Plante medicinale

LUCRAREA PRACTICĂ 3
Noțiuni fundamentale privind caracterele și utilizarea principalelor ferigi
de interes farmaceutic: Dryopteris filix-mas, Equisetum arvense.
Noțiuni fundamentale privind caracterele și utilizarea principalelor
gimnosperme de interes farmaceutic.
 Supraîncrengătura Pteridophyta (Ferigi)

Phylum Pterophyta
Clasa Polypodiopsida
Ordinul Polypodiales
Familia Dryopteridaceae
Dryopteris filix-mas – feriga mare

Phylum Sphenophyta
Clasa Polypodiopsida
Ordinul Equisetales
Familia Equisetaceae
Equisetum arvense – coada calului
Familia Dryopteridaceae
Dryopteris filix-mas – feriga mare

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Dryopteris_filix-mas
Familia Dryopteridaceae
Dryopteris filix-mas – feriga mare

◦ Plantă perenă cu rizom acoperit de tecile frunzelor din anii

anteriori şi de frunze solzoase brune

◦ Frunzele aeriene sunt bipenat-sectate, mari; lobii secundari

sunt rotunjiţi

◦ Frunzele poartă pe faţa inferioară sori reniformi protejaţi de

induzie

◦ Specia creşte în păduri de foioase din regiunile colinare şi

montane
Familia Dryopteridaceae
Dryopteris filix-mas – feriga mare

◦ Prod.farm.: Filicis maris rhizoma

◦ Comp. ch. : rezine cu derivaţi ai floroglucinei; ulei gras; tanin

NOTA: Rizomul de ferigǎ mare prezintǎ acţiune antihelmintică,

paralizând musculatura netedă a viermilor intestinaliș în trecut a
fost utilizat în tratamentul parazitozelor intestinale
◦ Datoritǎ toxicitǎţii sale şi a dificultǎţii dozǎrii, fitoterapia actualǎ
nu mai utilizeazǎ însǎ acest produs.
Familia Dryopteridaceae
Dryopteris filix-mas – feriga mare
◦ NOTA
◦ Feriga mare poate fi confundată cu alte specii înrudite,
asemănătoare, ca Polystichum lobatum, P. setiferum (lobii
secundari sunt ascuţiţi)

https://www.pflanzen-deutschland.de/Polystichum_setiferum.html

Polystichum setiferum
Fami lia Equi setaceae
Equisetum arvense – coada-calului, părul-porcului
 Fami lia Equi setaceae
Equisetum arvense – coada-calului, părul-porcului
◦ Plantă ierboasă cu rizom, de pe care se formează două tipuri de
tulpini supraterane:
◦ fertile, primăvara
◦ sterile, la începutul verii

◦ Tulpinile fertile:
◦ brune, neramificate, cu frunze mici brune, unite sub forma unor
manşoane dinţate, dispuse la noduri; ele poartă la vârf câte un spic
sporifer
◦ după răspândirea sporilor, tulpinile fertile se usucă şi pe rizom
se dezvoltă tulpini sterile
◦ Tulpinile sterile sunt mai înalte, verzi, şi poartă la noduri verticile
de 20-30 de ramuri lungi şi subţiri şi poartă frunze verzi-gălbui,
unite, mici
◦ ramurile prezintă patru muchii şi sunt pline la interior
Fami lia Equi setaceae
Equisetum arvense – coada-calului, părul-porcului

◦ Creşte în pajişti umede, pe terenuri nisipoase, îndeosebi în

lunci, fiind prezentă din regiunea de câmpie până în cea
montană.

◦ Specia medicinală poate fi confundată cu:

◦ Equisetum pratense (ramuri trimuchiate, goale la interior)
◦ Equisetum palustre (ramuri pentamuchiate, goale la interior)

!!!Aceste două specii sunt toxice.

