Sunteți pe pagina 1din 66

PENITENCIARUL BUCUREȘTI-JILAVA

Str. Sabarului, nr. 1, Comuna Jilava, Judetul Ilfov


Telefon: 021.457.01.81, 021.457.01.82, 021.457.01.84; Fax: 0374205781
E-mail: pjilava@anp.gov.ro
Istoric Fortul 13
La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştiului a fost ridicat, între anii 1870 şi 1890,
un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman, format din 18 forturi, fiecare
dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie. Proiectul a fost elaborat de generalul
belgian Henry Alexis Brialmont şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer. După terminarea
construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până
în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi.
Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului-Major
al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne,
Direcţia Generală a Penitenciarelor.
Fortul 13
Fortul 13
Istoric Fortul 13

Fortul a fost săpat până la adâncimea de 10m, iar pământul care a rezultat în urma
săpăturilor a fost folosit la ridicarea zidului împrejmuitor, pe acest zid fiind amplasate
turnurile de observaţie.
Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe
frontispiciul căreia este gravat anul de înfiinţare al închisorii
militare şi inscripţia „Fortul 13 Jilava”.
În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ
(180mp), Cancelaria închisorii (30mp), dormitorul trupei
(120mp) şi fortul propriu-zis cu 52 de camere.
Fortul 13
Istoric
Suprafaţa camerelor era de 15.000mp.
Pe partea stângă a drumului de intrare în fort
se afla camera comandantului gărzii, a
ofiţerului de serviciu şi cancelaria
închisorii, iar pe partea dreaptă se aflau
dormitoarele soldaţilor care asigurau paza
închisorii. Intrarea în clădire se făcea printr-o
poartă de fier forjat.
Administrativ, penitenciarul era împărţit în
trei secţii: reduitul, zona centrală şi cea mai
umedă a fortului şi alte două secţii plasate în
stânga şi în dreapta reduitului.
Secţia centrală avea 17 camere cu
dimensiunile de 5m lungime şi 4m lăţime. În
fiecare cameră existau 20 de paturi
suprapuse. Celelalte două secţii erau împărţite
în 17 camere cu dimensiunile de 5m lungime
şi 4m lăţime, în fiecare cameră fiind amenajate
27 de paturi suprapuse.
Fortul 13
Istoric
Într-un pat dormeau şi câte doi, trei
deţinuţi. După 1948, în faţa penitenciarului au
fost amenajate patru curţi interioare de
plimbare. Cei încarceraţi erau scoşi la
plimbare pe camere şi la intervale de timp
diferite, pentru a nu se întâlni.

Între 1907 şi 1948, Fortul 13 Jilava a funcţionat ca


închisoare militară în subordinea Statului-Major al Armatei,
fiind destinată deţinuţilor militari condamnaţi pentru
încălcarea şi nerespectarea regulamentului militar,
soldaţilor pedepsiţi disciplinar, precum şi civililor arestaţi
şi condamnaţi pentru infracţiuni militare.
În timpul Primului Război Mondial, în acest penitenciar au
fost aduşi soldaţii care au refuzat să se prezinte la
încorporare, iar după ocuparea Bucureştiului de armata
germană, prizonieri din armata română.
Istoric Fortul 13

Între 1921 şi 1944, la Jilava au fost închişi, ca deţinuţi politici, membri ai


Partidului Comunist arestaţi în mai 1921, în urma congresului de constituire a acestei
formaţiuni politice, dar şi după scoaterea PCR în ilegalitate, în 1924.
În 1933, aici au fost aduşi o parte dintre comuniştii arestaţi în timpul grevei de la
Atelierele CFR Griviţa.
În noaptea de 25/26 noiembrie 1940, la Jilava au fost
împuşcaţi 64 de opozanţi ai Mişcării Legionare care erau
încarceraţi în acest penitenciar, ca represalii la uciderea lui
Corneliu Zelea Codreanu. Dintre aceştia, amintim pe generalul
Gheorghe Argeşeanu, fostul prefect al Poliţiei Capitalei, Gabriel
Marinescu, ministrul de Justiţie, Victor Iamandi, directorul
Siguranţei Statului, Niky Ştefănescu, şeful Serviciilor Secrete,
Mihai Moruzov, fostul prim-procuror al Tribunalului Militar al
Capitalei, colonelul Vasile Zeciu. În aceeaşi noapte au fost
deshumate şi cadavrele celor 14 legionari (Corneliu Zelea
Codreanu, „Nicadorii” şi „Decemvirii”) ucişi pe 28/29 noiembrie
1938, în timpul transferului de la Râmnicu Sărat la Jilava.
Cadavrele au fost ulterior reînhumate la Casa Verde. Din
ianuarie 1941, la Jilava au fost aduşi o parte dintre legionarii
arestaţi şi condamnaţi în urma rebeliunii legionare din 1941.
Jilava ca penitenciar comunist
Istoric Fortul 13

Între 23 august 1944 şi 1 aprilie 1948, Jilava a funcţionat ca închisoare militară,


iar după 1 aprilie 1948 a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia
Generală a Penitenciarelor, ca penitenciar civil.
Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept
comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi
sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii” (membri ai partidelor istorice,
PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie” şi membri
ai unor „organizaţii subversive anticomuniste”).
Secţia de femei era formată din patru camere şi era izolată de restul secţiilor.
Istoric Fortul 13

