1.

Definirea și funcțiile depozitelor

• Activitatea de depozitare este organizată ca un complex de
acțiuni tehnico-economice intermediare între producție și
consum, care deservesc în momente și etape diferite atât pe
producător cât și pe beneficiar.

• Factorii care determină necesitatea depozitării mărfurilor și

resurselor materiale:
• - factor tehnic – livrările de bunuri către clienți necesită efectuarea unor
operațiuni, ce solicită un timp de realizare și o anumită dotare tehnică:
condiționarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, lotizarea, încărcarea,
expedierea, recepționarea;
• - factor economic
 sincronizarea intrărilor de mărfuri sau de materiale cu ritmul consumului
 menținerea stocurilor de mărfuri în volumul și structura necesară pentru
asigurarea continuității aprovizionării pieței cu mărfurile necesare, sau a
producției cu resursele materiale.
Definiții ale depozitelor:

Unitate comercială sau construcție special amenajată, cu caracter

operațional, destinată acumulării, păstrării și livrării bunurilor
(materii prime, auxiliare, mărfuri)

Din punct de vedere tehnic - orice suprafețe sau capacități special

amenajate pentru primirea și păstrarea temporară a mărfurilor sau
resurselor materiale, împreună cu dotările necesare: mobilier
specific, mașini, utilaje, instalații adecvate.

Din punct de vedere economic - ansamblul stocurilor de materii

prime, materiale, și produse finite (mărfuri), păstrate la furnizorii de
materii prime, producători sau la intermendiarii comerciali, în
vederea asigurării derulării continue a proceselor de producție, sau
pentru aprovizionarea ritmică a piețelor cu mărfurile solicitate.
Perioada de imobilizare a cantităților de mărfuri în
depozite, sub formă de stocuri, trebuie să fie cât mai scurtă
- viteză mare de rotație (centrele de distribuție):
 Servirea operativă a clienților cu bunurile de care au nevoie
 Reducerea imobilizărilor financiare pentru finanțarea
stocurilor
 Minimizarea pierderilor datorate perisabilităților
 Reducerea investițiilor în construcții destinate depozitării

Funcțiile specifice activității de depozitare

Organizatorică
Tehnică
Economică
contabilă
 Funcția organizatorică – atribuții specifice:
 urmărirea graficelor de primire a loturilor de mărfuri și organizarea
recepției cantitativă și calitativă;

 organizarea conserării caracteristicilor bunurilor materiale pe

sortimente în funcție de proprietățile fizice, chimice, și biologice;

 organizează pregătirea loturilor de mărfuri în vederea livrării (tratarea

comenzilor);

 organizarea livrării comenzilor de mărfuri către beneficiari;

 organizarea alimentării locurilor de muncă cu resursele materiale

necesare;

 organizarea colectării și primirii ambalajelor de transport, a altor

ambalaje și materiale refolosibile, deșeurilor etc.
 Funcția tehnică – atribuții ale depozitelor :
 executarea recepției cantitative și calitative a loturilor de mărfuri sau
resurse materiale primite;

 Asigurarea unor condiții optime de conservare a calității mărfurilor;

 organizarea și delimitarea spațiilor de depozitare în vederea creșterii

indicelui de utilizare a suprafeței depozitului;

 introducerea mecanizării și automatizării operațiilor în pentru

reducerea necesarului de forță de muncă;

 efectuarea operațiunilor de condiționare necesare pentru depozitare

sau vânzare;

 pregătirea loturilor de mărfuri în vederea livrării: constituirea loturile

asortate, ambalarea în vederea transportului, sigilarea ambalajelor de
transport.
Funcția economică – atribuții:

 asigurarea stocurilor de mărfuri necesare pentru realizarea

continuității aprovizionării pieței;

 urmărirea încadrării stocurilor între nivelurile maxim și minim

normate;

 organizarea evidenței mărfurilor sau materialelor din depozit;

 analiza periodică a procesului de stocare pentru identificarea unor

soluții de creștere a eficienței stocării;

