Istoria evreilor.

Holocaustul

Lecția 13. Drepți între popoare

• „Drept între popoare” (ebraică : ‫חסיד אומות‬
‫העולם‬ Hasid Umot HaOlam) este un titlu acordat în
viață sau post mortem, de statul israelian prin
intermediul institutului Yad Vashem, pe baza unei legi
speciale a Knesset-ului (parlamentul israelian),
martirilor și eroilor ne-evrei care, în
vremea Holocaustului, în condiții vitrege, când
purificarea etnică, jaful, crima și oportunismul
deveniseră politică de stat și-au riscat viața, familia și
averea pentru a-și păstra omenia și iubirea
aproapelui, ajutându-i și salvându-i pe evreii prigoniți.
• Propunerile pentru acordarea acestui omagiu sunt
primite din toată lumea și analizate de o comisie
condusă de un judecător de la „Înaltul Tribunal de
Dreptate”.
• Acest titlu conferă cetățenia de onoare a Statului
Israel (inclusiv cazare, pensie, reduceri de taxe - la
primărie, la serviciile medicale, etc., pentru cei care
vin să locuiască în Israel). Însemnele distincției sunt
conferite laureatului sau urmașilor săi, la Ierusalim,
sau la Ambasada Israelului din statul respectiv, într-un
cadru festiv, în prezența onor reprezentanți oficiali.
• Până la 1 ianuarie 2007, acest titlu a fost decernat
unui număr de 21 758 de laureați.
• Oskar Schindler (n. 28 aprilie 1908 în Zwittau
(Svitavy), Moravia, Austro-Ungaria – d. 9
octombrie 1974 în Hildesheim, Germania) a fost un
industriaș german, spion și membru al partidului nazist care
a salvat de la Holocaust circa 1200 de evrei, angajându-i în
fabricile sale de email și muniții pe teritoriul Poloniei și
Cehiei de azi.
• Inițial acesta a fost interesat în obținerea unui profit cât mai
mare, dar de-a lungul războiului a început să cheltuiască
sume din ce în ce mai mari pentru a-și salva muncitorii de la
moarte, risipindu-și astfel într-un final toată averea adunată.
Mai mult, când naziștii au început să închidă lagărele din
est, a reușit să transfere 1200 din muncitorii evrei spre vest,
într-o fabrică din Sudetenland, scăpându-i astfel de la
gazare.
• După război, a fost ajutat financiar de organizații evreiești,
apoi chiar de către Schindlerjuden ("evreii lui Schindler" pe
care i-a salvat), până la moartea sa în 1974.
• În 1963 a fost distins cu titlul de "Drept între popoare" de
către Yad Vashem în Israel.
• Viorica Agarici (1886-1979), președinta filialei locale
a Crucii Roșii din Roman în timpul celui de-Al Doilea
Război Mondial. În noaptea de 2 iulie 1941, în gara din
Roman, după ce s-a îngrijit de tratarea militarilor răniți care
se întorceau de pe frontul de est, ea a auzit gemetele
evreilor din „trenul morții" care transporta
supraviețuitorii pogromului de la Iași. Folosind funcția pe
care o ocupa, ea a învins opunerea însoțitorilor trenului și
a oficialităților locale, obținând permisia să le dea apă și
alimente evreilor muribunzi din tren.
• Anghel N.Anuțoiu. Născut în satul Nistorești, Vrancea, a
trăit în satul Naruja din județul Vrancea. Între anii 1938-
1944, Anghel T. Anuțoiu a fost secretarul și reprezentantul
asociației veteranilor de război Marele Voievod Mihai. El a
avertizat pe evreii din comunitățile
din Bacău, Brașov, Odobești, Piatra-Neamț și Buzău că
urmau să fie arestați, așa că au putut fugi la timp și i-a
ajutat să găsească adăpost.
• Dumitru Beceanu. Dr. Dumitru Beceanu, farmacist, deținea o farmacie
în Iași și era ofițer în rezervă al armatei române. La 29 iunie 1941, când a
început pogromul în Iași, Beceanu le-a propus celor doi angajați evrei ai
săi să se ascundă în apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei.
Încă aproximativ 20 de evrei și-au găsit adapost acolo.
• Theodor Criveanu. Theodor Criveanu (n. ? - d. 1988) a fost un ofițer
român care a primit ordinul să facă listele cu evreii apți pentru munca
obligatorie, aceștia nemaifiind trimiși în lagăre. El și-a riscat viața
acordând permise de muncă pentru mii de evrei care nu îndeplineau
condițiile solicitate de comandanți, salvându-le astfel viața. După
terminarea războiului el s-a căsătorit cu fiica unuia dintre evreii căruia îi
salvase viața. În 2007, Criveanu a primit titlul post mortem.
• Regina mamă Elena a României (Prințesă de
Grecia și Danemarca, n. 2
mai 1896 la Atena, Grecia - d. 28
noiembrie 1982 la Lausanne, Elveția). S-a apelat la
ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor
din Cernăuți. După ce s-au adresat mai multor
personalități, Regina mamă Elena, însoțită
de Patriarhul Nicodim Munteanu, au apelat direct
la Ion Antonescu, care a cedat și a admis ca acei
evrei care nu fuseseră încă deportați din Cernăuți
să rămână acolo „temporar". Ajutorul trimis de
dânsa în 1942 a salvat viețile a mii de evrei din
Transnistria. În 1943 și la începutul lui 1944,
Regina mamă Elena a ajutat la întoarcerea a mii de
evrei care rămăseseră în viață, inclusiv a mii de
orfani evrei, din Transnistria. În anul 1993, Statul
Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit post-
mortem Titlul și Medalia Dreaptă Între Popoare.
• Constantin Karadja, prinț, membru de onoare al Academiei
Române, a fost un diplomat român (între 1931-1941, Consul
General al României la Berlin și între anii 1941-1944,
directorul departamentului consular în Ministerul de
Externe la București) care a salvat de deportare și
exterminare peste 51.000 de persoane
din Germania, Franța, Ungaria și Grecia acordându-le
pașapoarte și vize românești.
• Popovici Traian. Avocatul dr. Traian Popovici (n. 17
octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, pe atunci
în Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria - d. 4 iunie 1946,
satul Colacu, com. Fundu Moldovei, județul
Suceava, Regatul României) a fost primar al orașului
Cernăuți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. A
salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina.
• Szakadati Janos, Szakadati Juliana. În 1944, soții Janos
și Jukiana Szakadati aveau o parfumerie în Oradea,
Transilvania de Nord. Magazinul lor era lângă ghetoul
orașului, în care erau deținuți evreii în vederea deportării în
lagărele morții. Familia Szakadati venea zilnic să le arunce
alimente evreilor din ghetou, fără a primi nimic în schimb și
riscându-și viața. Din mai 1941 până la sfârșitul războiului,
familia Szakadati a ascuns o fată evreică în casa lor.