Tema: China –

o nouă putere
Lucru individual la

la nivel Comerțul Internațional

mondial
Autori: : Glavațchi Felicia,
Lapteacru Valeria, gr. EMREI-191

Coord. șt.: Bragoi Diana, lect. univ.

Cuprins:
1. Introducere
2. Dezvoltarea mediului economic și social al
Chinei
3. Dezvoltarea comerțului și a investițiilor
străine directe ale Chinei.
4. Legătura dintre comerț și piața forței de
muncă a Chinei.
5. Relațiile multilaterale a Chinei.
6. Concluzie.
Add a footer 2
 Republica Populară Chineză este un stat independent situat în Asia
de Est. Este țara cea mai populată din lume, cu o populație de peste
1.350.000.000 de locuitori. China are un sistem unipartid, condus de
către Partidul Comunist Chinez, având sediul guvernamental în orașul-
capitală Beijing.
De la introducerea unor reforme economice în 1978, China a
devenit una dintre economiile mari ale lumii, cu cea mai rapidă
creștere economică. În 2013 a fost ca mărime a doua economie din
lume, atât cu PIB-ul total nominal, cât și cu paritatea puterii de
cumpărare (PPC) și1. este, de asemenea, cel mai mare exportator și
importator din lume de bunuri. China este una din țările ce deține arme
nucleare și are cea mai mare armată permanentă.
China a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai globalizării,
ajungând astăzi să fie cea mai puternică economie din Asia și a doua
cea mai mare economie mondială. 
2. Dezvoltarea mediului economic al Chinei

Fenomenul creșterii economice a Chinei a intrat în

atenția comunității internaționale drept un exemplu de
reușită economică, fără de precedent în lume. Pe
parcursul ultimelor trei decenii, China a reușit să
antreneze o cantitate imensă de capital străin în procesul
său de dezvoltare, fapt care i-a permis restructurarea și
modernizarea într-un ritm accelerat a economiei, precum
și asimilarea know-how-ul tehnologic și a modelelor de
afaceri occidentale.

