Zvonurile

Prof. Coord. Lect. univ: Ada Dobrescu

Student: Alexandra Zară
Anul de studii: I
Grupa: 16LF402
Clasificarea zvonurilor

• În funcție de mesajul purtat de zvon, Kapferer (1993) identifică nouă

tipuri de zvonuri (p.147) :
 întoarcerea Satanei
 otrava ascunsă
 complotul împotriva puterii
 teama de străin
 răpirea copiilor
 bolile conducătorilor
 compromiterea financiară sau escrocheriile
 De ce sunt zvonurile sumbre?

• Majoritatea zvonurilor anunță o fărădelege, o catastrofă, o tradare. Dar

acest lucru este logic, de vreme ce orice informație trebuie să aibă o parte
negativă, altfel nu ar fi considerată demnă de a fi împărtășită altora.

• În plus, răul creează solidaritate socială și are un rol de catharsis.

• Există totuși și zvonuri optimiste (cele care iau dorințele drept realitate),
dar care par a fi minoritare.
Tipuri de informație

tip O persoană Face un lucru Reacții posibile

1 iubită (+) Pozitiv (+) Și ce-i cu asta?

2 iubită (+) Negativ (-) Să fie oare cu putință?

3 detestată (-) Pozitiv (+) Suspect

4 detestată (-) Negativ (-) V-am spus eu!

Zvonurile joacă un rol important în mai multe domenii:

 în anchetele poliției
 în succesul starurilor de cinema
 în comunicarea internă a firmelor
 în marketing
 în finanțe
 în politică
Zvonurile politice

• Mass media accelerează propagarea zvonurilor. Uneori, media are surse

neoficiale în guvern și în organizațiile politice, care o țin la curent cu ceea
ce se vorbește în interiorul instituțiilor. Chiar dacă verificarea
informațiilor care urmează a fi publicate este un principiu în jurnalism, nu
întotdeauna se întâmplă așa.
• Media nu este întotdeauna neutră. Poate fi folosită în campaniile
electorale pentru a destabiliza adversarul politic prin diseminarea unui
zvon pe seama lui. Zvonul este un instrument politic convenabil pentru că
de obicei ascunde identitatea sursei, care scapă astfel de responsabilitate.
 Marile teme ale zvonului politic

• Prima tema este cea a mâinii ascunse – decurge logic din faptul că viața
politică e percepută ca teatru. Politicienii sunt de fapt actori, arată altceva
și acțiunile lor sunt defapt altele.
• Cea de-a doua tema o constituie acordul secret – se pare că au loc întâlniri
și se fac aranjamente secrete între adversarii politici, în contradicție cu
atitudinea lor publică.
• Următoarele trei teme: bani, sănătate și sex
• Cea de-a 6-a temă este cea a limbajului dublu – cu toții știm că mulți
politicieni mint și multe dintre actele lor nu sunt defapt ceea ce gândesc .
• Ultima temă este cea a emigrației – ca și precedenta este o temă a trădării.
Zvonurile si star-sistemul

• Acest capitol se referă la vedete și la fanii lor. Uneori fanii pot deveni
extrem de sufocanți vrând să pătrundă în viața starului. Au nevoie mereu
de noi zvonuri despre acestea. Deseori sunt răspândite zvonuri despre
vedete care nu sunt adevărate, dar sunt credibile și îi poate afecta foarte
tare pe cei vizați.
• Starurile se feresc întotdeauna de a-si arăta adevărata viață, asta din cauza
interpretărilor ce pot surveni. Totuși sunt vedete care renunță la intimitatea
lor, la viața de familie și transformă propria lor viață intr-un nesfârșit
show.
Zvonurile financiare

• Pe piețele financiare, important este să prevezi înaintea celorlalți. Zvonul

este consecința firească a acestei problematici permanente.
• Piețele financiare un context propice zvonurilor:
numărul părților interesate este restrâns
pe o piață financiară, intermediarii sunt tehnicieni
pe piața financiară timpul este masurat
Poate fi înăbușit un zvon?
Cum?

 Nu există nici o retetă magică pentru controlarea unui zvon. Numai prin
definirea precisă a situației se poate pune un diagnostic și se pot oferi
recomandări.
 Modalități de reacție:
1. dezmințirea
2. schimbarea imaginii zvonului
3. prevenirea zvonurilor, transparența
Dezmințirea

• În general dezmințirea se face prin mediile de informare- televiziune, presă –

ceea ce îi conferă o credibilitate de care poate experimentatorul nu se bucură.

• Dezmințirea desființează povestea despre care nu se știe foarte bine dacă este
adevărată în întregime și care declanșează cele mai diverse și mai pasionate
comentarii și fabulații.

• Uneori dezmințirea devine mai interesantă decât zvonul în sine.

Schimbarea imaginii zvonului

Există doua modalități care pot contribui la modificarea imaginii zvonurilor:

 prima constă în identificarea greșelii, a acelor elemente prea evident

grosolane și imposibile

 a doua modalitate constă în a explica publicului de ce crede în zvonuri

Prevenirea zvonurilor

• Pentru ca o afirmație să fie percepută drept credibilă, nu este de ajuns să fie

formulată , trebuie să se sprijine pe dovezi de credibilitate.

• Când ne hotătâm să transmitem un zvon care credem că va stârni discuții,

important este să fim atenți, să verificăm, să cautam bazele zvonului pentru a
nu isca probleme.
 Concluzii

• Informațiile total nefondate pot strabate societatea cu la fel de multă ușurință ca

și cele fondate, putând avea aceleași efecte mobilizatoare.

• Zvonul demonstrează că toate certitudinile sunt de natură socială. Cunoașterea

socială se bazează pe încredere, iar nu pe dovadă.

• Un mod de a preveni zvonurile este acela că mediile de informare ar trebui să

devină singura sursă autorizată. În acest caz, n-ar mai exista decât informații
oficiale. Și totuși ar mai exista mici zvonuri.
 Bibliografie

• Kapferer, J.N. (1993). Zvonurile, cel mai vechi mijloc de informare din
lume. București: Editura Humanitas.