată
campioanei Nadia Com neci.
Despre acest caz aflam din
interviulă s uă publicată înă „Gazetaă
sporturilor”,ădină18ăNoiembrieă2011:
În noiembrie 1989, Nadia fuge din România, iar vestea îl dărâmă

pe Berdilă. Inaugurarea mozaicului era programată într-o gală
impresionantă, peste o lună, pe 9 decembrie! "Am crezut că e sfâr itul.
Dar m-am îmbărbătat, insistând până în pânzele albe ca festivitatea să
aibă loc, fie şi restrâns. Muncisem un deceniu!", spune cu voce
tremurată maestrul Constantin Berdilă. Regimul comunist nu a cedat şi
de data asta: "Le-am spus că inaugurez singur mozaicul, iar publicul va
vedea opera în lumina artistului. Au rămas mască, nu înţelegeau. Şi le-
am explicat: în lumina artistului, pentru că îmi dau foc în faţa lucrării!".
Pentru această declaraţie a fost internat o săptămână la
psihiatrie. Perioadă în care mozaicul a fost inaugurat totuşi, pe 9
decembrie. Sub titlul: "Preludii". Fără Nadia şi fără Constantin Berdilă.
Ca o ironie, spitalul în care artistul era închis se afla chiar în faţa sălii de
gimnastică din Oneşti.
Prieteniiă maestruluiă erauă sf tui i,ă deă securistulă careă îlă supravegheaă
chiară iăînăspital,ăs ănu-lămaiăvizitezeălaăsec iaădeăpsihiatrieăundeăeraăinternată
for ată iădrogat,ăaltfelăvorăaveaădeăsuferit.
Revolu iaă dină Decembrieă 1989ă l-aă sc pată peă maestrulă Constantin
Berdil ă deă oă posibil ă condamnareă sauă deă continuareaă tratamenteloră
psihiatrice abuzive.
129
De inu iă iădeporta iăpoliticiăcu
domiciliulăînăOne ti
Peă lâng ă veteraniiă deă r zboiă iă v duveleă deă eroiă iă veteraniă deă
r zboi,ă One tiulă trebuieă s -i cunoasc iă s -iă cinsteasc ă iă peă de inu iiă
politiciă iădeporta iiăcareăauăavutăsauăauăînc ădomiciliulăînăora ulănostru.ăă
Printreă noiă tr iescă t cută one teniă obi nui iă precumă Gheorgheă
Iv nescuă(vicepre edinteăAFDPRă- FilialaăBac u),ăTeodorinaăBala ,ăSergiu
Teodoriu,ăetc.,ăfo tiăde inu iăpoliticiăsauă deporta i,ăc roraănuăleăcunoa temă
înc ăpovesteaăvie iiăloră iăaăfamiliilorălorăgreuăîncercate.ă
Jurnalistulă Ionă Moraruă aă spartă cumvaă ghea aă dină jurulă acestuiă
subiectă delicat,ă publicândă înă ziarulă One tiă Expresă dou ă articole:ă
M rturisiriă adânciă dintr-oă temni ă rece (9.05.2013)ă iă T cereaă greaă aă
uneiăvie iă iăaăunuiădosară(13.12.2014),ăînăcareăneăvorbe teădespre prima
130
diziden ,ă împotrivaă luiă Nicolaeă Ceau escu,ă organizat ă deă câ ivaă one teni,
întreăcareă iăLauren iu Divile.
Via a one teanului Țauren iu Divile nu a fost deloc u oară, el

