I. Personalitatea și sistemul psihic uman.

II. Modelul medical vs. modelul bio-psiho-

social

Asist. Univ. Dr. Gabriela-Violeta IORDĂCHIȚĂ

 Ce este personalitatea?

 Personalitatea este elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o

caracterizează şi o diferenţiază de alte persoane.
 Termenul de “personalitate” îşi are originea în cuvântul latin “persona” care
înseamnă “mască”.

 Definirea personalităţii umane depinde de 2 trăsături:

 Particularizarea: fiecare este unic, fiecare are anumite trasături, aptitudini,

sentimente, un mod de a fi şi a acţiona.
 Durabilitatea: aceste trasături care ne personalizează pe fiecare durează în
timp, sunt constante ale vieţii fiecărui individ.
 Cum se dezvoltă personalitatea umană?
 Personalitatea nu este ceva cu care ne naştem, ci reprezintă un sistem cu dimensiuni multiple
care se dezvoltă permanent în funcţie de:
 Zestrea biologică – ceea ce se moşteneşte ereditar de la părinţi.
 Influenţele socio-educaţionale şi de mediu–referitoare la factorii sociali, educaţionali şi de
mediu.
 Latura psihologică–care se constituie la intersecţia nativului cu dobânditul.

 Nota: Diferiti cercetatori au realizat teorii in care consideră una sau alta dintre dimensiuni ca fiind
principală în definirea personalităţii.
 Modele de analiză a personalităţii
 Diverşi psihologi au dezvoltat modele de analiză a personalităţii, amintim mai jos pe câţiva dintre cei mai
importanţi:

 Sigmund Freud a susţinut că personalitatea se compune din trei elemente: Ego, Id , şi Superego.

 Gordon Allport: a incercat să sintetizeze numărul trasaturilor de personalitate (intre 5000 şi 18000) într-un
model format din 3 categorii de trasături şi susţine că fiecare individ are: 1-2 trăsături cardinale, 10-15 trăsături
principale şi o mulţime de trăsături secundare.

 Raymond B. Cattell: presupune reducerea manifestărilor psiho-comportamentale la anumiţi factori comuni,

specifici (16 perechi de trăsături opuse cu un spaţiu de 10 trepte).

 Hans J. Eysenck: consideră ca personalitatea poate fi descrisă prin: gradul de introvertire şi cel de nervozism.
 MODELUL PSIHANALITIC

 Sigmund Freud a susţinut că personalitatea se compune din trei elemente: Ego, Id, şi Superego.
 Ego-ul corespunde cel mai bine cu eul pe care îl cunoaştem. Prin Id (Sinele) el a cuprins instinctele
primare, care stau de fapt la baza oricărui comportament uman. În concepţia lui Freud, rolul
Superego-ului (Supraeu) era să controleze activitatea Ego-ului şi a Id-ului.
 De exemplu, Id-ul ne va îndemna să ne satisfacem foamea, Ego-ul ne va spune în acest caz să
mâncăm, iar Superegoul ne va controla comportamentul, şi îl supune unui cod moral, astfel încât o
persoană normală va mânca respectând o serie de standarde socialmente acceptate.
 Conceptele lui
Freud despre
structura
minții umane
 MODELUL TRĂSĂTURILOR (G.
ALLPORT)
 EXISTĂ TREI CATEGORII DE ÎNSUŞIRI:

 CARDINALE (o singură însuşire le influenţează pe toate celelalte)

 CENTRALE (când lipseşte trăsătura cardinală există alte câteva care le influenţează pe
toate celelalte)
 SECUNDARE (influenţează comportamentul doar în anumite situaţii)
 MODELUL FACTORIAL (R. CATTELL)

 Chestionarul Cattell 16 P.F. a fost publicat în anul 1950, măsoară 16 factori primari ai
personalităţii, factori identificaţi de autor în urma unor cercetari şi studii experimentale
utilizând mai multe mii de itemi. 

 Autorul, prin intermediul cercetării factoriale, a reuşit sa dea celor 16 dimensiuni cuprinse
în 187 de întrebări un echilibru suficient pentru obţinerea unei analize cvasicomplete a
personalităţii. 
 MODELUL LUI HANS EYSENCK

 Personalitatea poate fi descrisă folosind doar două caracteristici:

 INTROVERSIUNEA
 NERVOZISMUL (EXTROVERSIA)
 Individ, persoană, personalitate

 Individ= termen utilizat pentru desemnarea caracterului indivizibil, unitar al unei entităţi.
Termenul nu are o întrebuinţare strict umană, el trimite în primul rând la dimensiunea biologică.

 Persoana= termen utilizat doar pentru desemnarea fiinţei umane, cu trimitere la ansamblul
rolurilor şi statusurilor pe care o fiinţa umană concreta le adoptă sau îi sunt impuse din punct de
vedere social. Se refera la funcţionarea individului uman în societate.

 Personalitatea = poate fi definită ca reprezentand modalitatea de fiinţare specific umană. Nu

există fiinţa umană fară personalitate, aşa cum nu există altă fiinţa despre care să se poata afirmă
ca are personalitate.
Sistemul psihic uman (SPU)
 II. Modelul medical vs. modelul bio-psiho-social
 Modelul Medical
 S-a orientat preponderant asupra diagnosticăii elementelor patologice și a
tratamentului dereglărilor morfofuncționale ale structurilor biologice.
 E reducționist (ia în considerare doar factorii biologici)
 E bazat pe cauzalitate de tip liniar (factor patogen-boală)
 Încorporează dualismul cartezian (departajează somaticul de psihic)
 Pune accent pe starea de boală
 Ignoră prevenția bolilor
 Se focalizează pe organul bolnav, făcând abstracție de persoană, medicul fiind în
totalitate responsabil de tratare și vindecare.
 Modelul bio-psiho-social
 S-a dezvoltat ca reacție la cel medical, criticând orientarea exclusivă asupra factorilor biologici
ai stării de sănătate.
 Subliniază importanța integrării tuturor informațiilor medicale, psihologice și sociale care
influențează sănătatea.
 Consideră că boala are o cauzalitate multifactorială.
 Pune accent nu doar pe tratament, ci și pe prevenție.
 Consideră că suferința organului induce suferința persoanei, responsabili de prevenția bolilor,
tratamentul și recuperarea fiind nu doar personalul medical, ci și societatea și persoana în cauză.

 Notă: Deși modelul bio-psiho-social e din ce în ce mai acceptat în practica medicală, se constată totuși
anumite rezistențe în integrarea sa deplină în sistemul de sănătate.