 Adoptarea unor măsuri care să conducă la minimizarea cheltuielilor

de depozitare prin optimizarea dimensiunii stocurilor
Funcția contabilă – atribuții:

 organizarea gestiunii stocurilor prin: înregistrarea documentelor

de primire – recepție, a actelor de transfer de la alte depozite sau a
actelor de livrare, a actelor de casare sau declasare, a
documentelor de livare;

 inventarierea periodică a bunurilor depozitate;

 Întocmirea propunerilor de casare și decalasare;

 Intocmirea unor analize și informări privind modul de gestionare a

mărfurilor stocate
Depozit – centru de distribuție – platformă logistică
 sistemele de depozitare = compromis între utilizarea eficientă a
spaţiului de depozitare şi accesul direct la mărfurile depozitate.
 maximizarea utilizării spaţiului = depozitarea începe dintr-un colţ prin
suprapunerea paleților (lăzi, boxpaleți, containere etc.)
 Maximizarea accesului la mărfuri = mărfurile se aşează numai la nivelul
solului sau pe rafturi, cu menţinerea unor spaţii suficiente între rânduri.
 Centrul de distribuţie = centru logistic de mari dimensiuni care
indeplinește rolul de interfață între firmele de producție și
retaileri sau consumatorii finali.
 Este un punct de coordonare al vanzarilor si distributiei pe
regiuni mari, sau la nivel național.
 Prin poziționarea sa contribuie la reducerea distanțelor de
distributie dintre fabrici, partenerii din lantul retail si
consumatorii finali
Depozit – centru de distribuție – platformă logistică
 Dețin suprafețe mari de depozitare și servicii complete privind
logistica de transport (Centrul de Distributie Tunari al Ursus
Breweries – 10000 mp.).
 uneori îmbracă forma unor platforme logistice care al căror
scop principal nu este depozitarea, ci efectuarea unor operațiuni
de transbordare (cross-docking).
 Prin pozitionarea sa contribuie la reducerea distantelor de
distributie dintre fabrici, partenerii din lantul retail si
consumatorii
 Funcții îndeplinite:
 Preluarea comenzilor:
 Recepţia,
 Depozitarea,
 Constituirea loturilor și expedierea mărfurilor:
 Activitățile specifice Depozitării
Depozitele

Manipularea Servirea Transferul/prelucrarea

Stocarea
mărfurilor clienților Informațiilor

Recepția
Identificarea De lungă
Temporară
Sortarea, calibrarea durată
Manipularea pentru
stocare
Păstrarea mărfurilor
Selectarea/picking-ul
Gestionarea livrării
Manipularea în vederea
livrării
Pregătirea documentelor
și recomandărilor
 2. Activitățile specifice unui depozit
Primirea/recepția mărfurilor – cantitativă și calitativă
Identificarea și organizarea gestiunii mărfurilor – intrarea
în gestiune
Expedierea mărfurilor la instalațiile de depozitare
Păstrarea bunurilor
Constituirea loturilor de livrare pe baza comenzilor
primite/picking (extragerea unor cantități în vederea
constituirii loturilor de livrare)
Gestionarea/conducerea transportului/expedierii
Livrarea transportului/lotului
Organizarea unui sistemului informațional
 Primirea/recepția mărfurilor
 În termen de maximum 6 ore la produsele ușor perisabile și maximum
5 zile la celelalte
 Dacă se constată diferențe față de documentele de însoțire a lotului
(factura, avizul de însoțire etc) se solicită participarea unui delegat al
furnizorului în prezența căruia se va face recepția și se întocmește nota
de recepție și constatare de diferențe (NIR ) 3 exemplare
 gestiune - încărcarea în gestiune a bunurilor recepţionate (toate ex.);
 compartimentul financiar-contabil - întocmirea formelor privind
reglementarea diferenţelor constatate (toate ex.) - înregistrarea în
contabilitatea sintetică și analitică, atașată la documentele de livrare (factura
sau avizul de însoţire a mărfii);
 furnizor (ex. 2) și transportator (ex.3) - comunicarea lipsurilor stabilite.
 Dacă nu se constată diferențe se întocmește nota de recepție și
constatare de diferențe (NIR ) 2 exemplare– document de bază pentru
înregistrarea în contabilitate și pentru intrarea în gestiunea depozitului
 Echipamente recepție cantitativă
 Masa încărcăturii se poate determina prin înmulţirea numărului de bucăţi, a
volumului, suprafeţei sau lungimii totale a mărfurilor încărcate cu masa acesteia pe
bucată, respectiv pe metru cub, pe metru pătrat sau pe metru.

