Organizarea generală

 Partea sistemului nervos care controlează

funcţiile viscerelor se numeşte sistem nervos
autonom sau vegetativ.
 Acest sistem controlează tensiunea arterială,
secreţia şi motilitatea gastrointestinală,
evacuarea vezicii urinare, transpiraţia,
termoreglarea.
 SNV este activat de către centrii din măduva
spinării, trunchiul cerebral şi hipotalamus.
 Impulsurile vegetative eferente ajung la viscere
prin două subdiviziuni majore, numite sistem
nervos simpatic şi sistem nervos
parasimpatic.
Deosebirile între SNV şi cel somatic
 SNV reprezintă partea sistemului nervos,
care controlează funcţiile viscerelor şi nu se
supune controlului cortical, este relativ
autonom, pe când cel somatic este controlat
de cortex.
 SNV inervează musculatura netedă a tuturor
organelor interne, pe când cel somatic –
musculatura scheletică.
 Centrii vegetativi au o repartizare strict
determinată în SNC, iar cei somatici sunt
plasaţi în diferite regiuni ale SNC.
 După ieşirea din măduva spinării fibrele
somatice inervează segmentar musculatura
corpului (metamer), iar cele vegetative
inervează organe din diferite regiuni ale
corpului.
 Calea eferentă somatică este formată din
fibrele unui neuron, pe când cea vegetativă
este formată din fibrele a doi neuroni – 1
neuron în SNC, 2 neuron în ganglionul
vegetativ.
 Fibrele eferente somatice fac parte din grupa
A (v = 70-120m/s), cele vegetative
preganglionare sunt din grupul B (v = 3-
18m/s) şi cele postganglionare din grupul C (v
= 0,5-2m/s).
 Durata potenţialului de acţiune în fibrele
vegetative este de 10 ori mai mare ca în cele
somatice, de acea labilitatea fibrelor
vegetative este foarte joasă – 10-15 impulsuri
pe sec.
 SNV simpatic
 Neuronii preganglionari
simpatici sunt localizaţi în
coarnele laterale ale MS în
porţiunea toroco - lombară
(Th1- L3-4 ).
 Ganglionii simpatici se
împart în:

paravertebrali –
localizaţi pe ambele părţi ale
MS, formând trunchiul
simpatic;
prevertebrali –
localizaţi la o distanţă mai
mare de la MS (plexul solar,
ganglionii mezenterici)
 De la neuronii preganglionari pornesc fibrele
eferente preganglionare tip B în
componenţa ramurilor comunicante albe
 Din ganglionii vegetativi simpatici, unde este
situat al 2-lea neuron simpatic, pornesc fibre
postganglionare tip C în componenţa
ramurilor comunicante cenuşii şi ajung la
organul efector.
 SNV parasimpatic
(porţiunea centrală)
Porţiunea centrală a SNV parasimpatic este
localizată în 3 regiuni ale SNC:
Mezencefalul - aici se află nucleul n. oculomotor,
Bulbul rahidian – aici se află nucleele a 3 nervi
cranieni: n.facial, n glosofaringian, n.vag
Porţiunea sacrală a MS (S2- S4) – neuronii din
coarnele laterale formează fibrele parasimpatice
ale n.pelvius.
În componenţa n. oculomotor
n.facial, n. glosofaringian,
n.vag fibrele preganglionare
părăsesc trunchiul cerebral
şi ajung la ganglionii
parasimpatici.
 Fibrele preganglionare
parasimpatice ale n.pelvius
părăsesc MS şi ajung la
ganglionii parasimpatici.
 Ganglionii vegetativi
parasimpatici sunt localizaţi
în apropierea organelor
inervate sau în peretele
organului inervat –
intramural.
 Fibrele parasimpatice preganglionare tip B (lungi)
şi fibrele parasimpatice postganglionare tip C
(scurte), inervează musculatura netedă a organelor
din cavitatea abdominală şi bazin, de asemenea
inervează ţesutul glandular.
 Ganglionii vegetativi
 Sunt formaţi din numeroşi neuroni uniţi prin
sinapse chimice, de aceea, transmiterea
excitaţiei prin ganglion posedă aceleaşi
particularităţi ca şi propagarea excitaţiei prin
centrii nervoşi (convergenţa, sumarea, ocluzia,
transformarea ritmului ş.a.)
 Toate fibrele preganglionare secretă
acetilcolină – fibre colinergice
 Fibrele postganglionare parasimpatice secretă
acetilcolină – fibre colinergice
 Fibrele postganglionare simpatice secretă
noradrenalină – fibre adrenergice
 Eliberarea mediatorului
 Transmiterea excitaţiei de la
fibra postganglionară
vegetativă are loc prin
intermediul sinapsei chimice,
asemenea sinapsei
neuromusculare
 La nivelul celulelor efectoare
fibra prezintă varicozităţi
(varice) ce conţin vezicule
cu neurotransmiţător
 Secreţia mediatorului are loc
prin depolarizarea
membranei varicozităţilor cu
mărirea permeabilităţii
pentru Ca+2 care induce
fuziunea mediatorului
 Receptorii din organele efectoare
 Pentru stimularea organului efector mediatorul necesită
cuplare specifică cu receptorul
 La nivelul receptorului mediatorul produce o modificare
conformaţională a structurii moleculare proteice, care
poate stimula sau inhiba celula prin 2 căi
1. Modificarea permeabilităţii membranei celulare
pentru unul sau mai mulţi ioni prin deschiderea sau
închiderea unor canale ionice ( canale deschise de Na+
şi Ca 2+ determină stimularea, cele de K + - inhibarea)
2. Activarea sau inactivarea enzimei ataşate de
proteina receptoare, care determină formarea
mesagerilor secunzi ce induc schimbări în metabolismul
intracelular .
 Clasificarea receptorilor
Receptori colinergici – specifici acetilcolinei
1. Receptorii colinergici nicotinici – N- colinoreceptori se
găsesc la nivelul sinapselor preganglionare
parasimpatice şi simpatice şi sinapsele
neuromusculare
2. Receptorii colinergici muscarinici - M- colinoreceptori
se găsesc în sinapsele postganglionare parasimpatice
şi simpatice (fibre simpatice colinergice)
Receptori adrenergici – specifici noradrenalinei
Se găsesc în celulele organelor efectorii inervate de
fibrele postganglionare simpatice, se împart în alfa (α1,
α2- adrenergici) şi beta (β1, β2 - adrenergici)
 N – colinoreceptorii
 Sunt situaţi la suprafaţa
membranei
 Legaţi de molecula
proteică a canalului ionic
 Complexul mediator-
receptor produce
modificarea
conformaţională a
moleculei proteice
 Are loc deschiderea
canalului ionotrop pentru
Na+
 Influxul de Na+ induce
depolarizarea cu apariţia
excitaţiei
 M- colinoreceptorii
 Cuplaţi cu proteina G
 După fixarea mediatorului
creşte activitatea GT-
pazică a subunităţii α
 Subunităţile β şi γ
eliberate modifică
permeabilitatea
membranei direct sau prin
intermediul mesagerilor
secunzi (PiP, IP3, DAG)
 Efectul poate fi
hiperpolarizant – inhibiţie
sau depolarizant - excitaţie
Influenţa parasimpaticului
asupra cordului:
(M-colinorecepător)