 A nu se confunda specia E. arvense cu:

Equisetum telmateia

Sursa: http://www.plantes-indicatrices.ch/index.php?title=Fichier:Equisetum_telmateia.jpg

Sursa: https://pfaf.org/user/Plant.aspx?LatinName=Equisetum+pratense

Equisetum pratense Equisetum palustre

-tulpinile verzi poartă
-tulpinile sterile apar în
spice sporifere
acelaşi timp cu cele fertile;
-ramuri
ramuri trimuchiate
pentamuchiate
- toxică Sursa: http://www.freenatureimages.eu/plants/Flora%20D-I/Equisetum%20palustre,%20Marsh%20Horsetail/index.html
Equisetum arvense – coada-calului
Produs farmaceutic : Equiseti herba - tulpinile sterile, verzi

Comp. ch.: acid silicic, săruri de potasiu, calciu, flavonozide

Acţ. terap.: diuretică ; antiinflamatoare ; fortifiantă a ţesutului

conjunctiv şi osos ; remineralizantǎ

Ind. terap.:
◦ afecţiuni inflamatorii şi bacteriene ale căilor urinare, calculoză renală
◦ edeme posttraumatice şi statice; osteoporoză, reumatism
◦ răni cu vindecare lentă (uz extern)
Supraîncrengătura Spermatophyta
Încrengătura Pinophyta (Gimnospermae)
Clasa Ginkgoopsida
Ordinul Ginkgoales
Familia Ginkgoaceae
Ginkgo biloba - ginkgo, arborele pagodelor

Clasa Coniferopsida (Pinopsida)

Ordinul Pinales
Familia Cupressaceae
Juniperus communis - ienupăr
Clasa Coniferopsida (Pinopsida)

Ordinul Pinales

Familia Pinaceae (Abietaceae)

Pinus sylvestris – pin de pădure

Abies alba – brad alb

Picea abies – molid

Familia Taxaceae

Taxus baccata - tisa

 Ginkgo biloba -
ginkgo, arborele
pagodelor

Sursa: https://www.floraforce.co.za/herb-library/ginkgo-biloba/
Ginkgo biloba - ginkgo, arborele pagodelor

Sursa: https://outsideinradio.org/shows/?offset=1453201320530
 Ginkgo biloba - ginkgo, arborele pagodelor

◦ arbore - 40m , coroană asemănătoare angiospermelor

dicotiledonate
◦ frunze caduce peţiolate, cu limbul în formă de evantai şi
nervaţiune dicotomică
◦ flori unisexuat dioice; cele bărbăteşti sunt grupate în
amenţi
◦ florile femele sunt reduse - 2 ovule inserate pe un peduncul
◦ sămânţa - parte externă cărnoasă, cu aspect de “caisă”
nepăroasă

◦ specia creşte spontan în estul Chinei, de unde s-a răspândit

ca arbore ornamental şi în alte zone temperate din lume
 Ginkgo biloba - ginkgo, arborele pagodelor
Prod.farm.: Ginkgo folium
Comp. ch.: lactone terpenice (ginkgolide), flavone,
biflavone, proantocianidine, acizi ginkgolici
Acţ.: vasodilatatoare centrală şi periferică, vasoprotectoare,
antiedematoasǎ, neuroprotectoare, creşte capacitatea de
învǎţare şi memorare
Ind.: în geriatrie (memoria şi facultăţile mentale sunt
ameliorate), surditate, vertij, angină pectorală, circulaţie
periferică deficitară cu membre reci, demenţǎ
degenerativǎ primarǎ
F a m il ia C u p r e s sa c e a e
Juniperus
communis - ienupăr

