Sisteme suport pentru decizii

Cuprins

 Ce este o decizie?
 De ce avem nevoie de un SI?
Decizia
- definitie (Filip 2006) -
 Rezultatul unei activităţi conştiente de alegere a
unei direcţii de acţiune care implică utilizarea unor
resurse..

Autoritate

Responsabilitate

Individuală Grup
Clasificare (1)
(D.J. Power)
 După modul de abordare
 Aberante, iraţionale
 La întâmplare
 Bazate pe rutină (analogii cu situaţii similare)
 Bazate pe instruire, învăţare
 Paradigmatice (imitarea unor situaţii)
 Bazate pe analiză şi modelare sistemică
Clasificare (2)
(D.J. Power)
 După contextul decizional
 Nivelul decizional
 strategică, tactică, operaţională
 Gradul de urgenţă
 situaţii stabile vs. de urgenţă
 Complexitatea
 nr. de decizii, interdependenţa
Clasificare (3)
(D.J. Power)
 După gradul de structurare al problemei
 Probleme structurate
 Existența unor etape clare pt. identificarea soluției (algoritmi,
parametrii)
 De ex. majoritatea problemelor din matematică și fizică sunt
structurate
 Probleme programabile: fezabilă scrierea unui program pentru
rezolvarea lor

 Probleme nestructurate
 Nu există un algoritm de rezolvare
 Soluții potențiale multiple
 Nestructucturat <=> incertitudinea
 Exemplu
(Scott & Gorry Morton)Palierul de luare a deciziei
Operațional Management Planificare
strategică
Structurată Contabilitate Analiza Stabilirea flotei
bugetului de autoturisme
Comenzi
Gradul de Previziuni pe Stabilirea locației
structurare a termen scurt pentru o fabrică
Controlul sau depozit
problemei stocurilor

Semistructurată
Dispecerizare Analiza variațiilor Mergers și
producției de buget achiziții

Managementul Stabilirea Planificarea unui

cash-ului bugetului nou produs

Sisteme PERT Vânzări și Planificarea R&D

Nestructurată producție
Clasificare (4)
După numărul decidentilor (Filip, 2006)
Nr Puteri Compoziţie Cooperare Echipa
egale? stabila? ? de
suport ?
Individual 1 NA NA NA Nu

Unilateral 1 NA NA NA DA

Grup de n Da Da Da Nu/Da
omologi
Colectivitate n Da/Nu Nu Nu/Da Da/Nu
Grup ierarhic n Nu Da Da Da/Nu
organizaţional
Decizii rationale
 Multe decizii încearcă să identifice soluția optimă.
 Nu este întodeauna posibil să optimizăm
 Structura – cu cât problema e mai structurată cu atât
informațiile necesare sunt mai puține
 Limitări cognitive– creierul uman poate procesa între 5 și 9
informații distincte
 Incertitudinea – cât de complete și de certe sunt informațiile
utilizate
 Alternative și obiective multiple – selecția unei alternative
poate periclita atingerea unui alt scop
 În astfel de situații, comportamentul rațional este
alegerea unei soluții “acceptabile”.
Rationalitate limitată
 Herbert Simon
 Majoritatea oamenilor nu-și optimalizează întotdeauna
deciziile pentru că este imposibil să considere toate
soluțiile posibile la o problemă.
 Adesea oamenii simplifică realitatea pentru a identifica
soluții acceptabile.
 Când oamenii iau decizii raționale ei sunt limitați de
constrângeri necontrolabile = realitate limitată

 Mintzberg:
 30 din 33 decizii manageriale sunt nestructurate
Decizii optimale vs. acceptabile

Strategii de optimizare Strategii acceptabile

Modelul 1. Informare

decizional Re a lita te
S implifica re 



S ta bilire a /orga niza re a obie ctive lor
Cole cta re a informa ţiilor
Cla s ifica re a ş i de scompune re a P rDG
De s e mna re a re s pons a bilită ţilor

al lui H. Simon Proble m a

de ciz ională

LUAREA DECIZIEI
2. Proie ctare
Va lida re a
mode lului
 Cons truire a mode lului
 Adopta re a a lte rna tive lor de re zolva re
 S ta bilire a crite riilor de s e le cţie
 P re zice re a ş i e va lua re a re zulta te lor

Alte rnative

Ve rifica re ,
te s ta re , 3. Ale ge re
propune re de
s oluţii  Expe rime nta re a mode lului
 Eva lua re a a lte rna tive lor
 Ana liza de s e nzitivita te
 S e le cta re a a lte rna tive i optime

