Sunteți pe pagina 1din 54

Plante medicinale

LUCRAREA PRACTICĂ 4
Încrengătura MAGNOLIOPHYTA
(Angiospermae)

I. Dicotiledonate cu caractere arhaice


Ramura Magnoliidee

Ordinul PIPERALES
Familia ARISTOLOCHIACEAE
Aristolochia clematitis – mărul lupului
II. Monocotiledonate

Ordinul ASPARAGALES
Familia AMARYLLIDACEAE (ex – Alliaceae; ex Liliaceae)
Allium ursinum – leurdă
Familia ASPARAGACEAE
Ruscus aculeatus - ghimpe

Ordinul POALES
Familia POACEAE (GRAMINEAE)
Elymus repens – pir
III. Eudicotiledonate (Dicotiledonate cu polen
tricolpat)

Ordinul RANUNCULALES
Familia BERBERIDACEAE
Berberis vulgaris – dracilă
Familia PAPAVERACEAE
Papaver rhoeas – mac roşu
Papaver somniferum – mac de grădină
Chelidonium majus – rostopască
Familia RANUNCULACEAE
Helleborus purpurascens – spânz
Nigella sativa – negrilică, chimen negru
Familia ARISTOLOCHIACEAE
Aristolochia clematitis – mărul lupului

Sursa: http://spetchleyparkgardensplantdata.co.uk/plant/aristolochia-clematitis/
Aristolochia clematitis – mărul lupului

Sursa: https://adevarul.ro/sanatate/medicina-naturista/tratamente-marul-lupului-1_565557487d919ed50e8f9da7/index.html

Sursa: https://www.descopera.ro/dnews/11235633-planta-medicinala-marul-lupului-folosita-si-in-romania-poate-cauza-cancer
Aristolochia clematitis – mărul lupului

Caractere botanice :
 plantă ierboasă perenă, înaltă de 30-80 cm

 prezintă rizom ramificat

 tulpina neramificată, erectă sau ascendentă, lignificată în


partea inferioară

 frunzele oval-triunghiulare au bază cordată şi vârf


rotunjit
Aristolochia clematitis – mărul lupului

 flori: galbene grupate câte 2-8 la baza frunzelor

 corolă tubuloasă, zigomorfă, lungă de 3-5 cm

 fructul: capsulă pendentă

 specia este frecventă la liziera pădurilor, marginea


drumurilor, în vii, locuri ruderale
Aristolochia clematitis – mărul lupului

 Prod. farm.: Aristolochiae herba et radix - prezintă o


îndelungată utilizare în medicina tradițională
 Comp. ch.: acizi aristolochici; alcaloizi
 Acţ.: antibacteriană, stimulantă a acţiunii fagocitare
 Ind.: răni infectate, ulcer de gambă

OBS: acizii aristolochici sunt toxici (cancerigeni, genotoxici);


din acest motiv, utilizarea mărului lulpului pe cale internă
este nerecomandată
Familia
Amaryllidaceae
Allium ursinum –
leurdă

Sursa: https://easywildflowers.wordpress.com/tag/allium-ursinum/
Allium ursinum – leurdă
Caractere botanice :
 plantă ierboasă perenă cu bulb îngust-ovoidal
 emană un puternic miros de usturoi, chiar şi fără lezarea
ţesuturilor

 frunzele sunt bazale, dispuse


câte 2-3, formă eliptic-
lanceolată, cu limbul lung de
până la 20 cm şi lat de 3-6 cm;
peţiolul este mai lung de 5 cm

Sursa: https://easywildflowers.wordpress.com/tag/allium-ursinum/
Allium ursinum – leurdă
Caractere botanice :

 tulpina este înaltă de 20-40 cm


 flori grupate în inflorescenţă de tip
umbelă simplă, ce are la bază bractei
albe caduce; florile au perigon alb

 specia este răspândită în pădurile


umede de foioase (fag)

Sursa: https://www.geograph.org.uk/photo/5361935
Allium ursinum – leurdă

 Prod. farm.: Alii ursini folium; Alii ursini bulbus

 Comp. ch.: compuşi sulfuraţi, flavonozide, vitamine, cantităţi


crescute de macro- şi microelemente minerale

 Acţ.: antimicrobiană, vermifugă, stomahică, hipolipemiantă,


antiagregant plachetară, antihipertensivă

 Ind.: adjuvant în ateroscleroză, hipertensiune, gripă, răceli


Confuzii posibile:
leurdă, lăcrămioare, brânduşa de toamnă

Allium ursinum Convallaria majalis Colchicum autumnale

Sursa: https://easywildflowers.wordpress.com/tag/allium-ursinum/ Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Colchicum_autumnale