În 1958, la Jilava a fost amenajată o


nouă secţie, cu nouă celule, fiecare celulă
având două paturi suprapuse. În această
secţie, care se afla în partea din spate a
închisorii, erau închişi deţinuţii aduşi pentru
supliment de anchetă.
În mai 1946, la Jilava a fost închis, pentru
a fi judecat de Tribunalul Poporului, „lotul
marilor criminali de război”, format din
mareşalul Ion Antonescu, ministrul de Externe,
Mihai Antonescu, ministrul Apărării, generalul
Constantin Pantazi, şeful Serviciului Special
de Informaţii, Eugen Cristescu, şi ministrul
Radu Lecca.
Pe 1 iunie 1946 au fost executaţi la
Jilava, în Valea Piersicilor, Ion Antonescu,
Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi
Constantin Vasiliu.
Fortul 13
Istoric
Istoric Fortul 13

Prin adresa din 19 martie 1954, şeful DGP raporta locţiitorului ministrului
Afacerilor Interne că în penitenciarele Jilava, Văcăreşti, Turnu-Măgurele, Codlea,
Sibiu, Cluj şi în alte unităţi ale Direcţiei erau încarceraţi, pentru perioade de timp
limitate sau pe baza unor mandate de arest preventiv eliberate de diferite instanţe
judecătoreşti, „deţinuţi contrarevoluţionari”, de drept comun şi economici.
Despre aceştia se preciza că perioada lor de deţinere a expirat sau că situaţia lor
juridică nu a fost rezolvată, deşi fuseseră prezentaţi de mai multe ori instanţelor de
judecată.

În 1955-1956, la Jilava îşi executau


pedeapsa deţinuţii din lotul „Salcia”,
format din ofiţeri şi gardieni de
penitenciare, condamnaţi în procesul
Canalului, din 1954. În luna ianuarie a
anului 1956, o parte dintre aceştia au
declarat greva foamei, fiind nemulţumiţi
de respingerea recursului şi de
pedepsele primite.
Fortul 13
Istoric
Fortul 13
Istoric
În perioada 1948-1964, Jilava a fost un penitenciar de
tranzit şi de triere a „deţinuţilor contrarevoluţionari”. Aceştia
erau depuşi pentru perioade de câteva luni în aşteptarea
procesului, pentru transferul în alte închisori şi lagăre de muncă
sau erau aduşi din alte locuri de detenţie pentru anchete ale
Securităţii.
În 1967, în urma reprofilării penitenciarelor, DGP a propus
ca deţinuţii de drept comun recidivişti să fie încarceraţi în 9 locuri
de deţinere: Poarta Albă, Peninsula, Văcăreşti, Mislea, Tulcea,
Ostrov, Periprava, Jilava şi Brăila.
În cadrul închisorii s-a înfiinţat, din 1967, o secţie pentru
„deţinuţii înrăiţi şi recalcitranţi” din celelalte închisori, cărora
urma să li se aplice un regim sever.
În urma reprofilării unităţilor DGP din 1967, erau prezentate
adjunctului minstrului de Interne, colonel Constantin Stoica, o listă
cu şapte locuri de detenţie (Aiud, Gherla, Dej, Poarta Albă,
Sighet, Caransebeş şi Jilava) cu posibilităţi de izolare în regim
celular. De asemenea, se preciza că aceste unităţi deţin un
excedent de spaţii de deţinere, şi se propunea ca spaţiul rămas
liber să constituie rezerva Direcţiei pentru situaţii speciale.
Această propunere a fost aprobată de adjunctul ministrului, pe 3
martie 1967.
Istoric Fortul 13

În perioada 1969-1973, la penitenciarul Jilava au


fost încarceraţi deţinuţi majori şi minori, judecaţi
pentru infracţiuni CSS, deţinuţi de drept comun
recidivişti, cu pedepse mai mici şi mai mari de 10 ani,
recalcitranţi, foşti evadaţi din unităţile DGP, cei care
nu erau folosiţi la muncă şi condamnaţi la moarte.
Din 1973, o parte dintre camerele de detenţie din fort au
fost dezafectate, iar deţinuţii au fost mutaţi în noua
clădire a penitenciarului. Tot în această perioadă este
înfiinţat la Jilava Centrul de Primire – Repartizare
Minori şi Penitenciarul pentru Minori, care, în 1977,
va deveni Penitenciarul de Tineret. Tot în 1977 este
organizat, ca unitate cu conducere proprie, prin
transferarea de la Văcăreşti, Spitalul Penitenciar Jilava.
În decembrie 1989, manifestanţii arestaţi de pe
străzile Bucureştiului au fost ridicaţi, urcaţi în dube şi
aduşi la Jilava. În Fortul 13, 63 de persoane fost
încarcerate într-o încăpere de 15mp.
Regimul de detenție
Istoric
Până în anul 1949, deţinuţii politici au beneficiat de toate drepturile prevăzute de
regulamentul pentru organizarea penitenciarelor. De asemenea, ei se bucurau şi de o mare
libertate din partea directorului, Longhin Berezovschi, care, după spusele lui Teodor Duţu,
închis în cursul anului 1948 la Jilava, „nu era obligat decât să ne poarte de grijă pentru a
ne putea executa pedepsele primite, iar comandantul militar să ne împiedice să evadăm
sau să ne răzvrătim”.
În intervalul 1949-1955, deţinuţilor arestaţi sau condamnaţi pentru „acţiuni
contrarevoluţionare”, precum şi persoanelor internate administrativ le-au fost interzise, în baza
unor ordine verbale emise de Direcţia Generală a Penitenciarelor, dreptul la vorbitor, pachet şi
corespondenţă cu familia, deşi acestea nu erau restricţionate de regulamentul de deţinere şi
pază a deţinuţilor.
Prin adresa din 12 aprilie 1955, această situaţie a fost raportată locţiitorului ministrului de
Interne cu propunerea să se precizeze în scris regimul ce se va aplica în continuare acestor
categorii de deţinuţi. În urma răspunsului primit de la Ministerul de Interne, DGP a transmis
către unităţile speciale (Aiud, Galaţi, Jilava, Gherla, Piteşti, Râmnicu Sărat, Văcăreşti,
Făgăraş, Miercurea-Ciuc, Mislea) Ordinul nr. RG/25 859 din 19 aprilie 1955. Conform acestui
ordin, „deţinuţilor contrarevoluţionari”, ca membri ai partidelor istorice, criminali de război şi
contra umanităţii, poliţişti şi SSI-işti, le erau menţinute restricţiile privitoare la vorbitor, pachet şi
corespondenţă. De asemenea, această categorie de persoane încarcerate nu a beneficiat de
prevederile Decretului 720/1956 privind eliberarea înainte de termen a deţinuţilor scoşi la
muncă.
Istoric Regimul de detenție