mărturisindu-ne: "Părin ii mei din Sagna (jud. Neam ) au fost
agricultori. Acasă am fost opt copii (având ase fra i i două surori).
Când s-a terminat cel de-al doilea război mondial aveam 7 ani ... in
minte majoritatea evenimentelor războiului dar nu le-am în eles atunci ...
Ca prin vis văd multe lucruri de atunci, pe care nu am să le uit niciodată!
N-am să uit foametea din anii 1946 - 1947, pe care am îndurat-o! Mai
târziu au început arestările, pe care iar nu le în elegeam ... ăranii erau
aresta i zilnic ... unii vorbeau că sunt du i la canalul ce se construia în
Dobrogea ... țai târziu au fost oameni aresta i pentru că nu voiau să se
înscrie în cooperativa agricolă (în «colectiv»). Tatăl meu a scăpat pentru
că a predat o pereche de boi cu căru ă i utilaje agricole ... În această
perioadă de 10 ani, din 1950 până în 1960, am muncit mai mult cu
părin ii. Prin anul 1955 tatăl meu a fost chemat la Primăria Sagna i dus
de acolo la Poli ia Civilă la Roman, care se zvonea că este foarte
periculoasă. Ț-au dus cu o ma ină neagră, pentru că ascultase Postul de
radio «Vocea Americii» ... El îi spusese acest lucru unui vecin i la trei
zile de la întâmplare a fost dus de acasă ... țama, care avea un frate
condamnat la 10 ani închisoare, îl plângea aproape zilnic ... După trei
zile a venit acasă tata, ce scăpase pentru că era de aproape trei luni
membru la colectiv. Când am împlinit 14 ani a venit de la Roman, de la
131
raion, să mă înscriu în UTț (Uniunea Tineretului țuncitor) i
întrebându-l pe tata eu ce să fac, să mă înscriu sau nu, el mi-a spus să
fac ca ceilal i tineri".
Asupra lui Țauren iu Divile via a "s-a năpustit" ca un tăvălug i
chiar de i s-a părut uneori că pu ine raze senine îi vor lumina drumul,
acesta a rămas unul mlă tinos i anevoios. irul întâmplărilor prin care a
trecut este unul lung, mărturisind:" În anul 1956 m-am angajat la
Drumuri i Poduri Suceava, iar în toamna aceluia i an, la Fabrica de
zahăr Roman. Am fost încorporat în armată la artilerie antiaeriană, la
Fete ti, Bateria Cernavodă i după câteva luni am fost lăsat la vatră,
pentru a aduce ni te acte necesare la organiza ia de partid. Atunci s-au
ivit primele probleme deoarece tatăl meu fusese exclus din partid, iar eu
nu mai aveam dreptul de a fi membru de partid. Am avut de suferit i în
armată, fiind dat la muncile cele mai grele i mai josnice. Am fost trimis
la «hidroameliora ii» în Dobrogea, la digurile i canalele de pe Dunăre,
iar când a dat înghe ul am fost mutat la Deta amentul de muncă One ti,
la construirea platformei industriale de aici. Am intrat în partid i am
rămas la acela i deta ament de muncă, am devenit propagandist, fiind
scos din produc ie. În această perioadă am urmat un curs de sudori la
One ti, asigurându-mă cu învă area unei meserii. Din anul 1960 m-am
angajat ca sudor electric la IțB One ti, iar în anii 1965 - 1966 am urmat
o coală de partid la Ia i, fiind trimis de Regiunea Bacău, i la
terminarea acestei coli am fost repartizat la antierul Energomontaj
Borze ti, fiind i secretar al organiza iei de bază. Abia atunci am început
să îmi dau seama bine despre rolul pe care îl avea partidul comunist,
cunoscând nemul umirile i vociferările din mijlocul oamenilor muncii.
Oamenii munceau 10 - 12 ore pe zi cu salarii foarte mici ... Am avut
ocazia să văd muncitori mâncând «mămăligă goală» sau marmeladă cu
mămăligă, săpând cu târnăcopul an uri pentru cabluri i conducte.
Deodată am văzut i «demagogia» propagandei: una era ce învă asem eu
la Ia i i alta ceea ce se vedea în practică! țuncitorii se uitau urât la
mine i nu aveam posibilitatea să pot rezolva ceva! Între timp a venit
vestea mor ii lui Gheorghe Gheorghiu - Dej, pe care am primit-o cu
supărare deoarece, să zic a a, Dej era mai iubit, pe când pe Ceau escu
oamenii nu îl sufereau atunci! Vreau să se în eleagă bine, de i mă
hotărâsem să încep «să mă lepăd» de partidul comunist, nu tiam ce să
fac i cum să fac, ca să nu supăr pe «mai marii» de la jude i din One ti
... Parcă nu eram hotărât definitiv, fiind într-o perioadă de frământări
132
grele. M-am gândit să fac ceva care să tiu că e un lucru, o lovitură
puternică pentru partid. ță feream să trec cât mai curând la ac iune,
deoarece aveam i pu ină frică ... mă gândeam i la copiii mei, minori.
Îmi închipuiam că pot pă i multe dar la pu cărie nu mă gândeam ...
One teanul Țauren iu Divile este unul dintre cei care, într-o
perioadă în care se clama că se construie te "societatea socialistă
multilateral dezvoltată" i "se formează omul nou", a luat atitudine
împotriva "ororilor" comuniste, propagate peste tot de către conducătorii
de partid i de stat. În perioada anilor 1969 - 1970, împreună cu Ion
Stamatin, Gheorghe Petrescu i Costică ârlea au conceput, redactat i
difuzat prin po tă un număr de aproximativ 150 de scrisori anonime,
tuturor primilor secretari ai comitetelor jude ene de partid,
comandan ilor de mili ie i securitate jude ene, comitetelor de partid din
marile întreprinderi republicane, cu rugămintea ca to i cei care vor
merge la Congresul al X- lea al Partidului Comunist Român (PCR), să
nu-l mai aleagă pe Nicolae Ceau escu ca secretar general al PCR. (…)
În aceste anonime scria «Comitetul de ac iune vă cheamă la luptă
împotriva bandei de trădători ai mi cării comuniste muncitore ti …».
Scrisorile anonime au fost puse la cutii po tale din Gala i, Foc ani, Deva
(unde am lucrat timp de două săptămâni la Termocentrala țintia i am
putut pune la po ta mai multe scrisori anonime).
Ța 5 iulie 1970 au fost aresta i Ion Stamatin, Gheorghe Petrescu
i Costică ârlea iar la 2 octombrie, în acela i an, am fost arestat i eu,
împreună cu țaria Stamatin i Tudorache țunteanu. Tribunalul
țilitar Teritorial Bucure ti s-a deplasat la Bacău, am fost judeca i
pentru cazul în spe ă i a fost pronun ată hotărârea. “Am făcut pu cărie
timp de două săptămâni la Bacău, alte două săptămâni la Rahova, o lună
la Văcăre ti i timp de 6 ani la Aiud". De aici lucrurile "sunt limpezite"
de rechizitorii, care arată faptul că "redactarea i trimiterea acestor
scrisori anonime a fost o activitate împotriva orânduirii socialiste". Prin
Sentin a nr. 45 din 5 martie 1971 Tribunalul țilitar Teritorial Bucure ti
au fost condamna i la câte 12 ani închisoare Petrescu Gheorghe i
Stamatin Ioan, Stamatin Maria la 10 ani închisoare, Țauren iu Divile
primind o condamnare la 15 ani închisoare pentru învinuirea de complot
i 10 ani închisoare pentru învinuirea de propagandă împotriva
orânduirii socialiste. Alături de aceste pedepse s-au adăugat 8 ani de
restric ii, confiscarea par ială a averii i degradarea militară, iar un
recurs la Tribunalul Suprem - Completul țilitar a men inut acelea i
133
pedepse. "Am executat 6 ani de închisoare fără să existe fapte pentru
condamnare" – poveste te cu cea mai mare amărăciune Țauren iu
Divile, men ionând: "În Penitenciarul Aiud au fost pedepse suplimentare
de teroare, tortură fizică i psihică pentru exterminare. Deten ia dar mai
ales izolarea totală în celule neaerisite i fără căldură iarna, mâncarea
odată la două zile i foarte rea (din subproduse animaliere) - un an am
fost inut în asemenea condi ii - plus interdic ia de a comunica cu
familia, de a primi pachet cu alimente i nop ile în care nu erai lăsat să
dormi - toate acestea au fost lucruri oribile ... În acest timp s-a zvonit la
One ti că am murit! Copiii mei m-au văzut o singură dată la vorbitor,
după 5 ani de deten ie. Familia mea a fost tot timpul sub teroare psihică
din partea unora, deoarece la arestare s-au împră tiat zvonuri
diversioniste despre mine, adevărul lipsind cu desăvâr ire din comunicări
... To i credeau altceva decât adevărul, astfel ca opinia publică să mă
du mănească, nu să mă compătimească, a a cum ar fi fost normal ...
Confiscarea efectuată a fost o tragedie pentru cei trei copii minori ai mei,
fiind tras de sub picioarele lor i un covor de iută, care era prevăzut a fi
confiscat. Cu o pereche de teni i mergeau doi copii la coală, unul
diminea a i celălalt după – amiaza, iar fata cea mică plângea toată ziua
la fereastră, ea nefiind primită la grădini ă, cu motivul ce i-l spuneau
so iei mele: nu merita i!
În celula de pu cărie de la Aiud s-au redactat două scrisori pe
care le-am adresat partidelor comuniste i muncitore ti din ările vecine
cu România. În ele am men ionat: «Subsemna ii Stamatin Ion, Petrescu
Gheorghe i Divile Țauren iu ne adresăm dumneavoastră i prin
dumneavoastră tuturor partidelor comuniste interna ionale aducându-vă
la cuno tin ă că un număr de trei oameni din România sunt întemni a i
la Aiud, din cauză că au criticat figurile trădătoare ale Partidului
Comunist Român, care au înfometat ara!» Aceste scrisori mi-au adus o
perioadă de temni ă la izolator iar apoi am lucrat la o fabrică din incinta
Penitenciarului Aiud, până în anul 1976 când Consiliul de Stat a gra iat
această pedeapsă pentru fo tii comuni ti ce au suferit pentru credin a
lor".
Cu glasul tânguind toată durerea trecutului Țauren iu Divile ne-a
mai mărturisit: "Noi am fost membri de partid. Am venit cu ni te critici
la adresa regimului comunist, pentru că însă i statutul PCR men iona că
fiecare membru are dreptul să critice.”
134
Înălocădeăîncheiere
„Ceea ce ne-au confiscat oamenii, Dumnezeu ne-a dat înapoi în