4
2. Dezvoltarea mediului economic al Chinei

• PIB- 2019- 14,342,902.84 $

• Exportul de bunuri și servicii 2019-
2,641,273.37 $

Add a footer 5
 2. Dezvoltarea mediului
economic al Chinei

În funcţie de PIB-ul nominal calculat la paritatea puterii de

cumpărare (PPP), topul celor mai mari economii era condus în 1990
de Statele Unite (cu un PIB de 5,9 mii de miliarde dolari), urmate de
Japonia (2,4 mii de miliarde dolari), Germania (1,6 mii de miliarde
dolari) şi Italia (1,1 mii de miliarde dolari).
În anul 2000, clasamentul era SUA (10,2 mii de miliarde dolari),
China (3,7 mii de miliarde dolari), Japonia (3,4 mii de miliarde
dolari), Germania (2,4 mii de miliarde dolari).
În 2010, pe primele poziţii s-au aflat SUA (14,9 mii de miliarde
dolari), China (12,4 mii de miliarde dolari), India (5,3 mii de
miliarde dolari) şi Japonia (4,5 mii de miliarde dolari).
În prezent, 2020, ordinea este: China (25,3 mii de miliarde dolari),
SUA (20,5 mii de miliarde dolari), India (10,5 mii de miliarde
dolari), Japonia (5,6 mii de miliarde dolari).
În 2030, ordinea ar urma să se modifice din nou, cu China pe primul
loc (64,2 mii de miliarde dolari), India (46,3 mii de miliarde dolari),
SUA (31 mii de miliarde dolari) şi Indonezia (10,2 mii de miliarde
Add a footer 6
dolari).
 2. Dezvoltarea mediului
economic al Chinei
 Cu o cincime din populația lumii, China a contribuit
foarte mult la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului la nivel mondial, potrivit unui nou raport al
PNUD.
 Între 1990 și 2005, peste 470 de milioane de oameni
din China au fost scoși din sărăcie extremă, cu toate
acestea, rămân multe provocări de dezvoltare pentru
China, inclusiv sărăcia și alte probleme socioeconomice
și de mediu.
 Succesul Chinei în realizarea ODM-urilor specifice și
performanța generală bună poate fi atribuit a trei
factori conexi: expansiune economică rapidă, cuplată cu
reforme treptate; guvernare orientată spre dezvoltare
și incluziune; și contexte sociale și demografice
particulare.
Add a footer 7
 2. Dezvoltarea mediului
economic al Chinei
De exemplu, economia Chinei, menționează raportul, a trecut treptat
de la o economie planificată central la o economie bazată pe piață
începând cu 1978.
China a încurajat simultan fermierii să modernizeze și să
urbanizeze, prioritizând în același timp creșterea exportată, pentru a
reduce riscul de faliment al multor întreprinderi de stat. În plus, pentru
a determina politicile corecte, China a inițiat multe programe pilot,
care au permis guvernului să experimenteze înainte de a implementa la
o scară mai mare.
 În mod similar, guvernul Chinei a jucat un rol activ în planificarea și
gestionarea creșterii economice. Un aparat guvernamental special,
extins, care ajunge de la central la guvernele locale, precum și
impozitarea progresivă a făcut posibilă implementarea,
monitorizarea și realizarea obiectivelor de dezvoltare clar definite.
În plus, progresul Chinei în îndeplinirea majorității ODM a fost
facilitat și de o scădere a creșterii populației, care a fost rezultatul
atât al politicilor guvernamentale deliberate, cât și al unei consecințe
naturale a creșterii economice și a reducerii sărăciei.
Add a footer 8
2. Dezvoltarea mediului
economic al Chinei
China s-a clasat pe locul 28 din 141
în Raportul Competitivității Globale, în
2019, deși aceasta este doar pe locul 103
din 180 de țări evaluate în Indexul
Libertății Economice în 2020.

Add a footer 9
 Click icon to add picture

Dezvoltarea mediului social al Chinei

• Populația din clasa de mijloc a Chinei (în

cazul în care este definită drept pătura socială
cu un venit anual cuprins între 10.000 și
60.000 dolari SUA), a ajuns la mai mult de
300 de milioane de oameni până în 2012.
• Conform Raportului Hurun, numărul de
miliardari în dolari SUA, din China, a crescut
de la 130 în 2009 la 251 în 2012, China fiind
astfel a doua țară cu cel mai mare număr de
miliardari din lume.