La sosirea în penitenciarul Jilava, deţinuţii erau


obligaţi să treacă printr-un „tunel” format din gardieni
aşezaţi pe două rânduri şi înarmaţi cu bâte, cozi de
topoare şi cazmale, mături, vine de bou şi bastoane de
cauciuc.
În timpul acestei treceri, gardienii îi loveau pe
deţinuţi în cap şi în alte părţi ale corpului, astfel încât
niciun deţinut nu scăpa nebătut. După această
„primire”, deţinuţii erau duşi într-o cameră pentru
percheziţii.
În timp ce gardienii controlau „bucată cu bucată
îmbrăcămintea, desfăcând tivurile şi căptuşeala”,
deţinutul aştepta „gol puşcă pe pardoseala de ciment”.
După această verificare a îmbrăcămintei, se trecea la
percheziţia corporală, care era făcută de un gardian
supervizat de un subofiţer. Deţinutul era controlat
peste tot pentru a nu ascunde obiecte interzise de
regulament: „Ni s-a cerut să deschidem gura, să desfacem degetele de la
mâini şi de la picioare, să ridicăm braţele, ca nu cumva să fi ascuns ceva la
subţiori”.
Istoric Regimul de detenție
Fortul 13

Într-o celulă se găseau câte două rânduri de priciuri


(paturi suprapuse) cu câte două etaje fiecare.
Primul rând de paturi era amenajat la circa 40cm de sol,
iar al doilea la aproximativ 1,2m.
Între rândurile de paturi exista un culoar despărţitor de
90cm, care era folosit ca loc de „promenadă”, de trecere
între fereastra cu gratii groase de fier şi uşa celulei. În
cameră se mai găseau şi două tinete, una pentru spălat,
cealaltă pentru nevoile fiziologice. Deţinuţii abia veniţi
dormeau pe beton, sub primul etaj de paturi, cunoscut sub
numele de „şerpărie”, iar pe măsură ce se elibera un loc,
deţinutul avansa astfel încât ajungea să doarmă la primul etaj
şi apoi la cel de-al doilea. Această cutumă a Jilavei se
respecta şi atunci când un deţinut era mutat într-o altă
cameră, primul loc unde dormea fiind la „şerpărie”. Interiorul
celulei era luminat de un bec slab care atârna de tavan. Din
1951, în urma evadării a doi „deţinuţii contrarevoluţionari”,
Nicolae Moromote, comandantul penitenciarului, a ordonat
ca ferestrele celulelor să fie închise cu obloane şi bătute în
cuie pentru a nu mai putea fi deschise.
Istoric Regimul de detenție
Fortul 13
În primele 4-5 săptămâni de la luarea acestei măsuri, trei
deţinuţi au murit asfixiaţi într-o cameră, iar din cauza lipsei de
aer, toţi deţinuţii aveau corpul acoperit cu pete roşii.
Persoanele încarcerate care urmau să fie transportate în
alte locuri de detenţie erau mutate din celulele în care se
aflau în trei camere, amplasate imediat după intrarea în fort,
pe partea stângă.

Cele trei camere, care constituiau „celula de tranzit”, comunicau


între ele prin nişte deschizături boltite. În prima dintre ele se aflau tineta
şi hârdăul cu apă de băut, cea de-a două era goală, iar în ultima se
găseau două rânduri de priciuri cu rogojini şi saltele umplute cu paie.
Pereţii primelor două camere erau vopsiţi în negru până la înălţimea de
2m. Pe acest spaţiu vopsit în negru deţinuţii obişnuiau să îşi
inscripţioneze numele, condamnarea şi închisoarea spre care
urmau să fie transferaţi sau cea la care bănuiau că vor ajunge.
La plecarea către un alt penitenciar, deţinuţii primeau un pachet cu
hrană rece care conţinea o pâine, 300g de şuncă sărată, 300g de
marmeladă şi 300g de brânză. În unele cazuri, deţinuţii primeau numai
pâine.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
O zi la Jilava începea la ora 5 dimineaţa, când se dădea deşteptarea, şi se
încheia la ora 22. Operaţiunea era îndeplinită de un gardian care bătea cu un ciocan
într-o bucată de şină atârnată de o mică schelă. În acest interval (5.00-22.00),
deţinutului îi era interzis să se întindă pe pat, să se rezeme de prici sau de perete.
Între deşteptare şi micul dejun, care se servea între orele 7.30-8.00, deţinuţii îşi
aranjau paturile şi se spălau pe rând la tineta din celulă. Începând cu ora 9 şi până la
masa de prânz, avea loc plimbarea deţinuţilor, care se desfăşura în cele patru curţi
interioare ale penitenciarului.