cele din urmă. De aceea este bine ca to i să veghem ca urma ii să nu uite
fărădelegile din trecut ...
În ciuda socotelilor omene ti, nădejdea, dreptatea, credin a i

libertatea au ie it biruitoare în vremea noastră prin jertfa atâtor eroi-
martiri.”
Preot profesor universitar doctor Gheorghe I. Dr gulinăăăăăăăăăăă

fostăde inutăpoliticăînăColoniaădeămunc ăfor at ăde
laăOne ti
tim multe despre Holocaust (asasinareaăînămas ăaăpopula ieiăcivileă

dină Europa,ă înă specială aă evreilor,ă deă c treă nazi ti,ă înă timpulă celuiă de-al
doileaă r zboiă mondial), dară timă foarteă pu ineă despreă Holocaustulă Ro u
135
dină Româniaă comunist (genocid s vâr ită deă oligarhiaă comunist ă aă
Româniaă siă unelteleă ei,ă înă scopulă deă aă distrugeă deliberată iă sistematic,ă înă
întregimeă sauă înă parte,ă colectivit iă sauă grupuriă na ionale,ă etniceă sauă
politice).
Oă parteă dină acestă Holocaustă Ro uă auă fostă iă Coloniileă deă munc ă
for at ădeălaăOne tiă iăBorze ti.
Auă fostă acesteă coloniiă deă munc ă for at ă oă “binecuvântare”ă sauă ună
“blestem”ă pentruă începuturileă iă dezvoltareaă ulterioar ,ă pân ă înă zileleă
noastre,ă aă One tiuluiă (fostulă municipiuă Gheorgheă Gheorghiuă – Dej) ?
R mâneă caă fiecareă dintreă noiă s ă cauteă ună posibilă r spuns,ă pornindă deă laă
texteleănep rtinitoareăcuprinseăînăaceast ăcarte.
Materialeleă cuprinseă înă aceast ă culegereă deă texteă nuă auă reu ită s ă
r spund ălaăuneleăîntreb riălegateăde:
- Loca iileă exacteă dină terenă aleă Coloniiloră deă munc ă deă laă One tiă iăă
Borze ti;ă
- Amintirileă localniciloră one teniă despreă Coloniiloră deă munc ă deă laă
One tiă iăăBorze ti;
- Via aădeăziăcuăziăaăde inu ilorăpoliticiădinăColoniileădeămunc ădeălaă
One tiă iăBorze ti;
- Listaăexact ăaăofi erilorăimplica iăînăconducereaăColoniilorădeă
munc ădeălaăOne tiă iăBorze ti;
- Listaă complet ă aă de inu iloră politiciă dină Coloniiloră deă munc ă deă laă
One tiă iăBorze ti.
Cercet toriiă dină viitoră voră aduceă cuă siguran ă maiă mult ă lumin ă înă
aceast ăzon ănecunoscut ăaăistorieiănoastreăone tene.ăă
Pân ă atunciănoi,ă one teniiădeăast zi,ănuătrebuieăs ăuit măsacrificiulă
tuturorăde inu ilorăpolitici,ăînăspecialăalăcelorădinăColoniileădeămunc ăfor at ă
deălaăOne tiă iăBorze tiă i,ăînăsemnădeărespect,ăs ăleădedic măoăplac ăsauăoă
cruceăcomemorativ ,ăcinstindu-i ca precursori ai celorăcareăauăluptată iăauă
c zutăînăRevolu iaăanticomunist ădinăDecembrieă1989.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
iunie 2015 Gheorghe Bogza
136
Bibliografieăconcentra ionar
S-auăfolositătexte,ăfotografiiă iăideiădinăurm toareleăsurse:
Documente edite
1. Mihai Buracu – “Euă suntă scribul…ă Amintiriă iă poeziiă dină închisoare”, Editura Filos,
2012
2. Pintilie Iacob – “Vremuriădeăb jenieă iăsurghiun”, Editura Dacia, 2001
3. Adrian Nicolae Petcu – “Martiriă pentruă Hristos,ă dină România,ă înă perioada
regimuluiăcomunist”,ăE.I.B.M.B.O.R,ăBucure ti,ă2007ă
4. Mircea Ionescu Quintus – “Moaraădracilor”,ăEdituraăIonăCreanga,ă1999
5. Octavian Roske (coordonator) – „România,ă 1945-1989. Enciclopedia regimului
comunist.ăRepresiunea”, vol. I +II, I.N.S.T., 2011-2012
6. Balan Ion – “Regimulă concentra ionară dină România,ă 1945-1964”,ă Funda iaă
AcademiaăCivic,ăBucure ti,ă2000
7. Andrei Muraru (coordonator) – “Dic ionarulă penitenciareloră dină Româniaă
comunist ă(1945-1967)”,ăEdituraăPolirom,ăIa i,ă2008
8. Radu Ciuceanu – “Regimulă penitenciară înă România,ă 1940-1962”,ă I.N.S.T.,ă
Bucure ti, 2001
9. MarianaăGavril ,ăMarianaăMaximescuă(coord.)ă- “Dicţionar şcolar de termeni şi
expresii istorice”, Piteşti,ăParalelaă45,ă2009
10. Alexandru Virgil Ioanid – “Studentulă Valeriuă Gafencu.ă Sfântulă închisoriloră dină
România”,ăedi ieăîngrijit ădeăNicolaeăTrifoiu,ăEd.ăNapoca-Star, Cluj, 1998
11. Teodor Verde, Rozalia Verde - “Monografiaă municipiuluiă One ti”,ă Edituraă
Magic Print, 2003
137
12. Petre C. Baciu – “R stigniriă ascunseă – m rturii”,ă Edituraă Funda ieiă Culturaleă
“BunaăVestire”,ăBucure ti,ă2004ă
13. Rusan Romulus – “Cronologiaă iă geografiaă represiuniiă comunisteă înă România.ă
Recens mântulă popula ieiă concentra ionareă (1945-1989)”,ă Funda iaă Academiaă
Civic ,ă2007
14. Dr. Ioan C. Cucu, Dr. Toma Cucu – “Psihiatriaă subă dictatur ,ă oă carteă alb ă aă
psihiatrieăcomunisteăromâne ti”,ăPiatraăNeam ,ă2005.
Resurse internet
 “COMISIAă PREZIDEN IAL ă PENTRUă ANALIZAă DICTATURIIă

