STUDIU DE CAZ III

Formarea
constiintei istorice
Cronicarii
moldoveni
Grigore Ureche
Miron Costin
Ion Neculce
Grigore
Ureche
 Primul cronicar care isi
imbraca opera in limba
romana si, in acelasi timp,
ne da si un nou timp de
cronica este Grigore
Ureche.
 Cronicarul de mai tarziu si-a facut studiile la
lvov. Reintors in tara a participat la viata politica
mai intai ca logofat, apoi ca spatar. Spre sfarsitul
vietii, Grigore Ureche a inceput sa scrie “Letopisetul
Tarii Moldovei”. Cronicarul motiveaza scrierea
acestei opere din simplul pretext “ ca sa nu sa inece a
toate tarile anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat.”
Este cea mai veche cronica in limba romana, din
pacate neterminata de acesta.
 Grigore Ureche a murit în anul 1647 în satul
Goesti din tinutul Cârligaturii si a fost înmormântat
într-o cripta de la Manastirea Bistrita din Moldova
Miron Costin
 Face studiile in Polonia la
Colegiul de Lezuiti, unde este
remarcat prin inteligenta, cat si prin
nobletea trasaturilor. Dupa
reintoarcerea in tara are functii
militare si dilpomatice importante.
Distinsul carturar cunostea profund
valorile antichitatii, iubea istoria,
retorica si poetica
Statuia lui Miron
Costin
 In timpul vietii scrie opere de o inegalabila
valoare, cum ar fi: poemul “Viiata lumii”, opera de o
rezonanta biblica, menita a calauzi omul spre
mantuire si “ Letopisetul Tarii Moldovei” in care
reconstituie evenimentele petrecute intre anii 1595 si
1661.
 Deoarece intra in anumite conflicte
cu familia Cantemir acesta este omorat
din ordinul lui Constantin Cantemir,
tatal lui Dimitrie Cantemir.
Ion Neculce
 Intra de timpuriu in
viata publica si se inalta
treptat pe scara
dregatorilor. Este nevoit sa
se refugieze, din cauza
instabilitatii vremurilor in
Rusia si Polonia. Se
intoarce in Moldova in
anul 1720.
 In anul 1733, continua opera de interes
istoriografic, dar mai ales literar,“Letopisetul Tarii
Moldovei”. A mai scris si un sir de 42 de legende,
dandu-le numele de “O sama de cuvinte”.
 A murit dupa 1744, lucru ce se dovedeşte prin
ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune ca
Constantin Mavrocordat, fiind scos din domnia
Moldovei, nu a stat mazilit niciun an întreg, ci a fost
numit în Muntenia”, lucru ce s-a întâmplat in anul
1744.
 Cei trei mari cronicari au pus
bazele procesului de constituiere a
istoriografiei romanesti, au fost mari
surse de inspiratie pentru viitori
scriitori cum ar fi: Costache
Negruzzi in opera“Alexandru
Lapusneanul” si nu in ultimul rand
au contribuit la impunerea limbii
nationale ca limba de cultura.