Plimbarea dura aproximativ 15 minute şi


se făcea pe camere. În acest timp, cei
încarceraţi erau obligaţi să meargă în şir
indian cu faţa în pământ şi mâinile la spate,
pentru a nu fi văzuţi de deţinuţii din alte
celule. În timpul unor evenimente deosebite
(războiul din Coreea, evenimentele din
Ungaria, evadări din penitenciar), deţinuţii nu
au fost scoşi la plimbare, iar, de obicei,
plimbarea avea loc de două ori pe
săptămână.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Între masa de prânz şi cea de seară, deţinuţii participau la conferinţe, lectorii
provenind atât din rândurile intelectualilor, militarilor sau diplomaţilor, cât şi din
rândurile ţăranilor şi muncitorilor. În timpul acestor dezbateri, interzise de administraţia
penitenciarului, ţăranii discutau despre creşterea animalelor şi tradiţii, iar muncitorii
despre activităţile curente anterioare arestării. Intelectualii ţineau prelegeri de istorie,
literatură, teologie, fizică, astronomie sau cursuri de limbi străine (în special, engleză şi
franceză).
Ofiţerii prezentau strategia şi istoricul unei
bătălii, iar oamenii politici discutau despre
evenimentele politice, prezentând cauzele şi
consecinţele lor. În unele zile, după masa de
prânz, deţinuţii îşi povesteau visele, încercând să
desluşească simboluri care anunţau eliberarea
sau vreun eveniment deosebit. De asemenea,
aveau loc şedinţe de ghicit sau se juca şah şi
table, suportul pentru jocul de şah şi cel de table
fiind confecţionat din bucăţi de pânză. Piesele,
făcute din mămăligă sau miez de pâine, erau
colorate cu praf roşu de cărămidă şi cu „verdele
firelor de iarbă”.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Astfel de obiecte, interzise de regulament, erau confiscate în timpul percheziţiilor
săptămânale. Gardienii intrau în celule înarmaţi cu bâte şi cozi de lopată şi începeau
să lovească în stânga şi în dreapta. O altă ocupaţie a deţinuţilor o constituia
interpretarea gesturilor gardienilor. Orice schimbare de atitudine şi de comportament
era percepută ca un semn al apropiatei graţieri sau ca o schimbare a situaţiei
internaţionale care urma să ducă la eliberarea deţinuţilor politici.
La Jilava, un penitenciar de tranzit,
erau aduşi pentru perioade de timp limitate
deţinuţi din toate celelalte închisori sau
erau depuşi noi arestaţi în aşteptarea Din momentul în care un deţinut intra
procesului. într-o celulă, acesta schimba „ştirile” pe
care le avea cu altele noi, apoi, la
transferarea într-un alt loc de detenţie, le
povestea altor deţinuţi. Aceştia, la rândul
lor, le transmiteau mai departe, de multe ori
amplificându-se. Datorită acestor schimburi
de „noutăţi”, Jilava era cunoscută în lumea
închisorilor ca „bursa ştirilor interne
referitoare la toate penitenciarele şi
bursa ştirilor externe privitoare la lumea
din afară”.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Cele mai căutate ştiri erau cele ale deţinuţilor arestaţi de
curând, care veneau cu informaţii din lumea liberă şi despre
raportul de forţe dintre marile puteri. O dată pe săptămână,
deţinuţii erau scoşi în grupuri la baie şi obligaţi să se înghesuie
mai mulţi sub un duş, care, în unele cazuri, nu funcţiona.
Baia reprezenta şi o modalitate de distracţie a gardienilor
care alternau apa rece cu cea fierbinte, transformând această
necesitate a deţinuţilor într-un adevărat supliciu.
Baia era formată din două încăperi: într-una dintre ele se
afla boilerul şi robinetele cu apă, iar în cealaltă, duşurile. Înainte
şi după baie, deţinuţii erau obligaţi să alerge din celulă şi până
în camera din baie printre două şiruri de gardieni, care îi loveau
permanent cu ciomege sau cu o vâna de bou. Ion Ioanid
descrie baia ca fiind „o adevărată hăituială, din care nu scăpai
decât fugind şi ferindu-te cum puteai. Cei mai tineri ne-am
strecurat mai uşor. Şi eu am ajuns teafăr în sala de baie. Cei
mai bătrâni şi infirmi au primit lovituri, date cu toate sălbăticia,
pe spinare, în cap, peste picioare. Nimeni nu putea face nimic
pentru nimeni! N-aveai cum să-ţi ajuţi vreun prieten
neputincios”.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Rufele erau spălate în două gamele, pentru care trebuia să-ţi faci programare cu
câteva zile înainte, sau în timpul băii.
Raţia zilnică de pâine era de 225g. Pâinile din făină neagră erau primite şi
împărţite de responsabilul celulei în patru bucăţi. Fiecare pâine era aşezată pe o
batistă şi aliniată pe priciul de jos. Deţinuţii, repartizaţi în grupe de câte patru
persoane, îşi trimiteau un delegat să aleagă o pâine. Pâinea aleasă era ruptă în patru
bucăţi şi fiecare bucată era învelită într-o batistă, fiind înmânată unui membru al
grupului, care se întorcea cu spatele şi decidea cui să-i fie oferită fiecare felie în parte.
Dimineaţa, fiecare deţinut primea un terci care consta în 40g de mălai amestecat
cu apă şi cu 7g de zahăr. În unele perioade, terciul era înlocuit cu ceai cu miros de
zahăr ars.
La prânz se servea o „zeamă” în care pluteau câteva boabe de orz şi frunze de
varză. O dată pe săptămână se dădea o supă de maţe în care se mai găseau dinţi şi
buze de miel sau de viţel de pe „care nici măcar nu se curăţase părul, ochi de animal,
cu pupilă, cornee...”.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
Masa de seară consta într-o fiertură de orz
decorticat. Din toamna anului 1950 şi până în una
ianuarie a anului 1951, deţinuţii au primit zilnic de
mâncare morcovi pe jumătate stricaţi, astfel încât, la
sfârşitul acestei perioade, toţi aveau pielea galbenă
de la consumul neîntrerupt de carotină. Acest regim
alimentar, pe bază de terci şi „zeamă din maţe de
burtă” şi alte resturi de animale, a fost menţinut în
majoritatea perioadei de detenţie de la Jilava, inclusiv
în anii ’60.