COMUNISTEă DINă ROMÂNIA - RAPORTă FINAL”,ă Preşedinte: Vladimir
Tism neanu,ă Bucure ti,ă 2006,ă accesibil online la adresa
http://www.wilsoncenter.org/sites/default/files/RAPORT%20FINAL_%20CADC

R.pdf
Acteănormativeă(fotocopiate)ăaleăpenitenciareloră iăsecurit ii,ăaccesibileăonlineălaă
adresa http://www.cnsas.ro/acte_normative.html
 Arhivaăcomplet ădeădocumenteăaăColec iaăCiceroneăIoni oiu,ăaccesibil ăonlineălaă
adresa http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/
 “COMITETULăMUNICIPALăONEŞTIăALăP.C.R.ă1956-1989”,ătabelăProceseă
VerbaleăexistentălaăS.J.ăArhiveleăNa ionaleăBac u,ăaccesibilăonline la adresa
http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/2014/inventare%20
bacau%20dec%202013/Comitetul%20Municipal%20Onesti%20al%20PCR.pdf
 Florin Matrescu – “Holocaustulăro u”(fragment),ăaccesibilăonlineălaăadresaăă
http://www.miscarea.net/1-holocaustul-rosu.htm
 IoanăC.ăCUCU,ăDrago ăMARCU,ăAdrianăMICLEAă– “Represiuneaăpsihiatric ăînă
Româniaăcomunist ”,ăaccesibil ăonlineălaăadresaăă
http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/perioada_comunista/represiun

ea_psihiatrica_in_romania_comunista/2107/
HartaăOne ti,ăaccesibil ăonlineălaăadresa:
http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=46.239494&lon=26.830502&z=14&m=b&sh
ow=/26911052/ro/Baraj-pentru-captarea-apei-din-raul-Trotus-pentru-Platforma-
Petrochimica
 Doina Jela – “LEXICONUL NEGRU, Unelte ale represiuniiăcomuniste”,ă
Humanitas,ă2001,ăaccesibil ăonlineălaăadresaă
http://www.memoria.ro/files/user_uploaded/66829/lexiconul-negru.pdf
 Historia.ro, Andreea Lupsor -“BiografiaăluiăConstantinăTeodorăIstrate,ător ionarulă
deălaăGherla”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/biografia-lui-constantin-
teodor-istrate-tor-ionarul-gherla (9.07.2014)
 Mihai Burcea - “Tor ionarulă luiă Paulă Gomaă şiă Octaviană Bjozaă identificată deă
Mili iaăSpiritual ăînăcomunaăPeciuăNou,ăjude ulăTimiş.”, accesibil online la adresa
http://www.militiaspirituala.ro/ro/investigatii/lista-lui-
secu/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=458& (22.02.2014)
138
 ZiarulădeăIa i,ăNicolaeăManoliuă– “Ceiăşapteător ionariădinăIaşiăceăurmeaz ăs ă
ajung ăînăfa aăJusti iei”,ăaccesibil online la adresa
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cei-sapte-tortionari-din-iasi-ce-urmeaza-sa-
ajunga-in-fata-justitiei--27345.html (24.10.2013)
 Covrig Roxana – “Detaliiă ocanteădinădosarulă"c l ului"ădeălaăPeriprava,ăIonă
Ficioru:ărela iiăsexualeăcu fiicaăunuiăde inut,ăchefuriă iămit ”,ăăaccesibil online la
adresa http://www.dcnews.ro/detalii-socante-din-dosarul-calaului-de-la-
periprava-ion-ficioru-relatii-sexuale-cu-fiica-unui-detinut-chefuri-si-

mita_366867.html#sthash.sVKYNT2Z.dpuf (18.09.2013)
“FICIORUă(FECIORU)ăIOSIFăION”,ăCVăaccesibilăonlineălaăadresa
http://www.iiccr.ro/pdf/ro/ficioru.pdf
 “InstaurareaăregimuluiăcomunistăînăRomânia:ătranzi iaăspreăTotalitarism”,ă
accesibil online la adresa
http://clubuldeistorieregelecarol.net/proiecte/studii/Instaurarea_regimulu_comuni

st_in_Romania.pdf
“BarajulădeălaăBicază– realiz riă iăsuferin ”,ăaccesibil online la adresa
http://clubuldeistorieregelecarol.net/proiecte/studii/Barajul_de_la_Bicaz-

realizari_si_suferinta.pdf
“Rechizitoriu,ă11.08.2014,ăinculpatăFiciorăIoan”,ăaccesibil online la adresa
http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-08-18-17918597-0-

rechizitoriu-tortionarul-ioan-ficior.pdf
“Recens mântul popula ieiăconcentra ionareă1945-1989, cap-II-S20”,ăă
MemorialulăVictimelorăComunismuluiăşiăalăRezisten ei,ăCentrulăInterna ionalădeă
Studii asupra Comunismului, accesibil online la adresa
http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/2058-Recensamantul-

populatiei-concentrationare-1945-1989-cap-II-S20
“Colec iaăCiceroneăIonitoiuă- Martiriăşiăm rturisitoriăaiăBisericiiădinăRomâniaă
(1948 - 1989),ăBisericaăOrtodox ”,ăăaccesibil online la adresa
http://archive.org/stream/CiceroneIonitoiu-
MartiriSiMarturisitoriAiBisericiiOrtodoxeDinRomania/ciceroneIonitoiuMartiriSi
MarturisitoriAiBisericiiOrtodoxeDinRomania1948-1989_djvu.txt
 “CVăM du ăGheorgheăjunior”,ă(ădespreăM du ăIoană)ăaccesibil online la adresa
http://draganesti.ro/site/wp-content/uploads/2011/03/CURRICULUM-VITAE.pdf
 “Executa iă– Mor iăînădeten ie,ădinăDobrogea”,ă(despreăMINEA GHEORGHE )
accesibil online la adresa http://www.miscarea.net/1-1ad-rezistenta-
dobrogea3.htm
 “BriscanăIoană– elev”,ăaccesibilăonlineălaăadresaăă

