ENTALPIE ȘI ENTROPIE

M O R O Z O VA I A N A , I M I A 1 9 0 1
 ENTALPIE

• Entalpia, ca cantitate fizică, a fost propusă de A.U. Porter, ca

conținut de căldură la presiune constantă în 1922.
• Entalpia este potențialul termodinamic care caracterizează
starea unui sistem în echilibru termodinamic atunci când
presiunea, entropia și numărul de particule sunt alese ca
variabile independente.
 ENTALPIE

• Mai simplu spus, entalpia este energia disponibilă pentru conversie la

încălzire la o anumită temperatură și presiune.
• Entalpia este suma energiei interne a corpului și produsul presiunii
asupra volumului.

I  U  PV
• unde: I - entalpie; U este energia internă; P este presiunea; V este
volumul. Entalpia specifică i este raportul dintre entalpia corpului și
masa sa. Entalpia specifică este un parametru de stare. Entalpia
specifică a aburului și apei la o anumită presiune și temperatură poate
fi găsită în cartea de referință. Folosind aceste date, puteți determina
cantitatea de căldură implicată în proces sau funcționarea procesului.
 ENTROPIE

• „Entropia”, tradusă din greacă - transformare. Acest cuvânt

poate fi definit ca o măsură a dezordinii, a dorinței de haos.
Pentru a determina cu exactitate entropia, sunt utilizate calcule
matematice. Efectul său este cel mai bine arătat prin exemple
de termodinamică în care procesul de transfer de căldură la
lucrul mecanic nu este absolut. O parte din ea va fi
transformată în alte forme de energie.
 ENTROPIE

dQ
dS 
T
• Termenul de entropie, introdus pentru prima oară de omul de știință
german Rudolf Clausis în 1865, a fost folosit pentru a explica
imposibilitatea transferului de căldură de la frig la un corp mai cald. El a
definit schimbarea entropiei sistemului termodinamic într-un proces
reversibil ca raportul dintre cantitatea totală de căldură ΔQ și temperatura
absolută T (adică căldura transferată în sistem la o temperatură constantă).
 RELAȚIA ENTROPIEI CU PROBABILITATEA

• În 1877, Ludwig Boltzmann a stabilit o legătură între entropie și

probabilitatea acestei afecțiuni. Ulterior, această conexiune a fost
prezentată sub forma formulei lui Max Planck:

S  k * ln()
• unde constanta k = 1,38 × 10–23 J / K se numește constantă Planck
Boltzmann, iar Ω este greutatea statistică a stării, este numărul de
microstate posibile (metode) cu care puteți merge în această stare
macroscopică.