Cele două preparate au suferit mici variaţii între


toamna anului 1954 şi vara anului 1956, când în
mâncarea deţinuţilor se mai găseau ca supliment
verdeţuri, salate şi ceapă.
Viaţa cotidiană în penitenciarul Jilava
Istoric Fortul 13
La Jilava, asistenţa medicală consta în vizitarea deţinuţilor, o dată la câteva zile,
de către oficiantul sanitar. În timpul vizitei, acesta selecta cinci bolnavi în stare gravă
şi îi transfera la infirmerie pentru consultaţii.
Afecţiunile cele mai des întâlnite în rândul celor încarceraţi erau infecţiile de
piele, abcesele şi furunculoza, care erau tratate cu cristale de hipermanganat.
Deţinuţilor care sufereau de dureri de dinţi şi sciatică li se administrau câte două
aspirine, iar cei care erau bolnavi de diaree primeau trei pastile de sulfamidă şi o
lingură dintr-o altă soluţie. Frecvente erau şi cazurile de caşexie, avitaminoză şi
anemie, cauzate în principal de subalimentaţie.
În tratarea pacienţilor se ţinea cont inclusiv de categoria socială din care aceştia
făceau parte. Astfel, deţinuţii proveniţi din rândul intelectualilor, ofiţerilor, preoţilor şi
foştilor membri ai parlamentului primeau mai puţine pastile decât cei care erau
muncitori sau ţărani. Deţinuţii foarte grav bolnavi erau internaţi în infirmeria
penitenciarului, care era formată din patru camere. Dintre acestea, trei erau folosite
ca saloane, în fiecare salon găsindu-se câte trei paturi, iar a patra cameră era
folosită drept cabinet medical .

Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, Iaşi, 2008, pp. 351-363.
Istoric Fortul 13

În locul Penitenciarului pentru Minori (*vezi slide 17) a luat ființă, în 1977, Penitenciarul
de Tineri București, ce a funcționat până în anul 1988 când, prin demolarea
Penitenciarului Rahova, deținuții de acolo au fost transferați aici, începându-se extinderea
spațiilor de deținere cu încă un corp de clădire finalizat în anul 1990.
Poate că trecerea timpului nu va
șterge niciodată urmele trecutului,
dar....
Prezentul
arată altfel...
Fortul 13 Jilava adăpostește, în prezent, câteva depozite si magazii, anexe ale
penitenciarului, penitenciar ce se „bucură” de o imagine pătata de atrocitățile
regimului comunist, de regimul deținutilor politici și de evenimentele revoluției din
decembrie 1989.
Nu puțini sunt cei care se oripilează la auzul cuvintelor „Pușcăria Jilava”, dar și
mai puțini sunt cei care știu că, odată cu trecerea anilor...

Penitenciarul Bucuresti- Jilava a devenit mai mult decat un simplu penitenciar,


este un centru de detenție activ, implicat în instruirea, educarea, reeducarea,
recuperarea și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.
Amplasare geografică

Penitenciarul București-Jilava este aşezat în apropierea drumului naţional


Bucureşti-Giurgiu, la 10 km sud de Bucureşti şi la 3 km nord-est de comuna
Jilava, pe raza administrativă a comunei omonime.
Amenajare, organizare, efective custodiate

• Perimetru total atribuit: 411147 mp


• Suprafață construită: 68212 mp
Amenajare, organizare, efective custodiate
Amenajare spații interioare și exterioare
Unitatea dispune de:
- bloc detenţie tronson 1 (secţiile 1,2,3): P+2, suprafața desfășurată=
3684mp – 3 secţii deţinere – 54 camere de detenţie (dat în folosință în anul 1974);
- bloc detenţie tronson 2 (secţiile 4,5,6): P+2, suprafața desfășurată =
3672mp- 3 secţii de deţinere – 58 camere detenţie(dat în folosință în anul 1990);
- clădire punct primire deţinuţi - P+1, S desf.= 932mp.- 1 cameră de
detenţie;
- clădire popotă cadre - P, Sdesf.= 927mp.- 2 camere de detenţie.
Unitatea dispune de săli de sport atât pentru cadre, cât şi pentru
deţinuţi, cabinete medicale pe secţia 4 de deţinere, cabinet medical cadre și bloc
alimentar modernizat în anul 2014.

