,, Copilul meu –responsabilitatea mea’’.

Ședință cu părinții

(septembrie)
 Obiective

• O1 să explice rolul familiei în educarea copilului;

• O2 să explice ce înseamnă meseria de părinte;
• O3 să definească noțiunea de părinți inteligenți;
• 04 să argumenteze de ce succesele copiilor depind de responsabilitatea
părinților.
Ce este școala?
Școala este locul unde primim o educație și învățăm
multe informații despre viață, societate și lumea
înconjurătoare. Pe lânga toate acestea, școala poate fi
locul unde învățăm noi abilități și unde ne faceți
prieteni noi. Pe lânga cladirea în sine, școala reprezintă
profesori, învățători și colegi cu care vom relaționa ani
buni.
Educația copiilor este importantă și nu este strict responsabilitatea profesorilor, ci și a părinților. Educația începe acasă, continuă la
școală și influențează întreaga noastră viață.

Indiferent dacă un copil are sau nu un

mediu de susținere acasă, care este, de
exemplu, lipsit de violență, afectează
capacitatea copiilor de a se concentra la
școală. Capacitatea părinților de a se
implica în educația copiilor depinde foarte
mult de cunoștințele lor legate de
educație.
 • Mediul familial este primul mediu educativ şi socializator pe care îl cunoaşte
copilul şi a cărui influenţă îi marchează esenţial dezvoltarea ca individ.
• Pentru o bună educaţie a copilului este necesară conlucrarea familiei cu școala. 
• Implicarea părinților în educația copiilor este asociată cu rezultate mai bune ale
acestora la școală. 
• Copiii ai căror părinți stau de vorbă mai mult cu ei despre subiecte legate de
școală, cărți, filme sau programe de televiziune sau despre subiecte generale au
rezultate mai bune la limba română și matematică.
• Copiii ai căror părinți sunt pasionați de lectură și petrec timpul liber citind, au
mai multe șanse să fie la rândul lor cititori, indiferent de statutul socioeconomic
al familiei. “ Căci ei vor fi în lume şi în viaţă,
Aşa cum noi le-am spus şi arătat,
Iar ei, la fel vor da povaţă
Şi-un lung popor e-acum de noi format.’’
Ar fi bine de știut...
 Părinţii – rolurile cheie
 
Părintele ca ajutor
Cel mai vechi şi mai recunoscut rol al părintelui în relaţia cu şcoala este acela de
sprijinitor voluntar al profesorului în activitatea didactică. De pildă, părinţii pot ajuta
profesorii în desfăşurarea activităţilor extraşcolare.
Părintele ca suporter al imaginii pozitive despre şcoală
Promovarea prin căi diverse, informale, în familii şi comunitate a unei atitudini pozitive
faţă de şcoală. Sugestii: şcoala poate oferi bucuria cunoaşterii; profesorii trebuie să fie
respectaţi; studiul individual este o responsabilitate firească a elevului; şcoala înseamnă şi
locul prieteniilor.
Părinţii ca sursă complementară de informaţie pentru şcoală
Părinţii furnizează informaţii despre comportamentul în familie a elevilor. Aceste
informaţii determină profesorii să fie mai sensibili la diferenţele individuale şi să
individualizeze mai mult experienţele de învăţare.
• Părintele ca profesor
• Părinţii sunt primii profesori ai copiilor şi au, adesea, cel mai puternic
impact educaţional asupra lor. Ei oferă cadre de referinţă pentru raportarea
valorică a copiilor, pînă la maturizarea acestora şi poate chiar mai tîrziu.
Din această perspectivă, părinţii ar trebui să se considere educatori
responsabili.
• Părintele ca iniţiator al schimbării în şcoală
• Este un rol şi în acelaşi timp un drept al părintelui să analizeze critic
activitatea din şcoală şi să pretindă acesteia să se adapteze nevoilor
copiilor talentaţi. Pentru aceasta , părintele trebuie să se înveţe cui trebuie
să se adreseze