http://www.memoriarezistentei.ro/briscan-ioan/
“LuscanăTraianăRomulusăDezideriuăPompiliu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaăă
http://www.memoriarezistentei.ro/luscan-traian-romulus-dezideriu-pompidiu/
 “ andraăIoană– preot”,ăaccesibilăonlineălaăadresaăă
http://www.memoriarezistentei.ro/sandra-ioan-preot/
 “ăCostacheăCaraga ă– înv tor”,ăautobiografieă iăinterviu,ăaccesibileăonlineălaă
adresele http://costachecaragata.blogspot.ro/2013/01/autobiografie.html
139
http://costachecaragata.blogspot.ro/2013/01/puterea-rugaciunii-si-
contributia.html
 CostacheăCaraga ă– “Caieteleătriste ii,ăÎnsemn rileăunuiăînv torăînăc tu eă
pentruăcopiiiăliberi”,ăcarteăintegralăaccesibil ăonlineălaăadreseleăă
https://archive.org/stream/Costache_Caragata-
Caietele_Tristetii_10__/Costache_Caragata-Caietele_Tristetii_10___djvu.txtăă iă
http://costachecaragata.blogspot.ro/p/caietele-tristetii.html
 “Comemorareaăinstructorului legionar Viorel Tanase din Sibiu (24 mai 1908 - 5
maiă2011)”,ăaccesibilăăonlineălaăadresaăhttp://www.zelea-
codreanu.com/Cuvantul_Legionar/2012/06/Actualitate-Ce-
ati_pierdut_din_vedere-Comemorare-Viorel-Tanase-Sibiu.htm ( iunie 2012 )
 “Mihai Buracu (1930-2011)”,ăaccesibilăonlineălaăadresa
http://www.fenomenulpitesti.ro/mihai-buracu-1930-2011
 “Euăsuntăscribul…. MIHAI BURACU – amintiriăsfâ ietoareădin cel mai cumplit
laborator al terorii,ăEXPERIMENTULăSATANICăDEăLAăPITE TI”,ălansareădeă
carte, accesibil online la adresa
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/09/19/eu-sunt-scribul-mihai-buracu-

fenomenul-pitesti-inchisoare-tortura/ (19.09.2013)
“MihaiăBuracu, Eu sunt scribul.... Amintiri şi poezii din închisoare, Editura Filos,
Mioveni,ă2012”,ărecenzie realizată de Clara Mareş, accesibil ăonlineălaăadresaă
http://www.iiccr.ro/ro/recenzii_de_carte/arhiva_recenzii_de_carte/eu_sunt_scribu
l_amintiri_si_poezii_din_inchisoare/
 ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuă–
“P rinteleăAlexandruăŞendrea,ăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaă
adresa http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-alexandru-sendrea-sub-

persecutia-comunista (3.10.2011)
“P rinteleămartirăAlexandruăMazilu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.fericiticeiprigoniti.net/alexandru-mazilu-t/1855-parintele-martir-

alexandru-mazilu
ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuă–
“P rintele AlexandruăMaziluăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-alexandru-mazilu-sub-
 Ziarul Lumina,ăEdi iaădeăOltenia,ăActualitateăreligioas ,ăAnaăMariaăRadulescuă–
“PreotulăgeneralăGheorgheăBarbuă- OstaşăalăluiăHristosăînătemni eleăcomuniste”,ă
accesibil online la adresa: http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/ostas-al-lui-
hristos-temnitele-comuniste (1.10.2010)
 “PreotulăMarinăAlecu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/ortodoxa/preot
i_ortodocsi_1/preoti_ortodocsi_1.pdf
 ”PreotulăGheorgheăBuda”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
140
 “P rinteleăăGheorgheăCârstoiu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaăă

ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuăă-
“P rintele GheorgheăCârstoiuăînătemni aăcomunist ”,ăăaccesibilăonlineăla adresa
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-gheorghe-carstoiu-temnita-
comunista (15.02. 2013)
 “PreotulăIoanăMazilu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 “PreotulăGheorgheăRot rescu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 “PreotulăCornelăRusu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 Parohia Simeria Biscaria, Prof. GheorgheăPrecupescuă“Slujbaăparastasuluiă
frateluiăCornelăRusuă…ă“,ăaccesibilăonlineălaăadresaăă
http://parohiasimeriabiscaria.blogspot.ro/2014/04/slujba-parastasului-fratelui-
cornel.html ( 9.04.2014)
 “PreotulăPetruăSabadacă(Sabodoc)”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă

“P rinteleăŞtefanăStoica”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă

Ziarul Lumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuăă-
“PreotulăŞtefanăStoicaăînădeten iaăcomunist ”,ăăaccesibil online la adresa
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/preotul-stefan-stoica-detentia-comunista
(5.07. 2013)
 ”PreotulăDumitruăI.ăŞerb nescu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 ”PreotulăŞtefanăVeleşcu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 Doxologia, Actualitate - ArhiepiscopiaăIasilor,ă“P rinteleăŞtefanăVeleşcuăaăplecată
la Domnul”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-iasilor/parintele-stefan-
velescu-plecat-la-domnul (27.09. 2011)
 “P rinteleăIoanăVladoviciu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
141
 “PreotulăGheorgheăN.ăZid roiu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă

“ViataăParinteluiăIlieăL c tu u”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.fericiticeiprigoniti.net/ilie-lacatusu/63-viata-parintelui-ilie-lacatusu
 ZiarulăCeahlaul,ăIrinaăNastasiu,ă“PomenireaăP rinteluiăIlieăL c tuşu,ăsfântulăcuă
moa teăîntregi”,ăaccesibilăonlineălaăadresa: http://ziarulceahlaul.ro/pomenirea-
parintelui-ilie-lacatusu-sfantul-cu-moaste-intregi/ (22.07.2014)
 “P rinteleăIlieăL c tuşu,ăm rturisitorăşiăp timitorăalăînchisorilorăcomunisteă(+22ă
Iulieă1983)”,ăM n stireaăPetruăVod ,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://manastirea.petru-voda.ro/2014/07/22/parintele-ilie-lacatusu-marturisitor-si-

