BURUIENILE PRIETENI SAU DUSMANI AI

CULTURILOR?
Peste 90% din speciile de buruieni din Europa se gasesc in Romania, din care
cel putin 110 produc pagube esentiale si necesita masuri speciale de
control.
In primul rand, trebuie spus ca buruienile n-ar produce pagube atat de mari,
daca ar fi respectate tehnologiile si bunele practici in agricultura.
Apoi ar trebui sa retinem ca buruienile nu sunt numai inamici ai culturilor ci,
uneori parteneri care sustin culturile si care comunica cu plantele de cultura,
dar intra si in reletii de concurenta.
Exista specii de buruieni care protejaza plantele de cultura, eliminand in sol
moleculele chimice care blocheaza atacul unor nematozi sau inhiba
cresterea altor buruieni periculoase.
Buruienile detin un patrimoniu impresionant de material genetic util (gene de
interes) ce ar putea fi folosite in scopuri dintre cele mai diferite, de la
introducerea unei rezistente dorite, pana la obtinerea unor medicamente si
substante extrem de utile omului.
Gandirea noastra trebuie modelata corespunzator, in sensul ca nu-mi mai
propun "uciderea buruienilor", adica eradicarea lor completa, ci numai un
"control al lor" prin efectuarea unui management care sa ne permita sa le
INFLUENTA BURUIENILOR
ASUPRA CULTURILOR
 GRAU
BURUIENI PROBLEMA SI SPECII CHEIE
DICOTILEDONATE MONOCOTILEDONATE
Anthemis arvensis Sinapis arvensis Apera spica-venti
Cirsium arvense Stellaria media Avena fatua
Capsella bura- pastoris Thlaspi arvense Agrostis gigantea
Galium aparine Veronica sp. Agropyrom repens
Galeopsis tetrahit Viola arvensis Sorghum halepense
Lamium sp. Calamagrostis epygeus
Matricaria inodora  Echinochloa crus-galli
Matricaria chamomila  
Papaver rhoeas  
Polygonum avicularae  
Polygonum convolvulus  
Polygonum lapathifolium  
Raunculus sp.  
 ALTE SPECII DE BURUIENI SEGETALE
BURUIENI BURUIENI
DICOTILEDONATE MONOCOTILEDONATE
Agrostemma githago Gypsophila muralis Bromus sp.
Anagalis arvensis Lathyrus tuberosus Digitaria sp.
Bifora radians Mercurialis annua Lolium sp.
Centaurea cyanus Rubus caesius
Chenopodium album Sisymbrium
officinale
Chondrilla juncea Sonchus arvensis
Convolvulus arvensis Spergula arvensis
Delphinium consolida Vicia sp.
Fumaria oficinalis Xanthium sp.  
Galinsoga parviflora Amaranthus sp.  
 GRÂU MONOCULTURĂ, TĂMĂDĂUL MARE, CĂLĂRAȘI
Anul 2018; Fermier: Nicu Vasile; Tipul de sol: cernoziom cambic
Nr. Specia Fenofaza/ Nr. P K Familia Grupa
crt Talia m2 % % botanica
1. Veronica hederifolia A-B-C 6-10 40.5 12.0 100.0 Plantaginaceae DA
2. Polygonum convolvulus A 10-25-30 36.0 10.6 100.0 Polygonaceae DA
3. Chenopodium album A 10-25 26.0 7.6 100.0 Amaranthaceae DA
4. Echinochloa crus-galli A 3-15-20 21.0 6.2 100.0 Poaceae MA
5. Descurainia sophia A 15-20 20.0 6.0 87.5 Brasiacaceae DA
6. Thlaspi arvense A 10-16 16.0 4.8 87.5 Brasiacaceae DA
7. Veronica persica A-B-C 6-10 12.5 4.0 75 Plantaginaceae DAWI
8. Convolvulus arvensis A-B 10-15-25 12.0 3.5 75 Convolvulaceae DP
9. Matricaria inodora A-C 20-25 12.0 3.5 87.5 Asteraceae DA
10. Cirsium arvense A 12 10.5 3.2 62.5 Asteraceae DP
11. Sinapis arvensis A 15 10.0 3.0 62.5 Brasiacaceae DAW
12. Setaria pumila A 8-20 10.0 3.0 50.0 Poaceae MA
13. Galium aparine A-B 20-25 8.5 2.5 50.0 Rubiaceae DA
14. Erigeron annuus A15-20 8.0 2.4 62.5 Asteraceae DA
15. Viola arvensis A-B-C 6-10 8.0 2.4 50.0 Violaceae DA
16. Capsella bursa-pastoris A 10 6.5 2.0 37.5 Brasiacaceae DA
17. Papaver rhoeas A 10-25 6.0 1.6 37.5 Papaveraceae DA
18. Stellaria media A 10-15 6.0 1.6 37.5 Caryophyllaceae DA