Pot să înglobeze soluţii

moderne de înregistrare şi
prelucrare a informaţiilor din
timpul cântăririi, tipărirea
lor, completarea bonului de
Cântarele pod (basculele) - vrac
cântar, executarea facturii
etc.
Bascule/Cântarele romane – mărfuri manipulate cu macarale, moto sau
electrostivuitoare etc.

transportabil manual transportabil fix

semiautomat

Bascule electronice „low profile”

Echipamente de măsurare încorporate

în mijloacele de manipulare - pot fi
conectate la un terminal de gestiune a datelor:
completarea formularelor, numărarea pieselor,
totalizare, memorarea mişcării stocurilor,
citirea codului de bare, listare la imprimanta,
etichetare etc.
Identificarea mărfurilor
Conformitatea denumirii cu unitățile de stoc (stock
keeping unit – SKU) stabilite și cu numărul acestora
Cu numărul de partidă/lot
Cantitatea comandată/indicată
Expedierea /condiționarea bunurilor în vederea
stocării
Sortarea mărfurilor
Plasarea în interiorul depozitului
Înregistrarea amplasamentului/localizării
 Organizarea gestiunii mărfurilor – intrarea în gestiune
document justificativ pentru încărcare în gestiune – nota de recepție și
constatare de diferențe
Program de gestiune și facturare ( ex. ForIT – Forms gestiune) - întocmirea
tuturor documentelor necesare gestiunii cu amănuntul și en-gros:
 factura, factura proforma;
 bon fiscal, chitanta, dispozitie de casierie, ordin de plata;
 aviz, nota de receptie, bon de consum, bon de transfer;
 proces verbal de modificare pret, proces verbal de deteriorare, proces
verbal/lista de inventariere;
 raport de gestiune, fisa de magazie;
 registru de casa;
 Rețetare.
integrarea caselor de marcat, cantarelor electronice (cu coduri de bare) si
cititoarelor de coduri de bare
generarea si tiparirea etichetelor cu coduri de bare.
Organizarea gestiunii mărfurilor – intrarea în gestiune
permite intocmirea tuturor documentelor necesare gestiunii
cu amanuntul/en-gros;

stoc in timp real (in orice moment) pe baza documentelor

de intrare/iesire;

control total asupra vanzarilor si stocurilor;

interfata prietenoasa si intuitivă.

Generarea de rapoarte diverse privind gestiunea mărfurilor

Expedierea mărfurilor la instalațiile de
depozitare
Mijloacele de manipulare – criterii de alegere:
 natura mărfurilor : produse solide sau lichide, acide sau baze, cu sau
fără risc de vătămare etc.
 forma şi dimensiunile elementelor componente – vrac/ambalate,
bucăţi mari sau mici, grele sau voluminoase, în stare granulată sau
pulverulentă etc.;
 felul ambalajului - saci, colete, butelii, containere etc.;
 modul de aşezare în depozit - grămezi, în stive, rafturi, paletizate sau
nu etc.);
 Mărimea și tipul depozitului, sistemul de depozitare;
 cantitatea sau volumul mărfurilor manipulate în unitatea de timp.