patimitor-al-inchisorilor-comuniste-22-iulie-1983/ (22.07.2014)
Adrian Nicolae Petcu – “Editorial inedit despre P rintele Ilie L c tuşu: Sub
persecu ia comunist ”, accesibil online la adresa
http://www.apologeticum.ro/2014/05/editorial-inedit-despre-parintele-ilie-
lacatusu-sub-persecutia-comunista/ (11.05.2014)
 ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuăă-
“P rinteleăIlieăL c tuşuăsubăpersecu iaăcomunist ă(II)”,ăăaccesibil online la adresa
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-ilie-lacatusu-sub-persecutia-
comunista-ii (5.05.2014)
 Ziarul Lumina,ăEdi iaădeăOltenia,ăădiac.ăIoni ăApostolache,ăPreo iăolteniăînă
închisorileăcomuniste,ă“Amintirileăp rinteluiăGheorgheăCorl eanu”,ăaccesibil
online la adresa: http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/amintirile-
parintelui-gheorghe-corlateanu (22.01.2012)
 Revistaă“MemoriaăOltului”,ănră7,ăseptembrieă2012,ăarticolul:ăClericiăortodoc iă
olteniăînătemni eleăcomunisteă(II),ăDrd. Ana-MariaăR dulescu,ăpag 21, accesibil
online la adresa: http://www.memoriaoltului.ro/reviste/revista_13.pdf
 Pintilie Iacob – “Vremuriădeăb jenieă iăsurghiun”,ăcarteăintegralăaccesibil ăonlineă
la adresele http://www.scritub.com/istorie/Pintilie-Iacob-VREMURI-DE-
BJEN2299111.php
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/piacob/surgh

iun/
“Busuioc,ăIosif”,ăsauăă“IosifăBusuioc”ăaccesibil online la adresele
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_ab/a
b/dictionarab_23.html http://domasnea.com/istorie-domasnea/rezistenta-
anticomunista/nucleul-din-jurul-lui-dumitru-mutascu-dumitru-isfanut/
 “LeonardăMociulschi”, accesibil online la adresa
http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Mociulschi ,ăănumeleăs uăapareă iăînătextulă
de la adresele
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte2/doc
s/morminte2p_5.htm

s/morminte2p_7.htm
ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcu -
“P rinteleăVictorăBo omanăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibil online la adresa:
142
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-victor-botoman-sub-persecutia-
comunista (17.10.2014)
 “PreotulăVictorăBo oman”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 “PreotulăGheorgheăGiurgiuăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.fericiticeiprigoniti.net/alti-marturisitori/1031-preotul-gheorghe-
giurgiu-sub-persecutia-comunista
 Ziarul Lumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuăă-
“Preotul Gheorghe Giurgiu sub persecu iaăcomunist ”,ăaccesibil online la
adresa: http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/preotul-gheorghe-giurgiu-sub-

“P rinteleăAntonăD.ăAlexandru”ăsauă“Alexandru,ăAntonăD.”,ăaccesibil online la
adresele

b/dictionarab_3.html
“PreotulăGheorgheăBaranoschi”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă

b/dictionarab_3.html
Ziarul Lumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuăă-
“P rinteleăBrutusăMateescuăsubăpersecu iaăcomunist ”
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-brutus-mateescu-sub-
 “PreotăSavianăBunescu”,ăaccesibilăonlineălaăadresa
 Elena Kaluczi – “DespreăP rinteleăSavianăBunescuăşiăcâtevaăm rturiiăcuăP rinteleă
ArsenieăBoca”,ăaccesibil online la adresa
http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/616/despre-p%C4%83rintele-savian-
bunescu-%C5%9Fi-c%C3%A2teva-m%C4%83rturii-cu-p%C4%83rintele-
arsenie-boca
“P rinteleăIoanăDatculescuăînătemni eleăcomuniste”,ăaccesibil online la adresa
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-ioan-datculescu-temnitele-
comuniste (17.07.2013)
 “PreotulăIoanăDatculescu”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
 “PreotulăVasileăLupu”,ăaccesibilăonlineăla adresa

“MirceaăIonescuăQuintus”,ăaccesibil online la adresa
http://biografii.famouswhy.ro/mircea_ionescu-quintus/
143
 Ziarul de Iasi, Cristian Bibire - “MirceaăIonescuăQuintusăaăfostăde inutăpoliticălaă
Borze ti”,ăaccesibilăonlineăla adresa
http://www.ziaruldeiasi.ro/bacau/mircea-ionescu-quintus-a-fost-detinut-politic-
la-borzesti~ni297u(3.11.2001)
 “LucianăValea”,ăautobiografieăaccesibil ăonlineălaăadresaă

http://www.crispedia.ro/Lucian_Valea
Valea, Lucian, (Pseudonim literar Alexandru Ast luşiu), autobiografieăaccesibil ă
online la adresa

http://www.luceafarul.net/scriitori-si-publicisti-botosaneni-lucian-valea
Mihai Radulescu – “Lucian Valea - Schi ădeăportret”,ăaccesibil online la adresa
http://www.gid-romania.com/Literatura.asp?LitID=249
 JurnalulăNa ional,ăDanăConstantin,ă“Prin iă iăprin ese”,ă(despreăMihaiăDim.ă
Sturdza), accesibil online la adresa http://m.jurnalul.ro/special-jurnalul/printi-si-
printese-54994.html (12.12. 2004)
 Armand Gosu - “Destinulăunuiăexilat:ăMihailăDim.ăSturdza”, accesibil online la
adresa http://www.tiuk.reea.net/5/85.html (2.06.2013)
 “Amintiriădinăalteăvremuri,ăDanăIonă– Memorii”,ăautobiografieăaccesibila online
la adresa
http://www.miscarea.net/dan-ion-din-mandra1.htm
“ÎnchisorileăpreotuluiăIoanăGoganceaădinăCoteştiiăVrancei”,ăăaccesibil online la
adresa http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/inchisorile-preotului-ioan-

gogancea-din-cotestii-vrancei (8.08.2014)
“P rinteleăAxinteăIepure,ăînătemni aăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.fericiticeiprigoniti.net/alti-marturisitori/1047-parintele-axinte-iepure-

in-temnita-comunista
ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii,ăAdrianăNicolaeăPetcuăă-
“P rinteleăAxinteăIepure,ăînătemni aăcomunist ”,ăăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-axinte-iepure-temnita-
“Martirizareaăp rinteluiăMihaiăEnescuăînăînchisoareaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineă
la adresa http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/martirizarea-parintelui-mihai-
enescu-inchisoarea-comunista (11.04.2014)
“P rinteleăGrigoreăTrâmbi aşăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaă
adresa http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-grigore-trambitas-sub-

“Râmboiu,ăSeptimiu”,ănumeăaccesibil online la adresele
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_r/r/di
ctionarr_19.htm
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/piacob/surgh
iun/docs/cap23.htm http://www.afdpr.ro/cine_suntem.php
144
 “Dumitru (Tache)ăFunda”, accesibil online la adresa
http://www.zelea-

codreanu.com/Personalitati/3_Alte_Personalitati_Legionare/Tache_Funda.htm
“TacheăFunda”,ănume accesibil online in textul de la adresa
http://www.scritub.com/istorie/Pintilie-Iacob-VREMURI-DE-BJEN2299111.php
“Dialogăcuăpr.ăprof.ăuniv.ădr.ăGheorgheăI.ăDr gulin,ăPrinăiadulăaăzeceăpuşc riiă
comuniste”,ăăaccesibilăonlineăla adresa http://ziarullumina.ro/interviu/prin-iadul-

zece-puscarii-comuniste (16.01.2012)
M rturiiă– Vremuriădeătrist ăamintire,ăVie iă iăbisericiăîntemni ate,ăPreot Dr.
GheorgheăDr gulin,ăaccesibilăonlineălaăadresaă

http://www.alternativaonline.ca/Marturii0802.html
“PreotulăConstantinăSburlan”,ăaccesibil online la adresa