Unitatea dispune, totodată, și de spații


pentru desfășurarea activităților educaționale,
dar și de spații cu caracter administrativ-
gospodăresc.
Amenajare spații interioare și exterioare

Camere de deținere
Amenajare spații interioare și exterioare

Cabinet asistență stomatologică deținuți


Amenajare spații interioare și exterioare

Consultații medicină dentară


2150 2113
2100
2050
2000
1950
1900 1863
1850
1800
1750
1700
2016 2017
Amenajare spații interioare și exterioare

Consultații cabinetul medical


22600 22433
22400
22200
22000
21800 21582
21600
21400
21200
21000
consultații 2016 consultații 2017

Tratamente injectabile și intervenții de mică chirurgie


10000 9371
8000
6000 4511
4000
2000
0
tratamente 2016 tratamente 2017

Examene de specialitate efectuate


459
460
450
440 436
430
420
2016 2017
Amenajare spații interioare și exterioare
Internări spitale reteaua ANP
400
339
350
300
250 228
200
150
100
50
0
2016 2017

Expertize medico-legale
40
35
35
30
25
25
20
15
10
5
0
2016 2017

Indicatori activități medicale


740
715
720
700
680
660 651
640
620
600
Bolnavi cronici aflați în evidență la sfârşitul Bolnavi cronici aflați în evidență la sfârşitul
anului 2016 anului 2017
Amenajare spații interioare și exterioare

300
Bolnavi cronici dispensarizati
250 241

199
200
172
164
150 141
134
104
100
71
50 45
23 2621
1 1 3 3 3 1 5 8 0 0
0
ar
e ve ce m OC ii i ce sie că or
i le
ul
e s ti a ti
olis B P em is h e p ni m ita
c g um b An ip il r o
Tu n
vas di e eta l Ep ă
c
ng
e
io l i i r m Bo al o
a rd Bo B ol și en ii
c
c e r al
oli
tr iți nț
ă
om
B
nu ic e An
e fi
e
d nsu
ir n I
c
ndo
e
o li
B

Anul 2016 Anul 2017


Amenajare spații interioare și exterioare

Spălătorie și călcătorie profesionale


Amenajare spații interioare și exterioare

Bloc alimentar
Amenajare spații interioare și exterioare

Chicinetă regim deschis


Sală de mese cadre
Teren activități sportive
Amenajare spații interioare și exterioare
Încadrare conform Ordinului nr. 2002/2018 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul
ministrului justiției nr. 2.773/C/2017 pentru aprobarea Situației centralizate a clădirilor care sunt
necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție
Nr. Locul de Spaţii de cazarea Criterii de neconformitate, potrivit
crt deţinere persoanelor Număr
Condiții art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, cu
private de libertate Condiții necorespunzătoare de
corespunzătoare modificările și completările
inventar
ulterioare
8 Penitenciarul Spațiul de cazare nr. 1   Începând cu data de 24.07.2012 - până la
București-Jilava data intrării în vigoare a Ordinului art. 55^1 alin. (3) lit. a), e), f)
ministrului justiției nr. 2.002/C/2018
100012
Începând cu data intrării în vigoare a
Ordinului ministrului justiției nr. art. 55^1 alin. (3) lit. a), e)
2.002/C/2018

Începând cu data de 24.07.2012 - până la


data intrării în vigoare a Ordinului ministruluiart. 55^1 alin. (3) lit. a), c), f)
justiției nr. 2.002/C/2018
Spațiul de cazare nr. 2 100059

Începând cu data intrării în vigoare a


Ordinului ministrului justiției nr. art. 55^1 alin. (3) lit. a), c)
    2.002/C/2018

Spațiul de cazare nr. 3


Începând cu data de 24.07.2012 art. 55^1 alin. (3) lit. a), c) 100009

Spațiul de cazare nr. 4 100029


Începând cu data de 24.07.2012 art. 55^1 alin. (3) lit. e)
Amenajare spații interioare și exterioare

• Capacitate de cazare la 4mp: 683


• Indice de ocupare: 159,15%
• Număr paturi instalate: 1262

07.08.2018

Profilarea penitenciarului în raport cu regimurile de executare

Penitenciarul București Jilava reprezintă o componentă importantă a sistemului penitenciar


românesc, având în custodie deţinuţi clasificaţi în regimurile deschis și semideschis.
La data de 07.08.2018, efectivul este de 1087 de persoane private de libertate.
Bugetul Penitenciarului București-Jilava
Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
detenţie/muncă
Îmbunătăţirea condiţiilor materiale existente la nivelul unităţii, identificarea şi
amenajarea de noi spaţii şi asigurarea mijloacelor fixe/mobile necesare, în vederea
desfăşurării eficiente a activităţilor:
• s-a realizat prin amenajarea a două cluburi noi la nivelul secțiilor 2 și 3 de deținere.