Sursa: https://davisla.wordpress.com/category/juniperus-communis/
 Juniperus communis - ienupăr
◦ arbust (3-6 m)
◦ frunze: persistente, aciculare, ascuţite,
dispuse câte trei în verticil
◦ conurile femeieşti sunt formate din doi
până la numeroşi solzi, care protejează
un singur ovul terminal
◦ după fecundare, solzii conului
concresc, devin cărnoşi și închid
sămânţa ca o pseudo-bacă negru-
albăstruie brumată
◦ fiecare pseudo-bacă prezintă o
cicatrice formată din trei linii
divergente
 Juniperus communis - ienupăr
Prod. farm.: Juniperi pseudo-fructus; Juniperi
aetheroleum
Comp. ch. :
◦ ulei volatil
◦ antociani
◦ flavone
◦ tanin
Acţ.:
◦ diuretică,
◦ stomahică (uz intern)
◦ revulsivă (uz extern)
Ind.:
◦ infecţii ale căilor urinare
◦ tulburări ale digestiei
◦ dureri articulare
 Familia Pinaceae
Pinus sylvestris – pinul de pădure

Sursa: https://www.treknature.com/gallery/photo153402.htm
 Pinus sylvestris
- pinul de pădure

Sursa:https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pinus_sylvestris_flos_pollen_bialowieza_forest_beentree.jpg

Sursa: https://plantmaterials.wordpress.com/portfolio/pinus-sylvestris/
 Pinus sylvestris - pinul de pădure
Descr.bot.:
◦ arbore (20-35 m)
◦ trunchiul este acoperit de un ritidom roşu-cărămiziu, ce
se exfoliază în plăci
◦ frunze: aciculare, verzi-cenuşii, grupate câte două
◦ florile: unisexuat monoice
◦ bărbăteşti gălbui
◦ femeieşti brun-violete
◦ conurile cad intacte
◦ creşte în regiunile muntoase, pe soluri sărace, stâncoase
 Pinus sylvestris - pinul de pădure

◦ Prod. farm. :
◦ Pini sylvestris turiones (gemmae) – mugurii vegetativi
◦ Pini aetheroleum – uleiul volatil extras din frunze
◦ Terebinthina communis – răşina obţinută prin incizarea
trunchiului
◦ Pix liquida – gudronul obţinut prin distilarea uscată a
lemnului

◦ Comp. ch. : - mugurii: ulei volativ cu pinen, tanin, rezine

- gudronul: derivaţi fenolici (pirocatechină,
crezol)
 Pinus sylvestris - pinul de pădure

Acţ.: mugurii, uleiul volatil : antiseptică, secretolitică

gudronul : keratolitică, antiseptică

Ind.:
omugurii : afecţiuni respiratorii (sirop, infuzie, tinctură)
ouleiul volatil : afecţiuni respiratorii (inhalaţii, unguente cu
aplicaţie pectoralǎ), nevralgii, mialgii (uz extern)
ogudronul: dermatoze cronice - eczeme, psoriazis
(unguente)
 Abies alba – brad alb

Sursa: https://www.biolib.cz/en/image/id273992/
 Abies alba
- brad alb

Sursa: http://conifersociety.org/conifers/conifer/abies/alba/

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Abies_alba_(K%C3%B6hler).jpg
 Abies alba - brad alb
Descr. bot.:
◦ arbore înalt de 30-50 m, cu o coroană piramidală

◦ trunchi acoperit cu un ritidom gri-argintiu

◦ frunzele lungi de până la 3 cm, aplatizate, cu vârful

emarginat; pe faţa inferioară prezintă două linii stomatice
albe
◦ frunzele au dispoziţie alternă, dar sunt orientate în
acelaşi plan (pectinat)
 Abies alba - brad alb
◦ flori unisexuat monoice:

◦ cele bărbăteşti roşietice, solitare, dispuse la baza

frunzelor

◦ conurile femeieşti cilindrice, verzi-deschise, erecte; la

maturitate se desfac în solzi care cad, rămânând pe
ramuri doar axul central

◦ creşte în ţară pe suprafeţe mai restrânse decât molidul,

în amestec cu acesta sau cu fagul, în regiunile montane
 Abies alba - brad alb

◦ Prod. farm.: Abieti folium (cetina de brad), Abieti

pectinatae aetheroleum (uleiul volatil din frunzele
proaspete)