ALTE SPECII: 23 Legendă

A = 5-7 frunze desfăcute/lăstar; B = Butoni florali/ Graminee-burduf; C = Înflorit;
cu 1-5 plante/m2 P% = Proporția în care fiecare specie participă la îmburuienarea generala;
TOTAL: 41de specii K% = Proporția în care fiecare specie a fost găsită în punctele de observație;
MP = Monocotiledonate perene; MA = Monocotiledonate anuale;
cu 338 plante/m2 DP = Dicotiledonate perene; DA = Dicotiledonate anuale; I = Specii invazive
DAW= Plante anuale care pot ierna.
REPARTIZAREA SPECIILOR DE BURUIENI PE GRUPE BOTANICE
ÎN FUNCȚIE DE DENSITATE ȘI PROCENTUL DE PARTICIPARE
(GRÂU MONOCULTURĂ, TĂMĂDĂUL MARE, CĂLĂRAȘI)

TOTAL: 41 specii
338 plante/m2(100%)
 GRÂU ÎN ROTAȚIE, TĂMĂDĂUL MARE, CĂLĂRAȘI
Nr. Specia Fenofaza/ Nr. P K
Talia m2 % %
1. Veronica hederifolia A-B-C 6-8 26.0 14.0 100.0
2. Veronica persica (I) A-B-C 8-10 20.5 11.1 100.0
3. Stellaria media A20 20.0 10.8 100.0
4. Galium aparine A15-20 16.0 8.6 87.5
5. Descurainia sophia A 15-20 12.5 6.8 62.5
6. Chenopodium album A10-15 11.0 6.0 75.0
7. Convolvulus arvensis A-B 10-15-25 10.5 5.6 50.0
8. Polygonum convolvulus A 10-25-30 10.0 5.4 50.0
9. Matricaria inodora A-B 10-12 10.0 5.4 62.5
10. Cardaria draba A 20 8.5 4.6 50.0
11. Capsela bursa-pastoris A10 7.0 3.8 25.0
12. Viola arvensis A-B-C 6-10 6.5 3.6 25.0
12. Echinochloa crus-galli A 3-15-20 6.0 3.4 50.0
13. Lamium amplexicaule A-B15-20 6.0 3.4 50.0
14. Cirsium arvense A6 5.0 2.8 25.0
15. Papaver rhoeas A10-15 4.0 2.2 25.0
16. Centaurea cyanus A-C 10-15 2.0 1.0 12.5
17. Apera spica venti A 25-30 2.0 1.0 12.5
18. Poa annua A 20 1.0 0.5 12.5
  TOTAL 184.5 100  -
REPARTIZAREA SPECIILOR DE BURUIENI PE GRUPE BOTANICE
ÎN FUNCȚIE DE DENSITATE ȘI PROCENTUL DE PARTICIPARE
GRAU ÎN ROTATIE, TĂMĂDĂUL MARE, CĂLĂRAȘI

TOTAL: 18 specii
184.5 plante/m2
(100%)
 ROTAȚIE/MONOCULTURĂ
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
ROTAȚIE MONOCULTURĂ
Dicotiledonate anuale: 12 specii Dicotiledonate anuale: 32 specii
151.5 plante/m2 266.5 plante/m2
Dicotiledonate perene: 3 specii Dicotiledonate perene: 4 specii
24 plante/m2 28,5 plante/m2

Monocotiledonate anuale: 3 specii Monocotiledonate anuale 4 specii

9 plante/m2 38 plante/m2
Monocotiledonate perene Monocotiledonate perene: 2 specii
0 specii 5 plante/m2
TOTAL: 18 specii TOTAL: 41 specii
184.5 plante/m2 (100%) 338 plante/m2(100%)
SPECII INVAZIVE
1 specie: V. persica 6 specii: (Ambrosia artemisiifolia
Veronica persica, Erigeron annuus,
Bromus secalinus, Conyza canadensis,
Lithospermum arvense
Specii dominante: VERONICA SPECIES
Veronica hederifolia: 26,0%; Veronica hederifolia: 40,5%;
Veronica persica: 25,0% Veronica persica: 12.5%
 GENUL VERONICA
Cotiledoanele sunt dificil de recunoscut
în primele faze de vegetație
Veronica hederifolia L.
subsp. hederifolia
cotiledoane mari, eliptice sau ovale,
foarte puţin îngustate spre vârf,
peţiolate, cu numeroşi peri lungi sau
glabre;
GENUL VERONICA