“ConstantinăC. Angelescu”,ăaccesibil online la adresa
http://150.uaic.ro/personalitati/drept/constantin-c-angelescu/
 “Înv torul GheorgheăPopa”,ănumeăaccesibilăonlineăinătexteleădeălaăadreseleă
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rrevolte/docs/r
evoltetaranesti2.pdf

http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_pq/
“P rinteleăGheorgheăRadeş”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/biserici/preoti_
greco_catolici_5/preoti_greco_catolici_5.pdf
 “ApostolăConstantină(studentălaăPetrolăşiăgaze);ăBentzăGheorgheă(electrician,ădină
Bucureşti);ăB n eanuă(avocat);ăBeleaăRaduă(Bucureşti);ăBaciuăDumitruă
(muncitor);ăBorcaăGheorgheă(Bucureşti,ădeălaăSpitalulăCol ea);ăBosieă(inginer),ă
Burlacuă(studentălaăIaşi);ăComşaăIonă(inginer);ăCrâşmaruă(sculptor),ăDobreă
Pandele (instalator); Ghenadie Marcovici (electronist); Soare Gheorgheă( es toră
dinăRoşioriiădeăVede);ăTeodorescuăOvidelă(artist)”,ănumeăcareăsuntăaccesibileă
onlineăinătextulăă“LAG RULăDEăMUNCAăFOR AT ăDEăăLAăONEŞTI”ădeălaă
adresa
s/morminte3p_2.htm
 ZiarulădeăIa i,ăAdrianăNeculau,ă“Psihologiăromaniăînăînchisorileăcomuniste”ă(ă
despre Petre Botezatu) accesibil online la adresa
http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/psihologi-romani-in-inchisorile-

comuniste~ni6n6i (24.09.2010)
Angelescu,ăprofesorăuniversitarădeălaăIaşi;ăPopaăGh.,ăînv torulădinăcom.ăB seşti,ă
jud.ăBac u; Neagu, avocat din Panciu; Micle Alexandru, avocat, Satu
Mare; Mociulskiăgeneralul,ănumeăcareăsuntăaccesibileăonlineăînătextulădespreă“ăă
COLONIA DE MUNC ăFOR AT ăONEŞTI”ădeălaăadresaă
s/morminte2p_7.htm
145
 Smeu, din Vaslui; Sandu, din Craiova; Ioan (Ninel) Oancea; Cepoiu Constantin,
din Ploiesti; Ion Anghel, înv tor din Focsani; Teodor Crisan, din Posaga, nume
careăsuntăaccesibileăonlineăînătextulăă“Amintiriădinăalteăvremuri,ăDanăIonă–
Memorii”,ădeălaăadresaăhttp://www.miscarea.net/dan-ion-din-mandra1.htm
“P rinteleăEmilăTimişanăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-emil-timisan-sub-persecutia-
“P rinteleăNicolaeăChiorceaăînăanchetaăSecurit ii”,ăaccesibilăonline la adresa
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-nicolae-chiorcea-ancheta-

securitatii (5.12.2014)
ZiarulăLumina,ăEdi iaăNa ional ,ăMemoriaăbisericii, Adrian Nicolae Petcu -
“PreotulăprofesorăSimionăRaduăînătemni aăcomunist ”ă,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/preotul-profesor-simion-radu-temnita-
“ÎnchisorileăpreotuluiăLaurianăMoraru”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/inchisorile-preotului-laurian-moraru
(6.07.2012)
“P rinteleăDumitruăBiol nescuăînăînchisoareaăcomunist ”ăaccesibilăonlineălaă
adresa http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-dumitru-biolanescu-
inchisoarea-comunista (17.02.2012)
“P rinteleăNicolaeăPoganăsubăpersecu iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-nicolae-pogan-sub-persecutia-
“P rinteleăIoanăPetrescuădinăVl deştiiăMusceluluiăînătemni aăcomunist ”,ă
accesibil online la adresa http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-ioan-
petrescu-din-vladestii-muscelului-temnita-comunista (6.03.2015)
“P rinteleăGheorgheăPurdeaăînădeten iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/parintele-gheorghe-purdea-detentia-
“PreotulăVasileăCenuş ăînădeten iaăcomunist ”,ăaccesibilăonlineălaăadresaă
http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/preotul-vasile-cenusa-detentia-comunista

(24.05.2013)
“Ml di ele aleseăaleăSf.ăApostoliăPavelă iăPetru”,ăarticolădeăGheorghe Constantin
Nistoroiu,(despre Preotul Petre Diaconescu) accesibil online la adresa
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=92
18 (07.03.2010)
146
 “Disiden ă iănebunie”,ăarticolădeăMariusăStan,ăaccesibil online la adresa
www.contributors.ro/global-europa/disiden a- i-nebunie/ (21.09.2013)
 “Abuzurile psihiatriceădinăEuropaădeăEstăînăperioadaăcomunist ă(I)”,ăarticolădeă
Romulus Rusan, Ion Vianu, StéphaneăCourtois, accesibil online la adresa
http://www.observatorcultural.ro/Abuzurile-psihiatrice-din-Europa-de-Est-in-
perioada-comunista-%28I%29*articleID_8913-articles_details.html ( nr. 182,
august 2003)
 “Unămodelăgreuădeăurmat:ăStelianăChiperăB l tescu”,ăblogăalăLumini eiăAndrei,ă
accesibil online la adresa http://stelian-baltatescu-
cllustell.blogspot.ro/2012/01/pedoarie.html
 Ziarul One ti Expres, Ion Moraru – “M rturisiri adânci dintr-o temni a rece…ă“ă
accesibil online la adresa http://www.onestiexpres.ro/marturisiri-adanci-dintr-o-
temnita-rece.html (09.05.2013)
 Ziarul De teptarea, Ion Moraru – “S tui de comunism, au luptat pentru o nou
orânduire”,ăaccesibilăonline la adresa
http://www.desteptarea.ro/e2809esatuie2809c-de-comunism-au-luptat-pentru-o-
noua-oranduire/ (28.12.2009)
 Ziarul One ti Expres, Ion Moraru – “T cerea grea a unei vie i siăaăunuiădosar”,ă
accesibil online la adresa http://www.onestiexpres.ro/tacerea-grea-a-unei-vieti-si-
a-unui-dosar.html (13.12.2014)
147
Cuprins
Introducere.................................................................................................... 5
Coloniileădeămunc ăfor at ădeălaăOne tiă iăBorze ti ................................... 22
De inu iăpoliticiădinăColoniileădeămunc ăfor at ăădeălaăOne tiă iăBorze tiă
(anii 1953 – 1954) ...................................................................................... 34
M rturiiădespreăvia aăde inu ilorăpoliticiădinăColoniileădeămunc ăfor at de
laăOne tiă iăBorze tiă(aniiă1953ă– 1954) ..................................................... 74
AzilulăpsihiatricăcuăcaracterăpoliticădeălaăOne ti ...................................... 124
De inu iă iădeporta iăpoliticiăcuădomiciliulăînăOne ti ................................ 130
Înălocădeăîncheiere .................................................................................... 135
Bibliografieăconcentra ionar ................................................................... 137
148

