Ministerul Educatiei ,Culturii si Cercetarii

Colegiul “Vasile Lupu” din Orhei

“Soarta comunitații evreiești din

Orhei,Holocaust”

Realizat:Strușinschi Daniela,cursul 2
Coordonator:Balan Natalia,profesor de istorie
Orhei,2022
Cuprins: ● Evreii din Orhei în perioada
interbelului
● Holocaust in timpul războiului
● Situația actuală a cimitirului
evreiesc
Evreii din Orhei în
● Perioada interbelică desemnează intervalul de
21 de ani între cele două războaie mondiale (
1918-1939).
timpul ● A fost o perioadă zbuciumată în care, în ciuda
păcii aparente, conflictele erau în stare latentă.
interbelului: Acum se concretizează cele trei ideologii care
au schimbat fața lumii: fascismul, nazismul (în
special) și comunismul.
● Termenul s-a specializat spre a desemna
perioada cuprinsă între Primul Război Mondial
și Al Doilea Război Mondial.
● Datele arată că în anii dinaintea celui de-Al
Doilea Război Mondial, din numărul total al
populației orașului Orhei mai mult din
jumătate îl constituia evreii.
● Orhei - un oraș mic într-o vale, cu case
construite din lemn, cu aproximativ 4.000 de
locuitori și aproximativ 1/3 dintre ei evrei.
Cei mai mulți dintre ei sunt „în întuneric”,
crezând în prostiile hasidimilor, sunt oameni
practici, angajați în meșteșuguri și comerț și
duc o viață liniștită, dar scânteile
iluminismului au început să pătrundă în
inimile tinerilor, elita orașului, cei care pot
înțelege ebraica și rusa.
În perioada interbelică la spitalul din Orhei a fost
un spital evreesc. Într-o noapte s-a iscat un incendiu
şi în apropiere se afla o unitate militară şi a salvat
toţi pacienţii. Cu părere de rău clădirea nu a putut fi
salvată. S-au adunat bani din toată ţara şi s-a
construit un nou spital, cu medici evrei, toţi foarte
buni, numai directorul a fost ttimis de la Bucureşti.
Exista o persoana, care la ora cinci dimineaţa
aducea apă pentru necesităţile spitalului şi cu
răgetul lui trezea toată populaţia. Era ca ceasul
oraşului.
Holocaust in ● "Comunitatea evreiască din Orhei are
timpul războiului: tradiții profunde și bogate. Evreii au
contribuit semnificativ la dezvoltarea
orașului, la crearea unei atmosfere unice a
orașului Orhei. Este datoria noastră să nu
uităm niciodată acest lucru, iar memoria are
nevoie de dovezi materiale.
● La sfârșitul secolului 18 evreii constituiau
58% din populația Orheiului. După cel de-
al Doilea Război Mondial, jumătate din
locuitorii orașului erau de naționalitate
evrei.
● În vara anului 1941 pe teritoriul actual al
Republicii Moldova existau 49 de lagăre de
concentrare şi ghetouri, iar în regiunea
transnistreană - 189.
● Deportarea evreilor din ghetoul chișinăuian a
fost organizată în două curse: Chișinău-Orhei;
Orhei-Rezina
● În jur de 4.000 de evrei din Orhei au devenit
victime ale Holocaustului. Aici se află unul
dintre cele mai mari cimitire evreiești din
țară.
(…) În Otaci, civilii se furișau noaptea în lagărele
de evrei și îi jefuiau. Pe drumul dinspre Visterniceni
spre Orhei, țăranii au încercat să atace carurile cu
evrei pentru a-i jefui. Au fost opriți de către
jandarmi."

(…) Pe drumul de la Orhei la Rezina, un grup de

țărani, a încercat să jefuiască un convoi. De
asemenea, pe același drum, câțiva căruțași i-au
descălțat de ciubote pe trei evrei rămași să moară în
drum.

„(…) Coloanele evacuaților se formau și se

controlau cu mare greutate pentru că erau formate
predominant din bătrâni, femei și copii, care nu
rezistau la mult mers pe jos, iar caruri erau puține.
● Din documentele de arhivă reiese că în primele
luni de creare ale ghetoului, soldații practicau
violuri ale femeilor evreice și au existat cazuri
de sinucidere în rândul deținuților.
● Evreii rămași, care nu au nimerit în lagăr, știau
de atrocitățile la care le sunt supuși frații, dar
nu-i puteau ajuta cu nimic. Cu toate acestea,
noi, membrii comunității evreiești din
Dumanovka, am reușit să obținem în iulie 1942
permisiunea să le aducem în lagăr un coș cu
mâncare. Nici noi, cei rămași, nu aveam ce
mânca. Totuși, am reușit să adunăm ceva. În
fiecare săptămână organizam câte o zi de post
pentru a aduna mâncare.
Situația actuala a
cimitirului evreiesc
● Actualmente ,cimitirul este împartit pe
sectoare,iar numele morților identificați au

din Orhei:
fost înșirate intr-o carte,în ordine alfabetică.
Orice persoana care își caută rudele
înmormantate aici poate să le găsească
mormintele. Ghidul a fost realizat de
președintele Asociației de cultură evreiască
Orhei,care a lucrat vreo cinci ani la această
carte.
● În timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
partea de est a cimitirului a fost deteriorată
considerabil. În 1958, teritoriul a fost divizat
în două părți, una dintre care a fost ulterior
transformată de autorităţi într-o piaţă agricolă.
Spre 1960, partea de est a cimitirului a fost
distrusă total, pietrele de morminte au fost
zdrobite și apoi folosite la construcția
gardului pentru partea rămasă din Cimitirul
Evreiesc, dar și pentru alte cimitire din
Chișinău, precum și pentru pavarea aleilor din
parc.
● Pe teritoriul, cândva ocupat de cimitir, a fost
amenajat Parcul „Alunelul”, terenuri de tenis
şi blocuri locative.
● Partea de vest a Cimitirului Evreiesc s-a
păstrat şi până în prezent, însă majoritatea
mormintelor sunt în stare gravă, pietrele
funerare sunt dărâmate, plăcile – stricate şi
şterse, iar gardurile – ruginite şi scofâlcite.
Vandalii, efectele naturale și timpul nemilos
distrug chiar cele mai dure pietre.
● În ziua de azi, cimitirul este deschis pentru
înmormântări.
Vă mulțumesc
pentru atenție!