De ciz ie

4/5. Imple me ntare /Monitorizare

S oluţia
Ade cva t Ina de cva t
I. Intelligence - informarea

•Stabilirea obiectivelor
•Culegerea și evaluarea informațiilor
•Clasificarea şi descompunerea problemei
•Desemnarea responsabilului

Problema decizională
Intelligence (1)
stabilirea obiectivelor
 Stabilirea listei de obiective
 obiective, limite, filtre
 Gruparea obiectivelor
 relevanţa, fezabilitatea, autoritatea
 Diferenţierea obiectivelor
 fundamentale vs. ajutătoare
Intelligence (2)
culegerea si evaluarea informatiilor
 Culegerea
 Sursa (internă, externă)
 Natura (cantitativă, calitativă, oficială, neoficială)
 Momentul (istorice, prezente, viitoare)
 Frecvenţa (continuă, zilnică, săptămânală etc.)
 Modul de apariţie (ocazional, la cerere, planificate etc.)
 Gradul de detaliu (amănunţite, detaliate etc.)
 Evaluarea
 Tipul de problemă (deterministe, stohastice, nedeterministe)
 Incertitudinea (lipsă, estimarea...)
Intelligence (3)
descompunerea problemei
 De ce ?
 Divide et impera
 Reducerea gradului de nestructurare
 Aprofundarea cunoaşterii, a relaţiilor dintre subprobleme

 Cum ?
 Pe baza palierelor de abstractizare a descrierii problemei
 Pe baza descopunerii pe diferite paliere de structurare a
deciziei
 Pe baza relațiilor de organizare a complexității
II. Design - proiectarea

•Modelarea
•Generarea, dezvoltarea alternativelor
•Stabilirea criteriilor de selecție a alternativelor
•Prezicerea și evaluarea rezultatelor

Alternative
Design (1)
modelarea problemei
 Imitative (pictoriale)
 Machete, imagini grafice
 Fiziologice (analogice)
 Organigrame, hărţi, schiţe
 Simbolice
 Metode numerice, IA simbolică
Design (2)
utilizarea modelelor
 Descriptiv
 Predicţia modului în care se comportă sistemul
 Ex.: simulări, scenarii, hărţi cognitive
 Normativ
 Servesc unui decident superdotat
 Ex.: raţionalizare, optimizare
 Prescriptiv
 Analiza deciziei, cum ar trebui să se ia o decizie
 Ex.: metoda Delphi
Design (3)
identificarea si evaluarea alternativelor
 Identificarea alternativelor
 Când să ne oprim ?
 Stabilirea criteriilor de evaluare
 Completitudine, neredundanţa, decompozabilitate,
operabilitate, minimalitate
 Evaluarea fiecărei alternative
 Risc, incertitudine
De ce SSD?
Pentru că omul are...
 limite legate de rutină ...
 limite cognitive ...
 restricţii economice ...
 limite temporale ...
 restricţii de implementare a deciziilor ...
 restricţii de comunicare / colaborare …

Un om perfect (eficient şi fiabile) nu există !!!

... să realizăm “fabrici fără oameni” dar...

 pe lângă aspecte de natură etică

 avem şi “ironii ale automatizării” (Bainbridge, 83)

 un operator perfect nu exista=>un automat e de preferat, dar..
 un proiectant perfect nu exista=> sunt posibile erori de proiectare care
creaza probleme ce nu existau inainte

 Nici un model de proiectare nu e perfect fidel. In plus , se folosesc

simplificari pentru a putea utiliza soluțiile existente, dar..

 Problemele de decizie reale nu sunt foarte structurate => se lasa pe seama

cuiva (cui ?) aspecte pe care proiectantul nu poate sa le considere

Cu cât un sistem este mai automatizat, cu atât este mai importantă prezenţa
omului !!!
 Pentru că SI sunt constrânse de...
dar...
 Senzitivitate la context mică
 Senzitivitate la schimbări mică şi Context
recunoaşterea anomaliilor
 Nu sunt conştiente că modelul
lumii este el însuşi în lume

 Să le menţină aliniate la context

 Să le menţină stabile fiind dată
dinamica mediului
 Să întreţină modelele a.î. să
SI corespundă lumii reale
Pentru că oamenii nu sunt limitati de...dar...