Sursa: https://www.gardeningexpress.co.uk/bulk-pack-lily-of-the-valley-convallaria-majalis-pack-of-10-plants-in-bud
Familia
ASPARAGACEAE
Ruscus aculeatus -
ghimpe

Sursa: https://stock.adobe.com/search/?k=%22ruscus%20aculeatus%22
Ruscus aculeatus -
ghimpe

Sursa: https://www.olx.ro/oferta/ghimpele-ruscus-aculeatus-IDbdnB9.html

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Ruscus_aculeatus
Ruscus aculeatus - ghimpe

Caractere botanice :
 subarbust înalt de 20-80 cm, cu rizom târâtor şi tulpină
erectă, rigidă, bogat ramificată, cu port tufos
 ramurile prezintă filocladii ovate, rigide, verzi-închise,
atenuate în spini ţepoşi; pe filocladii se dezvoltă frunze
foarte reduse, membranoase şi flori mici trimere
 fructul: bacă roşie
 specia creşte în România sporadic în poieni, rarişti de
pădure, tufărişuri şi este ocrotită prin lege; e cultivată ca
plantă decorativă
Ruscus aculeatus - ghimpe

 Prod. farm.: Rusci rhizoma


 Comp. ch.: saponine sterolice (ruscină, ruscozid) ;
fitosteroli, triterpene
 Acţ.:
 capilaroprotectoare
 venotonică
 antiinflamatoare
 antiedematoasă
 Ind.: varice, hemoroizi (sub formă de comprimate sau
unguente cu extracte standardizate)
Familia
POACEAE
(GRAMINEAE)

Elymus repens –
pir
Elymus repens –
pir

Sursa: https://www.rhs.org.uk/advice/profile?pid=257

Sursa: http://acdc-weeds.info/elymus-repens-3
Sursa: https://gobotany.nativeplanttrust.org/species/elymus/repens/
Elymus repens – pir

Caractere botanice :
 plantă ierboasă perenă, cu rizom târâtor, stolonifer

 tulpina este verde-cenuşie, de tip pai, înaltă de 20-100


cm

 frunzele liniare au teacă dezvoltată, amplexicaulă,


ligulă fin păroasă, de circa 1 mm, şi auricule bine
dezvoltate
Elymus repens – pir

 flori: bisexuate, trimere, cu 3 stamine şi


un ovar cu 2 stigmate
 ele sunt grupate în spice compuse, cu
spiculeţe distanţate, multiflore

 fructul este o cariopsă turtită şi brăzdată

 specia este comună în pajişti umede,


ogoare, marginea drumurilor, de la
câmpie până în regiunea montană
Sursa: https://calphotos.berkeley.edu/imgs/512x768/0000_0000/0506/3367.jpeg
Elymus repens – pir

 Prod. farm.: Graminis rhizoma


 Comp. ch.:
 ulei volatil (cu agropiren, timol, carvonă)
 ulei gras
 saponine
 polizaharide omogene
 Acţ.: diuretică, sudorifică, antimicrobiană
 Ind.:
 afecţiuni ale căilor urinare descendente, profilaxia calculozei
renale
 bronşită, gripă
Familia
BERBERIDACEAE
Berberis vulgaris –
dracilă

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Berberis_vulgaris_%27Atropurpurea%27_001.JPG
Berberis vulgaris – dracilă

Sursa: https://www.nature-guide.info/display/details.aspx?lang=en&id=1275
Sursa: https://www.sante-nature-science.com/epine-vinette/

Sursa: https://www.europeana.eu/portal/en/record/11628/_FOTO_AM_UNITS_ITALY_40801.html
Sursa: https://www.monde-de-lupa.fr/Toxiques/Pages%20Tox/Berberis%20pg/Berberis.html
Berberis vulgaris – dracilă

Caractere botanice :
 arbust spinos, de până la 3 m înălţime, prevăzut cu spini
trifurcaţi
 frunze: alterne, ovate, cu margine dinţată
 flori: galbene, grupate în raceme pendente la baza frunzelor;
ele sunt trimere, cu elementele caliciului, corolei şi androceului
dispuse pe câte două verticile fiecare
 la baza staminelor se găseşte un ţesut senzitiv cu rol în
polenizarea entomofilă, atingerea sa declanşează o mişcare ce
proiectează antera pe stigmat
 fructul este o bacă ovoidală roşie, cu gust acru şi astringent
Berberis vulgaris – dracilă