◦ Comp. ch.: uleiul volatil conţine acetat de bornil, pinen,

limonen

◦ Acţ.: antiseptică, revulsivă, expectorantă

◦ Ind.: afecţiuni respiratorii, dureri articulare, nevralgii

 Picea abies - molid

Sursa: https://gobotany.newenglandwild.org/species/picea/abies/
 Picea abies - molid

Sursa: http://www.glissandogardencenter.ro/product/picea-abies/

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89pic%C3%A9a_commun
 Picea abies - molid

Descr. bot.:

• arbore înalt de 30-50 m, cu coroană piramidală

• frunzele sunt lungi de 3 cm, ascuţite, alterne, dispuse

spiralat în jurul ramurilor

• după uscare se desprind uşor, iar ramurile rămân cu

cicatrici aspre
 Picea abies - molid

• flori unisexuat monoice:

• bărbăteşti dispuse la baza frunzelor; au culoare
roşietică, iar apoi gălbuie
• femeieşti roşietice până la galbene-verzui, lungi de 6
cm
➢conurile sunt pendente, lungi de 10-15 cm
➢la maturitate cad intacte de pe ramuri

◦ specia creşte la altitudini de 800 - 1500 m

 Picea abies - molid

◦ Prod. farm. : Piceae excelsae turiones (mugurii)

Piceae aetheroleum – uleiul volatil din frunze
şi din vârful ramurilor
Terebinthina communis – răşina purificată

◦ Comp. ch. : ulei volatil cu acetat de bornil, pinen, mircen

◦ Acţ.: antiseptică, expectorantă, revulsivă (uleiul volatil)
◦ Ind. : afecţiuni respiratorii, reumantism
 Familia Taxaceae
Taxus baccata - tisa

Sursa: https://www.amazon.com/English-Taxus-Baccata-Evergreen-Topiary-x/dp/B010FHXYG4
 Taxus baccata - tisă

Sursa: http://www.aphotoflora.com/conifer_taxus_baccata_yew_tree.html

Sursa: http://sandbox.pariscotejardin.fr/tag/taxus-baccata/
 Taxus baccata - tisă

Descr.bot.:
◦ arbore cu înăţimea de 10-12 m, cu o coroană largă,
conică, şi ramuri subţiri, elastice
◦ este lipsit de canale rezinifere
◦ trunchiul este acoperit cu un ritidom roşu-brun, care
se exfoliază în plăci
◦ frunze aciculare lungi de 2-3 cm, verzi-închise pe faţa
superioară, verzi-deschise pe faţa inferioară, moi; ele
sunt orientate în acelaşi plan (pectinat)
 Taxus baccata - tisă
◦ florile sunt unisexuat dioice:
◦ bărbăteşti de forma unor conuri reduse; grăunciorii de
polen nu au saci aeriferi
◦ femele prezintă o axă scurtă terminată cu un ovul
◦ la baza seminţei se dezvoltă o anexă a tegumentului
numită aril, care acoperă parţial sămânţa; arilul este roşu,
mucilaginos, bogat în glucide
◦ cu excepţia arilului, întreaga plantă este toxică pentru
om şi animale
◦ specia creşte sporadic în regiunile montane, fiind ocrotită în România
ca monument al naturii; se cultivă însă larg în scop ornamental
 Taxus baccata - tisă
◦ Prod. farm.: Taxi folium, Taxi cortex

◦ Comp. ch.: alcaloizi diterpenici derivaţi ai taxanului

◦ Acţ. şi ind.: anumiţi alcaloizi diterpenici sunt utilizaţi pentru

semisinteza compuşilor paclitaxel (Taxol®) şi docetaxel (Taxotere®),
cu acţiune anticanceroasă

◦ aceste substanţe medicamentoase stabilizează microtubulii din

componenţa fusului de diviziune şi blochează diviziunea celulară

◦ sunt indicate în tratamentul unor forme severe de neoplasm mamar

şi ovarian