http://adl.anmb.

ro

Determinarea principalelor
proprietati fizico-chimice ale apei
marine: Temperatura, salinitatea şi
densitatea apei de mare. Elemente
de oceanografie biologică - analiza
calitativă a apelor balast din punct
de vedere a speciilor reprezentative
 Principalele proprietăţi fizico-chimice ale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

apelor marine sunt :
 temperatura apei;
 salinitatea apei;
 densitatea apei;
 transparenţa şi culoarea;
 gheţurile marine.

Lt.instr.drd. Andra Nedelcu

 Temperatura apei marine
 Datorită compoziţiei sale, apa de mare are o căldură specifică mare şi

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

deci o capacitate mare de a reţine căldura. Apa poate fi considerată un
acumulator de căldură pe care o distribuie zonelor învecinate şi
determină micşorarea amplitudinilor din zonele litorale.
 Încălzirea şi răcirea apelor este influenţată de următorii factori :
 radiaţia solară – între suprafaţa mării şi 1m adâncime, este
absorbită 80% din cantitatea de radiaţie, restul de 20% încălzeşte
stratul până la aproximativ 50 m;
 curenţii – cei orizontali transportă apele dintr-o zonă caldă, iar cei
verticali omogenizează apele prin amestec;
 vânturile;
 latitudinea;
 apele de pe continent.

Lt.instr.drd. Andra Nedelcu

 Temperatura apei la suprafaţă
  

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Variază între –2˚÷32˚C, putând ajunge în mările tropicale
până la 36˚C.
 Temperatura medie pe glob a apelor oceanice este de 17,2˚C.
Pe emisfere : în emisfera N, temperatura medie este de 19˚C,
pe când în emisfera S este de 16˚C.
 Pe latitudine :
 zona ecuatorială : 25˚÷27˚C;
 zona temperată : 9,5˚÷13˚C;
 zona circumpolară : –1,7˚C.
 Cele mai calde mări sunt : G. Persic cu 35˚C, M. Roşie cu
34˚C, G. Mexic cu 32˚C.
  

Lt.instr.drd. Andra Nedelcu

 Temperatura apei pe verticală
  

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Amplitudinea temperaturii scade cu adâncimea, de la 10˚C la suprafaţă la
5˚C la 100m adâncime. În mod normal, temperatura ar trebui să scadă cu
adâncimea, dar sunt şi excepţii. Funcţie de temperatură şi variaţia temperaturii
în diferite straturi, se întâlnesc mai multe tipuri de stratificare termică.
 Stratificare termică directă (figura)
 Este caracteristică latitudinilor tropicale.

Lt.instr.drd. Andra Nedelcu

 Stratificare mixtă
 Este caracteristică latitudinilor medii.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Vara – stratificare termică directă. Iarna –
stratificare termică inversă.

Lt.instr.drd. Andra Nedelcu

 Salinitatea apei marine
   În apa de mare se întâlnesc 32 de compuşi chimici. Prin salinitate
se înţelege cantitatea de săruri existentă într-un litru de apă (sau
promile – ‰).

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Dintre compuşii chimici, predomină clorurile, sulfaţii, carbonaţii şi
bicarbonaţii. Dintre elementele chimice, ionul de clor se găseşte în
proporţie de 55%, ionul de sodiu în proporţie de 36%, magneziul în
proporţie de 3,7%.
 Indiferent de salinitate, ionul de clor îşi păstrează concentraţia,
ceilalţi variind.
 Salinitatea medie a oceanului planetar este de 34,4‰. Ea depinde
de evaporare, vânturi, precipitaţii şi aportul de ape dulci de pe
continent.
 Pe latitudini :
 apele ecuatoriale au salinitatea între 34÷35,5‰;
 apele tropicale au salinitatea până la 37‰;
 apele temperate şi polare până la 32‰.
  Salinitatea variază între 5÷42‰ în mări. M Baltică are 5‰, M.
Roşie şi G. Persic peste 40‰. Pe oceane, pe primul loc se situează
Oc. Atlantic urmat de Oc. Indian, Oc. Pacific Oc. Îngheţat.
   Lt.instr.drd. Andra Nedelcu
 Mările se grupează în două categorii :
 Mări salmastre – cu salinitatea mai mică de 24,7‰;

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Din această categorie fac parte : M. Baltică, M. Albă, M. Botnik
şi Finik, M. Neagră (18÷22‰);
 Mări sărate – cu salinitatea mai mare de 24,7‰;
 M. Mediterană, M. Roşie, G. Persic.

 În funcţie de repartiţia temperaturii şi salinităţii, se pot delimita

mase de apă cu proprietăţi diferite :
 ape costiere – puţin sărate şi calde;
 ape superficiale de larg – mai sărate şi calde;
 ape de adâncime – sărate şi reci.

Lt.instr.drd. Andra Nedelcu

Aplicatie
 Cu ajutorul Scalei Forel (fotometrice)

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

observati anumite culori aferente
diferitelor valori ale transparentei apei de
mare. Asociati aceasta scală cu evolutia
transparentei si culorii apei de mare
aferente NW Mării Negre conform Cărţii
Pilot. Ce observati? Cum evoluează cele
doua marimi in functie de distributia pe
anotimpuri. Comparati cu valorile din
Marea Azov şi Marea Marmara