Add a footer 10
 FR
Dezvoltarea comerțului in China
• Comerțul internațional reprezintă o parte importantă din economia globală a
Click icon to add picture
Chinei. Fiind o țară din lumea a doua la acea vreme, un segment semnificativ al
comerțului Chinei cu lumea a treia a fost finanțat prin subvenții, credite și alte
forme de asistență. Principalele eforturi s-au făcut în Asia, în special în Indonezia,
Myanmar, Pakistan și Sri Lanka, dar s-au acordat împrumuturi mari și în Africa
(Ghana, Algeria, Tanzania) și în Orientul Mijlociu (Egipt). Cu toate acestea, după
moartea lui Mao Zedong în 1976, aceste eforturi au fost reduse. După care,
comerțul cu țările în curs de dezvoltare a devenit neglijabil, deși în acel timp, Hong
Kong și Taiwan au început să apară ca parteneri comerciali majori.
• Reformele economice la sfârșitul anilor 1970, a conditionat ca China să își
descentralizeze sistemul de comerț exterior pentru a se integra în sistemul
comercial internațional. În noiembrie 1991, China s-a alăturat grupului de
Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), care promovează comerțul liber și
cooperarea în sferele economice, comerciale, investiționale și tehnologice. China a
ocupat funcția de președinte APEC în 2001, iar Shanghai a găzduit reuniunea
Add a footer 11
anuală a liderilor APEC în octombrie a acelui an.
 China • Marea majoritate a importurilor Chinei constă în FR
aprovizionări industriale și bunuri de capital, în special
Rank in world trade,
2019
Exports Imports mașini și echipamente de înaltă tehnologie, majoritatea
provenind din țările dezvoltate, în primul rând din Japonia
Merchandise 1 2 și din Statele Unite.
• La nivel regional, aproape jumătate din importurile
excluding intra-EU
trade 1 3 Chinei provin din Asia de Est și de Sud-Est și aproximativ
o pătrime din exporturile Chinei se îndreaptă către aceleași
Commercial services 5 2 destinații.
• Aproximativ 80 la sută din exporturile Chinei constau în
excluding intra-EU 4 3 bunuri fabricate, dintre care majoritatea sunt textile și
trade
echipamente electronice, restul fiind produse agricole și
chimice.
• Din cele mai aglomerate cinci porturi din lume, trei se
află în China. Deficitul comercial al SUA cu China a atins
233 miliarde dolari în 2006, importurile crescând cu 18%.
Ponderea Chinei din totalul importurilor din SUA a
Add a footer crescut de la 7% la 15% din 1996. 12
 Dezvoltarea investițiilor străine directe in
China
Influența investitiilor străine directe
Ritmul de dezvoltare
Investițiile străine rămân un element
puternic în expansiunea rapidă a Chinei în
comerțul mondial și a fost un factor
important în creșterea locurilor de muncă
urbane.
În 1998, întreprinderile cu investiții
străine au produs aproximativ 40% din
exporturile Chinei, iar rezervele valutare
au totalizat aproximativ 145 miliarde
dolari.
Întreprinderile cu investiții străine produc
astăzi aproximativ jumătate din exporturile
Chinei (majoritatea investițiilor străine ale
Chinei provin din Hong Kong, Macau și
Ta i w a n ) , i a r C h i n a c o n t i n u ă s ă a t r a g ă
fluxuri mari de investiții.
Ritmul excepțional de dezvoltare al
economiei chineze din ultimii 38 de ani, cu
cea mai rapidă creștere susținută
înregistrată de o economie majoră, o
expansiune de 30 de ori a PIB-ului și o
creștere medie a PIB de 9,7% în perioada
1978-2015 a fost rezultatul reformelor
inițiate începând cu Politica Porților
Deschise din 1978.
Av â n d î n v e d e r e c r e ș t e r e a f ă r ă p r e c e d e n t a
economiei chineze, importanța investițiilor
stăine directe externe ca factor cheie de
dezvoltare economică, dorința guvernului
chinez, înnoită în cel de-al 13lea Plan
Cincinal (2016-2020), de a accelera
strategia de orientare spre exterior (Going
Out Strategy), ce încurajează și ghidează
investițiile externe, și performanța generală
a i n v e s t i t o r i l o r c h i n e z i , a t â t d e s t a t c â t ș i 13
 Suma în Partenerii comerciali
dolari Anul
100 mlrd 1988
Cu un comerț bilateral care depășește 38,6 miliarde de dolari
SUA, China este cel mai mare partener comercial al Indiei și este
200 mlrd 1994 prezentat aici o navă de containere chineze care își descarcă
marfa în portul Jawaharlal Nehru, Navi Mumbai, India.
Comerțul global al Chinei a depășit 4,16 trilioane de dolari
500 mlrd 2001 la sfârșitul anului 2013. A depășit prima dată marca de:
(datele sunt prezente in tabel, in $ americani)
1,15 trilion 2004