 Prod. farm.: Berberidis cortex

 Comp. ch.: alcaloizi (berberină, berbamină, oxicantină)

 Acţ.: antibacteriană, antifungică, coleretic-colagogă

 Ind.:
 afecţiuni hepato-biliare
 diaree
 dermatologie: răni, eczeme
Familia PAPAVERACEAE
Papaver rhoeas – mac roşu

Sursa: https://permies.com/t/83866/Papaver-rhoeas-Grow-Care-Eat
Papaver rhoeas –
mac roşu

Sursa: https://www.delta-intkey.com/angio/images/kohl3017.jpg
Papaver rhoeas – mac roşu

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Poppy_Bud_(4714799156).jpg

Sursa: https://www.plant-world-seeds.com/store/view_seed_item/2321

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Papaver_rhoeas_004.JPG
Papaver rhoeas – mac roşu
Caractere botanice :
 specie ierboasă anuală, cu tulpina înaltă de 20-70 cm,
acoperită de peri lungi, aspri
 frunze dublu penat-sectate, peţiolate
 florile solitare au 4 petale roşii, 2 sepale caduce şi
numeroase stamine negre
 fructul este o capsulă poricidă glabră, globuloasă până la
invers ovoidă; prezintă un stigmat persistent

 specia este răspândită în culturile de cereale, la marginea


drumurilor, în pajişti
Papaver rhoeas – mac roşu

 Prod. farm. : Papaveris rhoeados flos


 Comp. ch.:
 mucilagii
 antociani
 urme de alcaloizi
 Acţ.:
 emolientă
 uşor sedativă
 Ind.:
 tuse, laringite
 sedativ în pediatrie
Familia PAPAVERACEAE
Papaver somniferum – mac de grădină de
grădină

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Papaver_somniferum_02_by-dpc.jpg
Papaver somniferum – mac de
grădină

Sursa: https://www.flickr.com/photos/mukumbura/19002979393

Sursa: https://www.gizmocrazed.com/2013/11/top-10-abused-drugs-and-their-effects/opium/

Sursa: https://pixers.us/stickers/opium-poppy-bud-7677287
Papaver somniferum – mac de
grădină

Caractere botanice:
 plantă ierboasă anuală glaucă, cu tulpină erectă,
înaltă de până la 1 m, neramificată

 frunzele sunt alungit-ovate, cu margini neregulat-


dinţate şi de culoare verde-albăstruie
Papaver somniferum – mac de
grădină

 florile solitare sunt mari (8-15 cm); ele prezintă 2 sepale caduce
şi 4 petale (liliachii, albe sau roze) cu o pată mare violet-închisă
la bază

 androceul e format din numeroase stamine; ovarul este


pluricarpelar

 fructul este o capsulă poricidă, cu peretele bogat în laticifere

 planta este larg cultivată în Iran, India, China şi Turcia pentru


obţinerea opiului, iar în Europa pentru seminţele alimentare
Papaver somniferum – mac de
grădină

 Prod. farm.:
 Opium crudum (latexul uscat la aer, obţinut prin incizii
practicate în capsulele imature)
 Opii pulvis normatus
 Papaveris immaturi fructus (capsulele imature)

 Comp. ch.: Opiul conţine un amestec de numeroşi


alcaloizi, mai importanţi fiind : morfina, codeina,
papaverina, codamina, tebaina
Papaver somniferum – mac de
grădină

Acţ.:
 Morfina: analgezic potent
 Codeina: acţiune antitusivă, inhibând centrul tusei din creier; are şi
acţiune analgezică, dar mai slabă decât morfina
 Papaverina: acţiune antispastică
 Ind.:
 Morfina se întrebuinţează în durerile de intensitate ridicatǎ
 Codeina este indicată în tusea uscată şi durerile de intensitate
medie
 Papaverina se utilizează în spasmele renale, biliare, etc.
Papaver somniferum – mac de
grădină

Notă :
➢ Seminţele de mac sunt comestibile, şi se utilizează în
patiserie

➢ Nu conţin alcaloizi, dar sunt foarte bogate în ulei gras

➢ Abuzul de morfină, codeină şi opiu dǎ naştere unor


toxicomanii grave
Familia PAPAVERACEAE
Chelidonium majus - rostopască

Sursa: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Chelidonium_majus_bgiu.jpg
Chelidonium majus - rostopască

Sursa: https://www.floralimages.co.uk/page.php?taxon=chelidonium_majus,7

Sursa: https://www.deplantasmedicinales.net/beneficios-de-chelidonium-majus/
Chelidonium majus -
rostopască