Continuarea/finalizarea şi promovarea de lucrări de investiţii şi dezvoltarea


infrastructurii penitenciarului în conformitate cu prevederile legale şi normele
europene de detenţie:
Realizat prin:
1. Efectuarea lucrărilor de reparații curente și de întreținere a spațiilor (conform prioritizării
ANP)
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, realizat prin:
- Eradicarea infiltraţiilor la nivelul plafonului magaziei de piese auto, depozitului de cazarmare
și garajului auto;
Bugetul Penitenciarului București-Jilava
Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
detenţie/muncă
- Renovarea biroului conducătorilor auto și a toaletei aferente, precum și a
spațiilor depozitului AFV;

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, realizat prin:

- Renovarea, intretinerea și repararea coloanelor termice bloc detenţie și bloc


alimentar;
- Amenajarea celei de-a doua camere destinate acordării dreptului la vizita intimă,
ca urmare a schimbarii de destinație din camera de așteptare PPD;
- Repararea acoperișului și renovarea Centrului de Reintegrare, precum și a
tipografiei.
Includerea deținuților în activități lucrative
La nivelul Penitenciarului București-Jilava, efectivul
mediu de persoane private de libertate ce participă la
muncă (implicat
  în activitățile lucrative) este de 476, după
cum urmează:
 Prestări servicii - 179 de persoane private de libertate;
 Voluntariat - 5 persoane private de libertate;
 În interesul locului de deținere – 292 de persoane
private de libertate;
Veniturile obținute din munca prestată de către
persoanele private de libertate, la nivelul Penitenciarului
București-Jilava, în perioada 01.01 – 30.06.2018, este 1 932
929.57 lei.

Prestări servicii cu forţa de muncă specială


5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
Venituri Realizate Venituri încasate
Includerea deținuților în activități lucrative
Valorificarea produselor din gospodăria
agrozootehnică şi producţie bugetară
6000
5000  
4000
3000
2000
1000
0
Venituri Realizate Venituri încasate

Puncte de lucru
Deținuți folosiți la puncte de lucru interioare 336
151
29
Număr puncte de lucru interior
18
267
Deținuți folosiți la puncte de lucru exterioare
250
44
Număr puncte de lucru exterior 34
0 50 100 150 200 250 300 350

2016 2017
Includerea deținuților în activități lucrative

  Statistici muncă deținuți

336
Media deținuților folosiți în interesul locului de deținere
358

12
Media deținuților regim deschis ce se deplasează la puncte de lucru în exteriorul locului de deținere fară supraveghere
8

38
Media deținuților regim deschis ce ajută la paza și supravegherea locului de deținere
40

512
Efectiv mediu deținuți folosit la activități lucrative
509

0 100 200 300 400 500 600

2016 2017
Demersuri de reintegrare socială
În cursul anului 2017, la nivelul Penitenciarului București-Jilava, au fost derulate mai
multe demersuri de reintegrare socială, printre care amintim:

1. Terapie asistată de animale pentru persoanele private de libertate - își propune să


sprijine echilibrarea şi dezvoltarea personală a deținuților, prin îmbunătăţirea abilităţilor de
relaţionare şi dobândirea unui ansamblu de competenţe specifice interacţiunii om-animal.
Activitățile derulate în cadrul programului au presupus activități de sterilizare, vaccinare,
microcipare, îngrijiri ulterioare pentru un număr de aproximativ 60 de animale fără stăpân
(câini, pisici și păsări) și dresaj canin. Starea adăpostului unității a fost îmbunătățită, prin
amenajări constante.

2. Comunitate terapeutică - program destinat foștilor


consumatori de droguri în care sunt incluşi în medie 25 de
rezidenți. Din luna octombrie 2017, am extins programul
de la 26 de locuri la 44, dat fiind atât numărul mare de
solicitări din partea deținuților și rezultatele înregistrate pe
de o parte, cât și recomandările unor organizații de
apărare a drepturilor omului (GRADO, AESDO etc.) și ale
Avocatului Poporului care a efectuat mai multe vizite, pe
de altă parte.
Demersuri de reintegrare socială

3. Școlarizare și calificare profesională - în


anul școlar 2016-2017, la nivelul învăţământului
primar, în semestrul I au fost înscriși 41 de deținuți
și au absolvit 20, în semestrul II au fost înscriși 43
de deținuți și au absolvit 28. În învățământul liceal
au fost înscriși 61 de deținuți și au absolvit 44. În
anul școlar 2017-2018, la nivelul învăţământului
primar au fost înscriși 36 de deținuți, iar în
învățământul liceal 39 de deținuți. Începând cu
anul 2017, unitatea noastră organizează cursuri
școlare aferente învățământului gimnazial pentru
21 de persoane condamnate. De asemenea, la
sesiunea de Bacalaureat a anului 2017, un deţinut
a susţinut și a promovat examenul. Am organizat
un curs de calificare profesională în meseria de
lucrător în comerț la care au fost înscriși la 10
deținuți.
Demersuri de reintegrare socială