 Senzitivitate la context mare şi sunt

influenţaţi de cunoştinţe şi atenţie
 Senzitivitate la schimbări mare cu
preponderenţă orientaţi către
recunoaşterea anomaliilor
 Adaptabilitatea la schimbări mare şi
este dirijată de scop
 Sunt conştienţi că modelul lumii este el
însuşi situat în lume
 Să-i ajute să fie informaţi despre
evenimentele care intervin
 Să-I ajute să-şi reformuleze percepţia
derivată din stimulii mediaţi
 Să efectueze schimbări pozitive
datorate modificărilor de situaţie
 Să instanţieze din punct de vedere
computaţional modelele lumii
Consecinte...
 Apariţia unor noi concepte, i.e.:
 Automatizarea potrivită (Martin, 90)
 Automatizare echilibrată (Matos,95)
 ........

 Standarde:
 ISO 13407 Human Centered Design Processes for
Interactive Systems

 Sisteme informatice
 Sisteme suport pentru decizii
Sisteme suport pentru decizii
Sisteme suport pentru decizii
- definitie (Holsapple) -
 Un sistem informatic interactiv, flexibil și adaptiv special
dezvoltat pentru sprijinirea rezolvării unor probleme
nestructurate.

 Elementul central
sprijinirea și îmbunătățirea luării deciziei

prin
 utilizarea unor modele
 …utilizate iterativ
 …pentru a sprijini toate fazele de luare a deciziei
Sisteme suport pentru decizii
- arhitectura/model conceptual (Holsapple, Morton)-
1. Subsistemul de management al datelor
 Baze de date
 Magazii de date (Data Warehouse)
 Facilități de interogare
 Mineritul datelor (Data mining)
 Extragerea datelor din surse interne, externe și private
 Acces la date prin Web
 Acces la servere prin Web
 BD multimedia
 BD speciale (IBM Lotus Notes / Domino Server)
 Online Analytical Processing (OLAP)
 BD orientate obiect
2. Subsistemul de management al modelelor
 Similar sistemului de management al datelor
 Bază de modele
 Limbaj de modelare modelelor
 Execuția și integrarea modelelor

Acceptabile:
 Simulation
 Forecasting
 “What if” analysis
 Markov analysis
 Complex queuing methods
 Environmental impact analysis
De optimizare:
 Linear programming
 Goal programming
 Simple queuing models
 Investment models
 Inventory models
 Transportation models
Utilizarea modelelor
 Analiza de tipul “ce se întâmplă dacă?”(What-if Analysis)
 Utilizatorul modifică ipotezele (variabilele sau relațiile dintre ele)
pentru a observa modificările asupra altor variabile
 Analiza de senzitivitate (Sensitivity Analysis)
 Este modificată în mod repetat o ipoteză (valoarea unei singure
variabile) fiind observate modificările survenite asupra altor variabile
 Analiza de tipul “cum se poate?” (Goal-Seeking)
 Se setează valoarea țintă pentru o variabilă după care se modifică
în mod repetat schimbările asupra altor variabile până când este
atinsă valoarea țintă
 Optimizare
 Scopul este de a identifica valoarea optimă pentru una sau mai
multe variabile fiind date anumite constrângeri
Exemplu:

Tipul de model Example

What-if analysis Dacă crește bugetul de marketing cu 15% ce

se întâmplă cu vânzările?
Sensitivity Se crește continuu bugetul de marketing cu
analysis 1% pentru a monitoriza influența asupra
vânzărilor
Goal-seeking Crește bugetul de marketing până când
analysis vânzările ating cifra de 10 milioane
Optimization Care este politica de marcheting pentru a
analysis maximiza profitul?
Utilizarea modelelor

Intrari Model Iesiri,

Date Rapoarte

Interfata cu
utilizatorul,
Re-optimizare
3. Subsistemul de dialog cu utilizatorul
 Structurează comunicarea intre utilizator și sistemul de
management al modelelor
 Recunoașterea și sintetizarea vorbirii
 Intuitiv și simplu de utilizat
 Prezentarea informațiilor (tabele, grafice, histograme,
animații etc.)
 De obicei conține componente de inteligență artificială
pentru modelarea utilizatorului
Exemplu de SSD simplu
Cod model Rezultate

On Click

Intrări de la utilizator Date

... sau mai complex
Utilizat în identificarea traiectoriilor de deplasare a ciclonilor
... sau o colectie de SSD...ERP(SAP)
Enterprise Resource Planning
Definitie
 ERP = software + strategii de business, care integrează funcții de
producție, financiare și distribuție pentru echilibrarea și optimizarea
resurselor întreprinderii