 ACh + M.colinoreceptor →
activarea proteinei G
 Activarea guanilciclazei a
subunităţii α: GTP → GDP
 β, γ subunităţi se rup şi
deschid canalul K+
 Efluxul K+ →hiperpolarizare
→ 4 efecte negative
parasimpatice asupra
cordului
 Efectele SN Parasimpatic
 Constricţia pupilei, constricţia m. globului
ocular
 Vasodilatare şi secreţie abundentă în glande
 4 efecte negative cardiace
 Constricţia bronhiilor
 ↑ peristaltismului şi tonusului intestinal
 Relaxarea sfincterelor
 Reduce glicoliza hepatică
 ↑ Erecţia
 Contracţia detruzorului v. urinare şi relaxarea
trigonului
 α – adrenoreceptori
 α1 – sunt cuplaţi cu
proteina G
 Proteina G1 → deschide
canalele de K+ →
hiperpolarizare
 Proteina G4 → activează
PLC → PIP2 → DAG şi IP3
 IP3măreşte permeabilitatea
membranei RSP pentru
Ca+2
 α2 prin G1 →hiperpolarizare
inhibă formarea AMPc → ↓
activitatea PKA
 Cuplat cu proteina G0
închide canalul Ca+2
 β – adrenorereceptori
 β1– cuplaţi cu proteina
G2→ deschide canalul
Ca+2 ; ↑formarea AMPc
→ ↑activitatea PKA →
↑secreţia reninei, 4
efecte pozitive asupra
cordului

 β2 cuplaţi cu proteina
G3 ↑formarea AMPc →
↑activitatea PKA →
dilată bronhiile, vasele,
uterul
 Influenţa simpaticului
asupra cordului:

 Canal Ca+2 este canal

metabolotrop
 Noradrenalina + β1–
cuplaţi cu proteina G2→ ↑
activitatea GTP-azică a
subunităţii α → ↑ activităţii
adenilatciclazei cu
formarea AMPc → ↑
activitatea PKA →
deschiderea canalelor Ca+2
→ efecte pozitive asupra
cordului
 Efectele SN Simpatic
 Dilatarea pupilei, relaxarea m. globului ocular
 Vasoconstricţie şi secreţie scăzută în glande
 Excepţie: fibrele simpatice postganglionare ce inervează gl.
sudoripare - colinergice → transpiraţie abundentă
 4 efecte pozitive cardiace
 Dilatarea (β2) şi constricţia (α) vaselor coronare
 Dilatarea bronhiilor
 ↓ peristaltismului şi tonusului intestinal
 Constricţia sfincterelor
 Scăderea debitului şi creşterea secreţii de renină
 Constricţia m. subcutanaţi
 ↑ Ejacularea
 ↑ Coagularea sângelui, glicemia şi lipidemia
 ↑ Metabolismul bazal şi activitatea mentală
Medulosuprarenală
 Calea simpatică spre MSR
este reprezentată de fibre
preganglionare
colinergice, tip B
 Al II-lea neuron - celula
modificată a MSR
 Aceste celule secretă 80%
AD şi 20% NA
 AD şi NA ajung cu sângele
la celulele ţintă şi provoacă
efecte simpatice
 AD efect metabolic > NA
Controlul funcţiilor vegetative
1. Nivel hipotalamic -
conţine numeroase nuclee
care funcţional se divid:
Grupul anterior – centrul
superior parasimpatic
Grupul posterior – centrul
superior simpatic şi c.
termoreglării
Grupul intermediar – c.
saţietate, sete, foame,
control neuroendocrin
2. Nivel pontin – centrii vitali
(respirator, cardiovascular) şi
centrii n.cranieni (parasimpatici)