Veronica persica Poiret

Cotiledoanele în formă de spatulă,
simple, eliptice sau ovate, regulat
dinţate.
 PORUMB BURUIENI DOMINANTE
DICOTILEDONATE ANUALE DICOTILEDONATE PERENE
Amaranthus sp. Aristolochia clematitis
Bifora radians Cardaria draba
Brasica nigra Cirsium arvense
Chenopodium album Convolvulus arvensis
Descurainia sophia Raunculus arvensis
Erigeron canadensis Raunculus repens
Galeopsis ladannum Rubus cesius
Galinsoga parviflora Rumex acetosella
Hibiscus trionum Xanthium sp.
Polygonum convolvulus  
Polygonum persicaria  
Raunculus sardous  
Stellaria media  
MONOCOTILEDONATE ANUALE MONOCOTILEDONATE PERNE
Echinochloa crus-galli Agropyrom repens
Digitaria sanguinalis Sorghum halepense
Setaria sp. Cynodon dactylon
PTERIDOFITE-Equisetum arvense
 PORUMB-ROTATIE, AFUMATI ILFOV
Anul 2017; Fermier: Coanda Victoria; Tipul de sol: cernoziom
Fisa de imburuienare
Nr. Specia Fenofaza/ Densitatea P K Clasa/
crt inaltimea nr./m2 % % Durata
(cm) de viata
1. Echinochloa crus-galli A15 65.5 25.5 100 MA LEGENDA
2 Setaria glauca A15 45,0 17,4 100 MA A-rozeta/tulpina
3. Sorghum halepense A25-30 32,0 12,4 100 MP B-boboci florali/
Graminee-burduf
4. Digitaria sanguinalis A15-20 30,5 12,0 100 MA C-plante cu flori
5. Amaranthus retroflexus A5 28.5 11.0 100 DA P%= proportia in care fiecare
specie participa la
6. Chenopodium album A10 21,0 8,2 100 DA imburuienarea generala
7. Convolvulus arvensis A/B10 11,0 4,3 100 DP K%= proportia in care fiecare
8, Cirsium arvense A10-15 8,0 3,1 100 DP specie s-a regasit in punctele
de observatie indiferent de nr.
9. Xanthium italicum  A 20 6,5 2,6 75 DAI MP=monocotiledonata perena
10. Polygonum convolvulus A10 4,5 1,8 62,5 DA MA=monocotiledonata anuala
DA = dicotiledonata anuala
DP = dicotiledonata perena
11. Agropyron repens A25 2,5 0,5 37,5 MP I = specie invaziva
12. Setaria verticilata A15 2,0 0,2 37,5 MA
13. Aristolochia clematitis A20 0,5 0,1 12.5 DP
14. Veronica persica AC10 0,5 0,1 12.5 DAI
      258 100    
REPARTIZAREA SPECIILOR DE BURUIENI PE GRUPE BOTANICE
IN FUNCTIE DE DENSITATE SI PROCENTUL DE PARTICIPARE
(Porumb in rotatie, judetul ILFOV)
 PORUMB-MONOCULTURA, AFUMATI ILFOV

Nr. Specia Fenofaza/ Nr. total Densitate P K Clasa/

crt Talia   a nr./m2 % % Durata de viata
1. Echinochloa crus-galli A/15 1094 136 26.9 100 MA
2 Sorghum halepense A25-30 734 92 18,2 100 MP
3. Setaria glauca A 15 614 76 15,0 100 MA
4. Digitaria sanguinalis A15-20 396 50 10,0 100 MA
cm
5. Chenopodium album A5 252 31.5 6.2 100 DA
6. Amaranthus A10 182 22.5 4.5 100 DA
retroflexus
7. Convolvulus arvensis A/B10 120 15,0 3.0 100 DP

8, Cirsium arvense A10-15 88 11,0 2,2 87,5 DP

9. Xanthium italicum  A 20 86 10,5 2,0 87,5 DAI
10. Polygonum A10 68 8,5 1,6 100 DA
convolvulus
11. Equisetum arvense  A40 52 6.5 1.3 87,5 PP
12. Solanum nigrum A20 48 6,0 1,2 87,5 DA
13. Agropyron repens A25 48 6.0 1.2 50,0 MP
14. Setaria viridis A15 40 5,0 1.0 62,5 MA
15. Cynodon dacylon A25 40 5,0 1,0 75,0 MP
 PORUMB-MONOCULTURA, AFUMATI ILFOV
(continuare)