Manipularea poate fi realizată manual, mecanizat sau automatizat

Expedierea mărfurilor la instalațiile de depozitare

Manipularea manuală - volumul mărfurilor de manipulat

este mic, iar specificul mărfurilor permite operarea cu
ajutorul braţelor (au volum şi masă mică, ambalaje
nepericuloase şi fără risc de vătămare).

sunt necesare unelte şi alte mijloace ajutătoare: lopeţi, furci,

răngi, chingi, frânghii, podeţe etc.

se poate executa în paralel/asociere cu manipularea

mecanizată, în spațiile de depozitare sau de încărcare
descărcare în care nu se poate introduce o mecanizare
completă.
 Manipularea mecanizată și automatizată
Cricuri şi vinciuri - ridicarea sarcinilor la înălţime mică fără organ flexibil pentru
ridicare.

Palanele - mecanisme de ridicat - combină un sistem de fulii legate prin cabluri sau
lanţuri cu un dispozitiv demultiplicator (roţi de diametre diferite, roata dinţată şi şurub
fără sfârşit, tren de angrenaje etc.).
Troliile şi cabestanele sunt instalaţii pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai
mari

cărucioare cu dispozitive de ridicare sunt dispozitive care pot culisa pe o

grindă, asigurând deplasarea pe orizontală a unei sarcini.
Transportatoarele - utilaje pentru transportul materialelor în vrac, bucăţi
izolate, materiale ambalate în lăzi sau în bucăţi de lungimi diferite.
 sunt utilaje cu funcţionare continuă ce efectuează transportul materialelor în
flux neîntrerupt şi, în general, într-un singur sens.
  Tipuri de transportatoare
cu bandă – prezintă un
organ flexibil de transport -
o banda din cauciuc cu
inserţii textile sau cablu de
oţel.
cu plăci - utilizate pentru
vehicularea pe plan orizontal
sau înclinat a materialelor în
vrac (cărbune, şpan, materiale
de construcţii) sau cu bucata.
cu rulouri sau cu role - nu
au organ flexibil de
tracţiune – diferite
materiale neambalate şi
materiale ambalate în lăzi,
balotate sau în bucăţi de
lungimi diferite.
elicoidale (şnec) - vehicularea
materialelor granulate umede
sau uscate, în plan orizontal
sau înclinat cu ajutorul unui
singur arbore elicoidal, aşezat
în jgheab sau tub.
 Transpaletele - echipamente destinate manipulării mărfurilor paletizabile, pe
suprafeţe fără denivelări.

Diversitate mare a
variantelor
constructive:
• tipul de acţionare:
manuală, electrică,
hidraulică;
• plaja de valori pentru
înălţimea de ridicare şi
pentru sarcina
manipulabilă;
• tipul de distribuţie:
orizontală sau
verticală, translaţie
laterală;
• elementele
constructive: catarg,
platforma, cântar,
scaun pentru operator
etc.
Cărucioarele manuale şi lizele -
transporturi de sarcini relativ mici
(până în 500 kg), pe distanţe scurte şi
terenuri orizontale sau cu declivităţi
mici.

Electrocarele (acumulatoare
electrice) și motocarele (motoare cu
ardere internă) - deplasarea mărfurilor
pe distanţe mai mari

Electrostivuitoarele şi
motostivuitoarele - cele mai
răspândite- oferă posibilităţi de a
realiza o legătură directă între liniile de
fabricaţie, depozitele de expediţie şi
mijloacele de transport.
 Macaralele - instalaţii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicarea
neghidată pe verticală şi deplasarea pe orizontală.
Ascensoarele pentru marfă - mijloace cu acţiune periodică, destinate
pentru ridicarea sarcinilor pe ghidaje:
 Păstrarea bunurilor
proces cu caracter operațional caracteristic depozitelor -
cuprinde o gamă variată de operaţiuni:
stabilirea suprafeţelor necesare păstrarea diferitelor mărfuri şi
a tehnicii de aşezare a acestora ţinând cont de forma de
ambalare ( vrac, ambalate în cutii, saci pachete etc.)
Crearea, menţinerea și monitorizarea condiţiilor normale de
păstrare privind temperatura, umiditatea relativă a aerului,
lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare.
controlul permanent al calităţii mărfurilor păstrate.
Mărfurile se aşează la locurile de păstrare (în stive, stelaje,
pe rafturi, grămezi) pe grupe, subgrupe , sortimente,
fiecărei grupe sau articol asigurându-i-se locul de
depozitare care corespunde cel mai bine proprietăţilor
fizico- chimice.
 Păstrarea bunurilor
Pe durata păstrării se pot înregistra pierderi:

normale ( perisabilităţi) datorate proprietăţilor fizico-chimice

ale mărfurilor: evaporare, scurgere, fărâmiţare, împrăştiere etc.

 Pentru acestea sunt stabilite, de regulă, cote procentuale ce

se aplică la cantitatea sau valoarea mărfurilor intrate în
depozit între două inventarieri succesive şi se scad din
gestiune.

pierderi peste norme – se produc, în cea mai mare parte, din

neglijenţa lucrătorilor în manipularea mărfurilor, sunt
considerate pierderi subiective şi se impută celor vinovaţi.
Zona/zonele de păstrare a mărfurilor reprezintă:
Spații în care se asigură condiții adecvate protejării / conservării calității
mărfurilor:
 Pentru mărfuri generale – diferite tipuri de mărfuri
 Pentru alimente – sensibile la factorii de mediu, cerințe stricte
privind condițiile igienico-sanitare
 frigorifice/ cu control al factorilor de mediu, cu atmosferă controlată
 Ambientale/încălzite
 Terminale pentru depozitarea și transferul în vrac a produselor
lichide
 Pentru produse periculoase/inflamabile, toxice, explozivi
 Antrepozite vamale – păstrarea temporară a mărfurilor supuse
impunerii vamale
 Customs warehouses – zone de liber schimb
Depozitele frigorifice
(frigorifere, antrepozite
frigorifice) - spaţii răcite,
destinate păstrării produselor
alimentare – tipuri de spații
răcite:
 Tunele de refrigerare;
 Depozite pentru produse
refrigerate;
 Tunele de congelare;
 Depozite pentru produse
congelate.

Depozit frigorific modern – mecanizat

autostivuitoare
Frigorifer în care se ulizează transportoare teleghidate
 Sistemul cu Rafturi "drive in" - ideal pentru depozitarea mărfurilor cu game
mici și în volume mari, mărfuri fragile sau mărfuri cu rotație redusa a stocului.
 Paleții sunt așezați și luați din raft după sistemul LIFO
 asigură o mai bună gestionare a spațiului destinat depozitării, neexistând
culoare de acces intre rafturi
 necesită echipamente de manipulat (stivuitoare, reach trucks) - are culoare
inguste, - utilajele să nu agațe structura rafturilor sau sădeterioreze mărfurile.
 Sisteme de depozitare automate. - robot actionat de un
computer poziționat pe o șină (stacker + brat colector)
 3 tipuri de actiuni: circulatie inainte si inapoi pe culoar, miscarea pe
verticala a bratului respectiv miscarea pe orizontala a bratului colector in
interiorul raftului.
Avantajele sistemului automat de depozitare :
 culoar îngust pentru manipulare = dimensiunea unității manipulate

 Un stacker poate deservi mai multe culoare - dacă rulajul mărfurilor

este redus
 Brațul colector poate deservi mai multe rânduri de rafturi alăturate

 Înălțimi de operare mai mari față de sistemele tradiționale (30m)