 ERP integrează toate departamentele și funcțiile dintr-o

întreprindere într-un singur sistem computerizat care poate servi
toate nevoile particulare ale departamentelor respective

 Majoritatea producătorilor de soluții ERP, permit fluxul informațiilor

și cunoștințelor în interiorul întreprinderii prin procese complete de
business sprijinite de o suită de aplicații distincte sau module

 Subclasă a sistemelor informatice/informaționale – Information

Systems (IS) – care acoperă toate funcțiile interne ale unei
întreprinderi
Evolutia
(Gartner, 2007)
Tendinte de dezvoltare
 Rolul:
optimizarea întreprinderii → optimizare lanțului de participanți
 Domeniul:
producție și distribuție → toate sectoarele/segmentele
 Procesul:
intern, ascuns → conectat la exterior (clienți, furnizori)
 Arhitectura:
închisă, monolitică → web-base, deschisă, componente
 Date:
generate și prelucrate intern → publicate intern și extern
Procesul de baza
Algoritmul principal Forecast Aggregate
production
plan
Customer
orders

(Russel & Taylor, 2003)

No
Feasible?

Yes
Master production
schedule

Material requirements
planning

Capacity requirements
planning

No
Feasible?
Feedback
Yes

Purchase Work
orders orders

Shop floor
Inventory
control

Manufacture
 Aggregate Customer
Forecast orders
production
plan

No
Feasible?

Aggregate Customer
Forecast
production orders Yes
plan Master production
schedule

Material requirements
planning

No Capacity requirements
planning

Feasible?
No
Feasible?
Feedback

Yes Yes

Purchase Work
orders orders
Master
production
schedule Inventory
Shop floor
control

Manufacture
 Aggregate Customer
Forecast orders
production
plan

No
Master production Feasible?

schedule
Yes
Master production
schedule

Material requirements Material requirements

planning planning

Capacity requirements
planning

Capacity requirements
planning No
Feasible?
Feedback
Yes

No Purchase Work
orders orders
Feasible?
Shop floor
Inventory
control

Yes Manufacture
 Aggregate Customer
Forecast orders
production
plan

No
Feasible?

Yes
Master production
schedule
Purchase Work
orders orders Material requirements
planning

Capacity requirements
planning

Shop floor
Inventory No
control Feasible?
Feedback
Yes

Purchase Work
orders orders

Manufacture
Shop floor
Inventory
control

Manufacture
...la care se mai adaugă...
Avantaje
 Prelucrarea datelor în timp real
 Multe sisteme sunt globale
 Personalizare/configurabilitate
 Incorporarea
“celor mai bune practici”
 Existența unor sisteme ERP open source (i.e. webERP)
 Calitatea și eficiența operațiilor
 Reducerea costurilor
 Sprijinirea deciziilor
Dezavantaje
 Configurabilitate limitată
 Reingineria proceselor pentru a corespunde “celor mai bune
practici”
 Instalarea și întreținerea foarte costisitoare
 Adesea sunt prea rigide pentru a se adapta proceselor
specifice unei întreprinderi
 Flexibilitate limitată a implementării tehnice și utilizării
 Probleme de compatibilitate cu aplicațiile existente
 Prezintă implicit funcționalități extinse, irelevante pentru
necesitățile reale ale unei întreprinderi
Producători
(Accenture, 2005)
Esecul în implementerea ERP

 Subestimarea complexității etapelor de

planificare, dezvoltare și training
 Neimplicarea utilizatorilor afectați de
implementarea sistemului în fazele de
planificare și dezvoltare
 Încercarea de a implementa prea mult și prea
repede în procesul de conversie
 Imposibilitatea convertirii datelor
Alte exemple
(Holsapple)
Sisteme suport pentru decizii de grup
 Intalnirea traditionala

O singura persoana vorbeste la un moment dat !!!

Facilitatorii/Moderatorii =
Noii industriasi ai economiei bazate pe
cunoastere

•Eficienta
•Eficacitate
•Satisfactie
•Calitate predictibila
Clasificari

 GSS (Group Support Systems)-Jessup şi Valacich, 1980;

 ODSS (Organizational Decision Support Systems)-Huber, 1988;

 GCSS (Group Communication Support Systems)-Pinnsoneault şi Kraemer, 1990;

 SGDSS (Strategic Group Decision Support Systems)-Finlay şi Marples, 1992;

 DGDSS (Distributed Group Decision Support Systems)-Jacob şi Pirkul, 1992;

 NSS (Negotiation Support Systems)-Bui, 1993;