Nr. Specia Fenofaza/ Nr. Densitatea P K Clasa

crt Talia total  nr./m2 % % Durata
De viata
16. Aristolochia clematitis A20 16 2.0 0,4 50 DP
17. Hibiscus trionum A10 16 2.0 0,4 50 DA
18. Erigeron canadensis A20 16 2.0 0,4 50 DA
19. Veronica persica AC10 16 2.0 0,4 37,5 DAI
20. Polygonum persicaria A20 12 1,5 0,3 37,5 DA
21. Thlaspi arvense A20 12 1,5 0,3 37,5 DA
22. Sonchus oleraceus A30 12 1,5 0,3 37,5 DA
23. Sinapis arvensis A30 12 1,5 0,3 37,5 DA
24. Rubus caesius A30 12 1,5 0,3 37,5 DP
25. Cardaria draba A 20 12 1,5 0,3 37,5 DA
26. Cirsium vulgare A10 12 1,5 0,3 25 DA
27. Matricaria inodora A30 12 1,5 0,3 25 DA
28. Capsela bursa pastoris A20 8 1,0 0,2 25 DA
29. Polygonum aviculare A25 8 1,0 0,2 12,5 DA
30. Rumex acetosella A25 4 0,5 0,1 12,5 DP
31. Raphanus raphanistrum A/B20 4 0,5 0,1 12,5 DA
 Culturile de floarea soarelui prezinta o imburuienare caracteristica prasitoarelor.
Speciile segetale identificate sunt specii heliofile si helio-sciofile. Dominante sunt
buruienile dicotiledonate anuale. Urmeaza dicotiledonatele perene ca numar de specii,
dar ca numar de indivizi dupa dicotiledonatele anuale, urmeaza monocotiledonatele
anuale. Speciile cu frecvemnta cea mai mare sunt urmatoarele: Setaria viridis,
Amaranthus album, Chenopodium album, Echinochloa crus-galli, Solanum nigrum,
Sinapis arvensis, Convolvulus arvensis.
Desi gradul de imburuienare este ridicat, multe din speciile semnalate sunt specii
anuale de vara, ex. Setaria, Amaranthus, Chenopodium, mai putin periculoase comparativ
cu speciile Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum, Diplotaxis muralis, etc., care sunt
anuale de primavara timpurii si produc stanjenirea dezvoltarii florii soarelui chiar de la
rasarire.
Specie segetala Sorghum halepense s-a raspandit foarte mult in culturile prasitoare
din Campia Romana este o specie ce se comporta ca o planta termofila, mezofila si
heliofila. Factorul ecologic caldura se intalneste in stepa si silvostepa si daca la acest
factor se asociaza si umiditatea se realizeaza cei doi factori care conditioneaza, in
principal, raspandirea costreiului. Floarea soarelui, comparativ prezinta o
particularitate privind concurenta buruienilor, in sensul ca ele pot concura plantele
numai o perioada de 3-5 saptamani de la rasarire. Intervenind cu erbicide in aceasta
perioada, planta de cultura este salvata, dezvoltandu-se normal, fara sa mai fie concurata
de buruieni.
 Buruienile dicotiledonate anuale sunt speciile cu raspandire si dominanta cea
mai mare.
Sub raportul raspandirii speciilor segetale in cultura de floarea soarelui din
judet situatia este urmatoarea:
a) Specii cu raspandire mare: Chenopodium album, Sinapis arvensis,
Amaranthus blitoides, Amaranthus retroflexus, Polygonum convolvulus, Setaria
viridis, Xanthium spinosum Xanthium italicum.
b) Specii cu raspandire mica: Chondrilla juncea, Tribulus terrestris, Rubus
caesius, Cuscuta campestris, Stachys annua. Hibiscum trionum, Roseda lutea.
Se constata o foarte mare asemanare intre raspandirea speciilor ce
imburuieneaza acesta cultura si cultura de porumb.
O prezenta deosebita o are lupoaia pe aproape intreg teritoriul judetului,
specia Orabanche cumana s-a raspandit atat de mult in unele zone (Topalul-
Harsova), toate terenurile sunt infestate, creand dificultati in stabilirea rotatiei
culturilor.
SPECII SEGETALE PREDOMINANTE

Veronica sp. Setaria glauca

Setaria viridis Echinochloa cruss-galli

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA
ACORDATA!