Gheorghe Bogza DEINUI POLITICI DIN COL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe Bogza DEINUI POLITICI DIN COL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe Bogza

DE INU IăPOLITICI DIN

- culegere de texte concentraţionare-

Cronologic legifer rii domiciliului obligatoriu a decurs astfel:

- spitalele psihiatrice obi nuite, în care au fost construite pavilioane

Considerând de inut politic pe cineva care a fost privat de libertate

One tiă(Gh.ăGheorghiuă- Dej) – colonieă(ălag r)ădeămunc ăfor at ;ăOne tiă(Gh.ăGheorghiuă-

Art. 1. Avândăînăvedereărezisten aătotămaiăactiv ăaăelementelorăduşm noaseă

Art. 6. Se va stabili domiciliuă obligatoriuă şiă loculă deă munc ă

Art.ă12.ăVorăfiăobliga iăa munciăînăbatalioaneădeămunc ,ăacoloăundeăvaăaveaă

Art.ă19.ăMinisterulăAfacerilorăInterneăvaăîntocmiăinstruc iuniădezvolt toareă

II. ONE TI BARAJ – FORMA IUNEAă0680

III. BORZE TIă– FORMA IUNEAă0652

IV. BORZE TIăăR.10ă– FORMA IUNEAă0694ă(ONE TI)

Dup ă stingereaă dină via aă p mânteasc ,ă prină februarieă 1952,ă înă

Politicianulă iă scriitorulă Mircea Ionescu-Quintus s-aă n scută laă

Mircea Ionescu Quintus este legat de Borze ti nu numai prin

Dup ăclaseleăprimare,ăaăurmatăŞcoalaăNormal ădeălaăBârlad,ătân rulă

Dup ă şcoalaă primar ă dină As uă (1917-1923),ă urmeaz ă Seminarulă

PreotulăDumitruăI.ăŞerb nescu,ăn scutăînăIzmişa,ăMehedin i,ăfiindă

P rinteleăŞtefanăVeleşcu s-aăn scutălaă9ăaprilieă1921ăînălocalitateaă

Înă anulă 1952,ă pentruă c ă propov duiaă f r ă rezerveă cuvântul

Tân rulă na ionalistă aă participat la

Minea Gheorghe dinăcomunaăNegre ti,ăConstan a, mortăînădeten ieă

La eliberare, tuturorăde inu ilorăpoliticiăliăs-aăspusăc ănuăauăvoieăs ă

Iat ăcâtevaăm rturiiădespreăvia aăde inu ilorăpoliticiădinăColoniileădeă

Autobiografiaă înv toruluiă

Împreun ăcuăso iaăsa,ăElena,ă

Pe data de 4 mai 1941 sunt din nou chemat la concentrare. Se

Pe data de 17 august 1953 (după moartea lui Stalin, din 5 martie

Într-unaă dină duminicileă luniiă octombrie,ă ziă frumoas ,ă cuă soareă

La fereastra amintirii ne-adun m,ă

Refren:ăMam ,ămam ,ăcrescăn me ii,ăsuferim,

Refren:ăMam ,ămam ,ăcrescăn me iiăşiăpierim,

Refren:ăGândulănostru-năgândulă riiăs -mpletim,

Celelalteă s rb toriă le-amă petrecută peă şantier,ă purtândă înă sufletă

Eliberarea. 25 aprilie 1954

Mihai Buracu (1930-2011) s-aăn scutălaăTurnuăSeverinăşi a fost unul

i-ntor iăîntruăTine,ăsubăbolta-nser rii,

(scris ăînădrumăspreăBucure ti,ălaăie ireaădinălag rulădeămunc ă

Poeziaă aă fostă pus ă peă noteă iă înregistrat ă deă Grupul Psaltic al

Pintilie Iacob s-aăn scutălaădataădeă18ăiunieă1928ăînăsatulăPilip u i,ă

ÎnăDomiciliu obligatoriu (DO)

Înăziuaădeă27ăiunieă1954ăamăfostăciti i peăoălist ăto iăceiăceăurmaăs ă

Dan Ion s-aăn scutăînăcomunaăMândra,ăjud.ăF g ra ,ăînăanulă1902,ă

Scriitorul,ă poetul,ă publicistulă iă istoriculă literară Luciană Valea,

Pentru Arhanghelii care au căzut

Doamne, pentru Arhanghelii care-auăc zut

Pentru Arhanghelii care-auăc zut,

Pentru Arhanghelii ce-au poposit,

Pentru Arhanghelii ce-auăasfin it

Pentru Arhanghelii ce nu mai sunt

Iar pentru Iuda care s-aăvândut

Blocurileădeăinterven ie,ădinăzonaăRAFOăS.A.,ălaăcareăauălucrată iăde inu iiăpoliticiădinăColoniileădeă

Canalulădeăaduc iuneăaăapeiă(înălungimeădeăcca.ă7ăkm),ăaferentăbarajuluiădeăpeăTrotu ăală

Primaăetap ădeăconstruireăaăora ulăOne tiă(1952- 1960):ăcartierulăTineretuluiă iăCa in,ăaxată

CartierulăTineretului,ădinămun.ăOne tiă(imagineădeăpeăB-dul Oituz)

1 - B SESCUăVASILEăANTON;ă2 - DIACONEASA ION GHEORGHE;

Ast ziă autorit ileă româneă iă lumeaă medical ă alegă s ă in ă subă oă

Primulă cază esteă celă ală so ieiă dizidentuluiă iă de inutuluiă politică

În noiembrie 1989, Nadia fuge din România, iar vestea îl dărâmă

Via a one teanului Țauren iu Divile nu a fost deloc u oară, el

„Ceea ce ne-au confiscat oamenii, Dumnezeu ne-a dat înapoi în