Construirea echipelor pentru produsele software
1965
Sisteme pentru sprijinirea grupurilor
1976
Camere decizionale
1985
Echipe distribuite
1991
Istoria cercetării şi Acum!
dezvoltării SSDG 2000
Sisteme suport pentru decizii de grup
- definitie (Gallupe)-
 O suită de programe menite să sprijine comunicarea şi
procesarea informaţiilor de către un grup de decidenţi prin
facilitarea: formulării, structurării şi analizei unor categorii
de probleme nestructurate.
IBM, North Carolina
Univ. Hohenheim, Germania
USAF Innovation Center
Foreign Ministry
Helsinki, Finland
Hohenheim, Germany
Sisteme suport pentru decizii de grup
– arhitectură distribuită -
CMI
U of A
AFCEA Server
Conference
US Embassy
on GOMPIN

USS MT. WHITNEY

USNS MERCY
Beneficiile “convenţionale” SSDG
 noul mediu electronic schimbă comportamentul grupului;

 camerelor decizionale îmbunătăţescă conlucrarea;

 “procesare umană paralelă”;

 anonimitatea;

 sistemul permite grupului să aleagă dintr-o varietate de tehnici;

 sistemul permite accesul la date externe;

 îmbunătăţeşte eficacitatea şi eficienţa deciziilor;

 face posibilă codecizia în cadrul unor grupuri numeroase;

 permite dezvoltarea memoriei întreprinderii de la întâlnire la întâlnire;

 satisfacţia individuală creşte odată cu dimensiune grupului.

Pierderi si câstiguri în SSDG (Gray)

Câştiguri SSDG Pierderi

Sprijinirea procesului  Blocarea atenţiei
Sinergia  Uitarea
 memoria grupului

Învăţarea  Presiunea de conformare

 anonimitatea  Anxietatea evaluării
Învăţarea colab.  comunicarea
paralelă  Fragmentarea
Mai multe inf.  Blocarea atentiei
 efectele mediatice  Socializarea
Comunicare mai  viteza  Dominarea
precisă  depersonalizarea  Supraîncărcarea inform.
 diversitate
 amplificare  Reacţii lente
 Informaţii necorelate
Evaluarea mai Sprijinirea problemei  Utilizarea incompletă a inf
multor obiective  Analiza incompletă a pr.
Structurarea problemei  Probleme de coordonare

Structurarea proces.  Efecte depndente de

Efecte dependente tehnica utilizată
 Globală
de tehnica utilizată  Locală
Sisteme suport pentru decizii de grup
- arhitectura generală (Gray, Power)-
Programe

Organizarea ideilor
Brainstorming Votare

Planificare Chestionare
agendei online

Planificarea
....... ....... Editare colaborativă
Raportare acţiunilor
Solutii comerciale

 Group Systems
 WebIQ
 Facilitate
 MeetingWorks
 iGDSS
Exemplu (WebIQ)
Exemplu (WebIQ)
Exemplu (WebIQ)
Brainstorming
(GroupSystems)

What are your win conditions for the new battle staff
planning system
Votare
multicriteriala
Modelul procesului decizional de grup
Mijloace
(oameni şi tehnologie)

Probleme Decizii
(situaţia curentă) (situaţia dorită)

Activităţi
(agenda)
-Acţiuni
-Cunoştinţe
Element 1
Activitate • Divergenţă:
Activitate
Element 2 Free Brainstorming, Comparativ Brainstorming ....
Activitae • Convergenţă
Activitate
Activitate FastFocus, BroomWagon ... Aprox.
Element 3 • Organizare
Activitate
PopcornSort, Bucket Walk....
100
etc.
• Evaluare
MultiCriteria, Rank Order...
• Negociere
GDSS
Point-Counterpoint, Crowbar
Exemplu de ThinkLet
Exemplu
Planul DG-SSDG pentru „evaluarea proiectelor”
- Anagajamentele GL
- Opiniile decidentilor
- Starea de executie
- Modelul PDG pentru „evaluarea proiectelor”

Evaluare raţională Evaluare socială

„FreeBrainstorm” „BroomWagon” „StrawPoll” „MoodRing”

Convergenta
Divergenta

Determinarea

Negociere
Evaluare
Generarea Selectarea ponderilor Evaluarea Selectarea
criteriilor criteriilor proiectelor proiectelor

„StrawPoll” „RankOrder”
Evaluare

Evaluare
Determinarea Determinarea
ponderilor ponderilor
Exemplu
complex