2,17 trilioane 2007

3,64 mlrd 2011

4,16 mlrd 2013

 Negocierile multilaterale cu OMC

- După ce a ajuns la un acord bilateral OMC cu UE și alți parteneri

comerciali în vara anului 2000, China a lucrat la un pachet multilateral de
aderare la OMC.
- China a încheiat negocieri multilaterale privind aderarea la OMC în
septembrie 2001. Finalizarea protocolului său de aderare și a raportului
grupului de lucru au pregătit calea pentru intrarea sa în OMC la 11
decembrie 2001, după 16 ani de negocieri, cel mai lung din istoria
Acordul general privind tarifele și comerțul. Cu toate acestea, exportatorii
americani continuă să aibă îngrijorări cu privire la accesul echitabil pe
piață din cauza politicilor comerciale restrictive ale Chinei și a restricțiilor
de export din SUA.
- În octombrie 2019, vicepremierul chinez Han Zheng a promis că va
reduce în continuare tarifele și va elimina barierele netarifare pentru
investitorii globali, el a salutat, de asemenea, companiile multinaționale să
investească mai mult în China.
 Legătura dintre
comerț și piața forței
• Odată cu transformarea continuă a economiei chineze către o
de muncă a Chinei.
industrie mai orientată spre servicii, ocuparea forței de muncă în
sectorul serviciilor a avut în continuu o legătură strânsă cu comerțul
care împreună a evoluat printr-o expansiune considerabilă în ultimii
ani și a reprezentat peste 46% din forța de muncă din China în
2018. Această schimbare generală a condus la crearea de locuri de
muncă mai bine plătite în orașe și regiuni urbane, care la rândul lor
au indus un flux masiv de lucrători migranți care caută un loc de
muncă în zonele urbane din China.
• Potrivit guvernului chinez, numărul lucrătorilor migranți a ajuns la
288,4 milioane în 2018. Proporția de femei a lucrătorilor migranți
s-a ridicat la 34,8% în 2018, ceea ce a fost cu 0,4 puncte
procentuale mai mare decât în ​anul precedent.
• Cererea tot mai mare de personal calificat a alimentat piața muncii
urbane. Salariul mediu anual în regiunile urbane ale Chinei a
crescut la aproape 82.500 de yuani la sfârșitul anului 2018. Acestea
fiind spuse, decalajele salariale între diferite regiuni erau încă
relativ mari.
Add a footer 16
 FR
Forța de muncă
• Forța de muncă ocupată estimată a Chinei în 2005 totaliza 791 de
milioane de persoane, aproximativ 60% din populația totală.
• 49% din forța de muncă a lucrat în agricultură, silvicultură și
pescuit;
• 22% în industria minieră, producătoare, energetică și construcții;
• 29% în sectorul serviciilor și alte categorii. În 2004, aproximativ 25
de milioane de persoane erau angajate de 743.000 de întreprinderi
private.
• Salariile urbane au crescut rapid din 2004 până în 2007, la o rată de
13-19% pe an, cu salarii medii de aproape 200 USD / lună în 2007.
Până în 2016, salariul mediu lunar pentru lucrătorii angajați în
fabricarea de bunuri pentru export a fost de 424 USD. Acest salariu,
combinat cu alte costuri de afaceri în China, a egalat, mai mult sau
mai puțin, orice avantaj al costurilor chineze în raport cu economiile
Add a footer 17
dezvoltate.
 Pe lângă presiunile demografice, FR
China are și o constrângere
geografică atunci când vine vorba
de angajarea forței de muncă.
Sistemul său hukou limitează libera
circulație a forței de muncă în toată
țara.
Influența HUKOU asupra
 Hukou este un document legal în
China care înregistrează rezidentul
pieței forței de muncă
permanent al titularului și informații
personale de bază și determină
accesul individual și al familiei
titularului la educație, asistență
medicală, locuri de muncă și alte
beneficii.
Add a footer 18
 China este, de asemenea, membră a numeroase organizații
Relațiile multilaterale multilaterale formale și informale, inclusiv OMC, APEC,
BRICS, Organizația pentru Cooperare de la Shanghai, BCIM și
a Chinei. G-20.

RPC are relații diplomatice cu 171 de țări și deține ambasade în

162. Legitimitatea sa este contestată de către Republica Chineză
și alte câteva țări; este, astfel, cel mai mare și cel mai populat
stat, din lume, cu recunoaștere limitată. În 1971, Republica
Populară Chineză a înlocuit Republica Chineză (Taiwan), ca
unic reprezentant al Chinei în cadrul Organizației Națiunilor
Unite și ca unul dintre cei cinci membri permanenți ai
Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. China
este, de asemenea, un fost membru și lider al Mișcării de
Nealiniere, considerându-se, totodată, o susținătoare a țărilor
aflate în curs de dezvoltare. Împreună cu Brazilia, Rusia, India
și Africa de Sud, China este un membru al grupului BRICS, al
marilor economii emergente și a găzduit al treilea summit
oficial al grupului, la Sanya, Hainan, în aprilie 2011.
 FR

• O mare parte a politicii externe actuale a

Chinei este bazată pe cele „Cinci principii ale
coexistenței pașnice”, ale lui Zhou Enlai, dar
și pe conceptul de „armonie fără uniformitate",
care încurajează relațiile diplomatice dintre
state, în ciuda diferențelor ideologice.
• China are o relație economică și militară cu
Rusia, iar cele două state votează, de multe
ori, la unison în Consiliul de Securitate al
ONU.