 cladirea poate fi construită pe structura rafturilor – pereții laterali și

acoperișul sunt sprijiniți de raturi – economii deoarece nu este nevoie
de construirea halei.
 sistemul poate fi conectat la unitățile de producție și la unitățile
logistice.
 permite depozitarea unei game variate de produse și de sarcini
(mărfuri paletate, role de hârtie, bidoane, butoaie, etc)
 reduce timpul de preluare a mărfurilor, îmbunătățesc eficiența
depozitului
  Culoar de lucru V culoare de
-
acces diagonale încrucişate, care provin de
la acelaşi punct pickup şi depozit, lucrătorii
se pot deplasa mai repede în spaţiul pentru
stivuire/depozitare , dar și pentru operațiuni de
selectare/picking.
 Avantaje:
 Costurile de stivuire/depozitare pot fi
reduse cu 11,2 %
Costurile operațiunilor de selectare pot fi
reduse cu cca 20%
operatorul are mai multe posibilități să-și
aleaga ruta, implicit o selectare mai rapidă

Sistem de rafturi traditional

- cu 21 de culoare de acces
Selectarea mărfurilor (picking-ul) - Mărfurile sunt
r în baza comenzilor primite
selectate și adunate din depozit
din partea clienților:
 trebuie să fie accesibile
 Organizarea evidenței localizărilor/amplasării fiecărei unități
de stoc
Aducerea cantităților de mărfuri extrase din stoc în zona de
triaj
Gestionarea loturilor livrate - Reunirea cantităților din
toate bunurile prevăzute într-o comandă - constituirea lotului
 Verificarea existenței tuturor referințelor comandate
(identificarea elementelor lipsă)
 Verificarea corectitudinii referințelor de stoc extrase și a
cantităților
 modificarea informațiilor comenzii, dacă este necesar
 Expedierea/lotului/transportului

Pregătirea lotului comandat pentru livrare și

încărcarea sa în mijlocul de transport adecvat:
Condiționarea/ambalajul de protecție pe timpul
transportului/livrării
Pregătirea documentelor de livrare
Încărcarea în mijlocul de transport și securizarea

Stabilirea momentului expedierii și rutei de transport

 Managementul/administrarea depozitului

Maximizarea utilizării spațiului

Investițiile de capital în construirea spațiului sunt foarte mari

Utilizarea eficientă a echipamentelor și forței de muncă

Costurile echipamentelor de manipulare (moto stivuitoare,
bemzi etc.) se situează pe locul al doilea în investițiile de
capital
Este necesară o combinație optimă de echipamente și forță de
muncă
toate unitățile de stoc deținute să fie ușor de găsit/identificat
Eficientizarea manevrării/mutării mărfurilor
Eficacitatea depozitării
 Utilizarea volumului depozitului și accesibilitatea
 Stabilirea locului de amplasarea fiecăruri unități de stoc (articol stocat)
 Activitățile de piking și de lotizare (asamblarea/constituirea loturilor
 Ambalarea/schimbarea modului de condiționare în vederea depozitării
și transportului
Este necesar spațiu pentru:
 Căi de acces/culoare
 Birouri
 Recepție/primire
 Colectarea/adunarea articolelor din depozit potrivit comenzilor
(picking)
 Rampe de încărcare in mijloacele de transport
 Asamblarea loturilor în vederea livrăriicomanda de asamblare
Trebuie stabilit spațiul maxim necesar
4 Factorii și principiile organizării depozitelor

Factorii care determină organizarea depozitării:

 Cantitatea și volumul mărfurilor depozitate;
 Destinația mărfurilor depozitate;
 Varietatea nomenclatorului de mărfuri din depozit;
 Ritmicitatea primirii și livrării loturilor de mărfuri;
 Caracteristicile mărfurilor depozitate;
 Metodele de condiționare a mărfurilor în vederea livrării,
prezentării în spațiul comercial sau consumului productiv.
 Metodele de alimentare a sectoarelor, subunităților sau a
locurilor de muncă.
 Forma de prezentare a mărfurilor – în vrac sau ambalate.
 2 Factorii și principiile organizării depozitelor
Principii de amplasare și așezare a mărfurilor în depozit :
 Repartizarea mărfurilor pe depozite și amplasarea lor în
funcție de caracteristicile asociative ale acestora și anume:
 Condițiile de microclimat ce trebuie asigurate
 Proprietățile fizico-chimice și mecanice
 Condițiile de prezentare – modul de ambalare
 Modul de manipulare la care se pretează.
 Amplasarea mărfurilor în depozit după frecvența intrărilor
și ieșirilor – cele cu frecvență mare vor fi amplasate cât mai
aproape de zona de evacuare a depozitului.
 Amplasarea mărfurilor în depozit după volumul și
greutatea lor – asigurarea stabilității instalației de depozitare.
 Principiul FIFO – evitarea deprecierii calitative sau alterării ca
urmare a staționării în depozit un timp îndelungat.
Ideal Facility for Pure Supplier Warehouse Space Requirements
Consolidation
(Full Pallet Movement)
Storage Plan Based on Product Movement
Velocity
Principiile proiectării unui depozit (layout-ul
depozitului
 RECEIVING
INP •Schedule Carrier
UT •Unload Vehicle
•Inspect for damage

WAREHOUSE PROCESS
Storage
Put-away
•Equipment
•Identify Product
•Stock Location
•Identify Product Location
–Popularity
•Move Products
–Unit Size
•Update Records
–Cube

Shipping Preparation Order Picking

•Packing •Information
•Labeling •Walk & Pick
•Stacking •Batch Picking

Shipping
•Schedule Carrier
•Load Vehicle OUT
•Bill of Loading PUT
•Record Update
 Replenishment Replenishment

Broken
Case
Reserve Storage Case
Picking
and Picking
Pallet Picking

Accumulation, Sortation & Packing

Direct Direct
putaway putaway
to reserve to primary
Receiving Shipping
Cross-docking
 10%
20%
15% Receiving
Putaway
Order Picking
Others
55%
 101,6 101,6 cm./
cm./40 inch 40 inches
5,08 cm./2 inch
Spațiu liber
Lățimea totală necesară = 106,68 cm spațiu/palet (42 inch)
6 x 106,68 / 100 = 17,07 m necesari pentru a depozita 16 paleți
Stivuiți pe 3 niveluri
 Poziționarea paleților - exemplu
O întreprindere dorește să stocheze, în sistem paletizat, o
cantitate 13.000 de cutii de carton dintr-un anumit produs.
Un palet conține 30 cutii de carton. Pentru câți paleți
trebuie asigurat spațiu, știind că pot fi stivuiți maximum
trei paleți?

Număr de paleti = 13000/30 = 434 paleti

Numărul de stive a câte 3 paleți (pentru care trebuie

asigurat spațiu = 434/3 = 144,67 sau 145 (lungimea sirului
de stive 154,69 m. )

 o singură stivă va contine doar 2 paleti

Accesibilitatea - Capacitatea de a obține bunuri cu un
minim de efort
fără fi necesară manipularea altor bunuri
poate fi o problemă in situațiile în care în aceeași zonă sunt
păstrate mai multe referințe de stoc (SKC)

Utilizarea volumului depozitului/spațiului pe verticală

Un indicator al eficienței/eficacității utilizării spațiului
Trebuie avut în vedere aspectul accesibilității
Vezi produsul D din slide-ul următor
Stocarea în rafturi simple sau gravitaționale poate fi o
soluție pentru a asigura accesibilitatea în paralel cu
îmbunătățirea utilizării spațiului
 Produs Produs
C A

Produs Produs Produs Produs Produs

E C B A A

Produs Produs Produs Produs Produs

D C B A A

Coeficient de Utilizare = 12 paleți / (5 x 3) locuri = 80%

 Poziționarea paleților - Exemplu

Paleți Nr. Poziții/paleți

Unitate stoc A 4 paleți 2
Unitate stoc B 6 paleți 2
Unitate stoc C 14 paleți 5
Unitate stoc D 8 paleți 3
Unitate stoc E 5 paleți 2
37 paleți 14
Coeficient de utilizare
Paleții sunt stocați suprapuși pe 3 = 37 / (14 x 3) x 100%
niveluri = 88%