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Chelidonium_majus.001_-_Serra_de_Enci%C3%B1a_de_Lastra.JPG

Sursa: http://lionel.ribet.free.fr/pages/chelidoniummajus.html Sursa: https://www.kuleuven-kulak.be/bioweb/foto.php?link=photos/C/Chelidonium%20majus-5717.jpg&titel=celandine,%20swallow%20wart%20-%20Chelidonium%20majus


Chelidonium majus - rostopască

Caractere botanice :
 plantă ierboasă perenă, cu tulpina bogat ramificată,
erectă, înaltă de 30-60 cm

 organele vegetative conţin un latex portocaliu

 frunzele au culoare verde pe partea superioară şi


cenuşiu-deschisă pe cea inferioară; ele sunt mari,
imparipenat-sectate şi au lobi cu margini adânc
crenate
Chelidonium majus - rostopască

 inflorescencenţele de tip umbelă sunt alcătuite din 2-6


flori cu corola tetrameră galbenă

 fructul este o capsulă silicviformă

 specia creşte în păduri rărite, tufărişuri, locuri


umbroase
Chelidonium majus - rostopască

 Prod. farm.: Chelidonii herba


 Comp. ch.: alcaloizi (chelidonină, berberină, protopină);
enzime proteolitice
 Acţ.: colagogă, coleretică, antispastică, antiinflamatoare
 Ind.:
 afecţiuni spastice ale cǎilor biliare şi tractului gastro-intestinal
 afecţiuni respiratorii: bronşită, tuse
 dermatologie: negi, dermatite licheniforme
Familia
RANUNCULACEAE
Helleborus
purpurascens – spânz
Helleborus purpurascens – spânz
Helleborus purpurascens – spânz

Caractere botanice :
specie ierbosă perenă (35 cm)

prezintă rizom şi rădăcini brun-negricioase cilindrice

frunzele bazale sunt lung peţiolate, pedat-sectate cu 7-11


segmente lanceolate, serate

frunzele tulpinale sunt tripartite, sesile


Helleborus purpurascens – spânz

flori: neodorante, de regulă solitare; ele prezintă cinci tepale verzi


pe faţa interioară şi roşietice la exterior, numeroase stamine

fruct: polifoliculă, alcătuită din 3-5 folicule

specia creşte la marginea pădurilor şi în păşunile din zona de deal


Helleborus purpurascens – spânz

Prod. farm. : Hellebori rhizoma

Comp. ch. : glicozide cardiotonice (helebrozida); saponine sterolice

Acţ. terap. : antiinflamatoare; imunostimulatoare; cardiotonică

Ind. terap. : afecţiuni articulare, mialgii, nevralgii

sunt utilizate extactele totale lipsite de glicozide cardiotonice


Helleborus purpurascens – spânz

Toate părţile plantei sunt toxice


În sud-vestul ţării creşte Helleborus odorus, cu tepale galbene-
verzui pe ambele feţe ; şi această specie este considerată
medicinală

Helleborus odorus

Sursa:https://www.ashwoodnurseries.com/shop/helleborus-8565.html
Nigella sativa –
negrilică, chimen
negru

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Nigella_sativa
Nigella sativa
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Nigella_sativa_-_K%C3%B6hler%E2%80%93s_Medizinal-
Pflanzen-227.jpg
Nigella sativa – negrilică, chimen
negru
Caractere botanice :
- specie ierboasă anuală, înaltă de 30-60 cm
- frunze: alterne, de 2-3 ori penat-sectate cu segmente
filiforme
- flori solitare albe sau albastru deschis; florile nu prezintă la
bază involucru filiform sectat (deosebire de Nigella damascena
- chica voinicului)
- fruct: capsulă globuloasă cu muchii longitudinale
- capsulele conțin semințe negre cu gust iute-aromatic
- este cultivată în scop medicinal și alimentar
Nigella sativa – negrilică, chimen
negru

Prod. farm. : Nigellae sativae semen


Comp. ch. : - ulei gras (cu gliceride ale unor acizi grași nesaturați)
- ulei esențial (cu timochinonă)
Acţ.:bronho-dilatatoare, imunostimulatoare, antiinflamatoare
Ind.: adjuvant în bronșite, astm, pentru întărirea sistemului
imunitar
Notă: În România este cultivată în scop decorativ specia înrudită
Nigella damascena (chica voinicului), care se distinge prin
prezența unui involucru filiform la baza florilor. Semințele acesteia
se utilizează ca diuretic.

S-ar putea să vă placă și