Add a footer 20
 FR

Click icon to add picture

• În ultimele decenii, China a jucat un rol tot mai mare în a

propune Zone de Liber Schimb și pacte de securitate, printre
vecinii săi din Regiunea Asia-Pacific. În 2004 a propus un
cadru de lucru complet nou pentru Summitul Asiei de Est
(SAE), ca un forum pentru probleme de securitate regională.
SAE, care include „ASEAN Plus Trei”, India, Australia si
Noua Zeelandă, a avut summit-ul inaugural în 2005. China
este, de asemenea, un membru fondator al Organizației
pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), împreună cu Rusia
și republicile din Asia Centrală. China a devenit un membru
al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) la 11
decembrie 2001.

Add a footer 21
 FR

Click icon to add picture

• În anul 2000, Congresul Statelor Unite a aprobat „Relațiile Permanente

Comerciale Normale” (RPCN) cu China, care să permită importurilor
chineze să aibă aceleași tarife reduse precum produsele din cele mai
multe alte țări. China are un excedent comercial important cu Statele
Unite, cea mai importantă piață de export a sa. La începutul anilor
2010, politicienii americani au susținut că yuanul chinezesc a fost
subevaluat semnificativ, oferind Chinei un avantaj comercial neloial.
În ultimele decenii, China a urmat o politică de angajare a națiunilor
africane în comerț și cooperare bilaterală; în 2012 comerțul chino-
african a totalizat peste 160 de miliarde de dolari SUA.China și-a
consolidat mai mult legăturile sale cu economiile majore din America
de Sud, devenind cel mai mare partener comercial al Braziliei și creând
legături strategice cu Argentina.

Add a footer 22
Efectul crizei pandemice COVID-
19 (2020) asupra comerțului și
economiei Chinei.
-La mijlocul anilor 1990, China a încetinit creșterea economică atât
din cauza crizei financiare asiatice, cât și dincea a restructurării
economiei. După intrarea Chinei în OMC în decembrie 2001,
sectoarele orientate spre export au jucat un rol pronunțat în stimularea
creșterii economice. De atunci, ratele anuale de creștere a exporturilor
au fost peste 9%.
.
-În prezent, Epidemia de Covid-19 reprezintă un test semnificativ
pentru economia mondială, cu China drept principal actor pe lanţurile
comerciale internaţionale. Problemele tot mai mari de aprovizionare,
mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuaţiile
semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc.,
sunt elemente de natură, ce generează perspectivele unei potenţiale
crize, accentuată şi de scăderea semnificativă a consumului la nivel
mondial, principalul motor economice.

-Turismul și transporturile sunt alte două domenii afectate

considerabil ca urmare a epidemiei de coronavirus care s-a extins
alarmant la nivel global în ultimele luni.
Concluzie
 FR
Surse bibliografice:

1. https://www.wto.org/english/res_e/statis_e/daily_update_e/trade_profiles/CN_e.pdf
2. https
://www.economica.net/china-investitii-straine-directe-au-urcat-la-136-71-miliarde-de-dol
ari-anul-trecut_178899.html
3. https://www.statista.com/topics/1317/employment-in-china/
4. https://data.worldbank.org/indicator/SL.TLF.TOTL.IN?locations=CN
5. https://www.heritage.org/index/country/china
6. https://www.undp.org/content/undp/en/home/search.html?q=China
7. Schwab. K., The Global Competitiveness Report 2019; http://
www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf
8. https://www.imf.org/en/Countries/CHN

25
Mulțumim
pentru
atenție!