4. Festivaluri interpenitenciare - Festivalul


Multiart pentru deținuți ”Dana Cenușă –
Descătușare prin cultură”, Festivalul Național de
Folclor și Festivalul Naţional Interpenitenciar
InterFest – ediția a IV-a. Echipa de teatru formată
din 10 rezidenți ai Comunității Terapeutice
”Phoenix” Jilava a obținut premiul pentru cel mai
bun spectacol în cadrul festivalului menționat, iar
cei 14 condamnați din trupa „Junii Jilavei” au oferit
un program de muzică și dansuri populare pe scena
Muzeului Satului din București. La ediția din acest
an a InterFest-ului au participat 181 de persoane
private de libertate selecţionate din 22 de unități
penitenciare, cu 2 unități penitenciare mai mult
față de evenimentul precedent, precum și peste 150
de parteneri sociali, reprezentanți ai mediului
universitar și ai instituțiilor publice partenere și
specialiști de reintegrare socială din alte unități
penitenciare.
Demersuri de reintegrare socială
Demersuri de reintegrare socială
5. Alte programe - începând cu
anul 2017, suntem parteneri în
proiectul GRADO „Rămâi liber!
Reintegrarea socială a persoanelor
private de libertate”, în cadrul căruia
desfășurăm două noi programe de 6. Activități sportive - am înregistrat
asistență psiholologică și socială, de un număr de 7570 de participanți (cu 4%
reducere a comportamentelor agresive mai mulți faţă de anul precedent) cu o
și de schimbare a comportamentului medie zilnică de 65 de deținuti, iar la sala
sexual deviant. Specialiștii din cadrul de forță am înregistrat un număr de 720
sectorului reintegrare socială au de participanți cu o medie zilnică de 35
desfășurat în total 49 de programe de deținuți. Au fost organizate 17
distincte de educație, asistență socială competiții sportive (fotbal, atletism, tenis
și psihologică, înregistrând trimestrial de masă, culturism, șah, table, etc.) cu un
peste 5000 de participări. număr total de 340 de deținuți
participanți, iar în ceea ce privește
activitățile sportive interpenitenciare, am
participat la 6 activități distincte (5 dintre
acestea au fost organizate în
Penitenciarul București-Jilava) cu un
număr total de 54 persoane condamnate
participante.
Demersuri de reintegrare socială
7. Activități cu familia - în vederea menținerii unei relații optime de atașament
cu familia acestora, aproximativ 120 de deținuți au participat la 15 ateliere organizate
atât de psihologi, cât și de asistenți sociali, cu diferite ocazii: Ziua Femeii, I iunie,
Paști, Ziua Tatălui, Sf. Nicolae, Crăciun etc. Acestea au fost realizate în parcul și
clubul unităţii și au avut un deosebit rol în dezvoltarea sentimentului de apartenență
la familie. În spațiul special amenajat din interiorul unității, pe tot parcursul anului, au
avut loc 233 de întâlniri între deținuți-tați și copiii acestora și am organizat în parohii 3
ateliere cu familiile a 26 de deținuți.

8. Activități moral-religioase - am organizat 7 activităţi de voluntariat cu


participarea a 97 de persoane condamnate în mai multe biserici și mănăstiri din
București și Ilfov, voluntariatul fiind promovat în vederea creșterii nivelului de
implicare a penitenciarului în viața comunității locale. Tot în cursul anului 2017 au
avut loc 2 pelerinaje cu 30 participanţi în Parohia comunei Jilava, ce au avut ca
obiectiv consolidarea sentimentului apartenenţei la comunitate. La slujba de Înviere
au participat 27 de deţinuţi în Biserica cu hramul „Sf.Constantin şi Elena” din comuna
Jilava.
Demersuri de reintegrare socială

9. Activități în comunitate - pe lângă acțiunile menționate anterior, am derulat 10


activități în școli și licee, cu participarea a 22 de persoane condamnate și am înregistrat un
număr total de peste 700 de beneficiari în rândul elevilor; am organizat două întâlniri între
angajatori şi persoanele private de libertate, prin participarea, în colaborare cu Agenția
Municipală de Ocupare a Forței de Muncă București, la două burse a locurilor de muncă
(aprilie și octombrie) în incinta Palatului Național al Copiilor, împreună cu 30 de persoane
condamnate, 25 dintre aceștia fiind luați în evidență de către diferite agenți economici în
vederea angajării după liberare.
În cursul anului 2017, am implicat în activități specifice de reintegrare socială peste
350 de deținuți zilnic, cu 16% mai mult decât în anul precedent, iar 97 au beneficiat de
asistență post-detenție, prin primirea de suport în refacerea documentelor de identitate, în
obţinerea unui adăpost temporar, a servirii mesei în cantine sociale sau a facilitării angajării
după liberare.
Demersuri de reintegrare socială

Participanți activitați interpenicenciare organizate înafara unitatii


Festivalul MultiArt pentru Deținuți Festivalul Național de Folclor
Crăciunul inimilor noastre Vin sărbătorile
Competiții sportive interpenitenciare

15 Participanți 10 Participanți
2015 – 16
3
deținuți

7 Participanți 2017 – 54
6
deținuți
11 Participanți 2016 – 46
deținuți
6

Activități sportive

17 competiţii
3 terenuri sport o sală fitness
sportive

• 7570 participări (cu • 720 deţinuţi, cu o


4% mai mult decât medie zilnică de 35 • 340 de participanţi
anul precedent) participanţi
Demersuri de reintegrare socială

Activități interpenitenciare
organizate la nivelul unității

Concurs tematic

Dezbatere

Meciuri de fotbal

Cupa Primăverii la atletism

Cupa Paștelui la fotbal

Spectacol artistic

Festivalul Național InterFest

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200


Unități Participanți
Demersuri de reintegrare socială

Situație programe de reintegrare socială 3


ateliere
în
exterior

15 ateliere
38 programe –
2017 în incinta
49 programe – unității
4700 participări
5000 participări 2016

18
284 15 16

Nr. ateliere cu Nr. ateliere cu Nr. ateliere cu


familia... familia... familia...

53
30 27
17
8
Număr deținuți participanți în cadrul activităților desfășurate în comunitate
Structura de personal

Structura de personal a Penitenciarului București Jilava este


compusă din 88 de ofițeri, 440 de agenți și 5 personal civil, find
repartizați pe specialități după cum urmează:
 Ofițeri – 20 administrativ, 5 medici, 20 operativ, 34 educație și
asistență psihosocială și 9 economico-administrativ;
 440 de agenți – 10 administrativ, 17 medical, 345 operativ, 9
educație și asistență psihosocială, 59 economico-administrativ;
 Personal civil – 5 economico-administrativ.