ZVONURILE

fenomen social complex

 Ce este zvonul?

Allport şi Postman – 1947

Un enunţ legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, transmis din
om în om, de obicei „din gură-n gură”, în lipsa unor date concrete care
să ateste exactitatea lui.
este o informaţie neverificată
Dar…vecinul meu a văzut cu ochii lui cum a fost atacată
batrâna şi avea asupra ei sute de euro care s-au răspândit pe stradă.

Verificarea este subiectivă iar cuvântul zvon nu spune

nimic despre caracterul veridic sau fals.
 Ce este zvonul?

T. Shibutani 1966
Importanţă x ambiguitate = zvon

Importanţa evenimentului
S. Chelcea 1993 Ambiguitate

Sx IxA
Zvon = f
P

Trăsături de personalitate
Context social
 Exerciţiu

Este zvonul este o informaţie adevărată privind un

eveniment care s-a produs, având caracter de noutate, cu
un caracter ambiguu şi tendenţios, neverificabil şi care
circulă în absenţa sau în paralel şi de cele mai multe ori în
contrasens cu ştirile transmise prin mijloacele neoficiale de
informare?????

Ce e greşit? Este ceva în plus? Dar lipsesc elemente?

 Exerciţiu rezolvat – caracteristicile zvonului

Zvonul reprezintă o informaţie privind un eveniment produs sau

pe cale să se producă, ce se vrea autentic şi cu caracter de
noutate, cel mai adesea având un caracter ambiguu şi tendenţios,
neverificabil sau greu de verificat în timp util şi care circulă în
absenţa sau în paralel şi de cele mai multe ori în contrasens cu
ştirile transmise prin mijloacele oficiale de informare.

Altă caracteristică: VITEZA

1. Importanţa temei
2. Structura grupului
 Când apar zvonurile?

• când oamenii sunt profund interesaţi de o anumită situaţie

despre care informaţiile oficiale lipsesc, sunt sărace sau
sunt filtrate, chiar blocate să ajungă la oameni.
• în perioade încărcate de puternice trăiri emoţionale: criză
economică, politică şi socială, de catastrofe naturale sau de
război
• când este tulburată ordinea firească a lucrurilor: încălcări
ale moralei, legii, pericole, schimbări sociale, alegeri
 Experiment

• Sunteţi martorul ocular al următoarei scene

 Distorsiunile zvonului

• Reducţia
Zvonul tinde să devină mai scurt, mai concis, mai uşor de
povestit şi de înţeles
• Accentuarea
Sunt reţinute şi reproduse selectiv un anumit număr limitat
de detalii, cuvinte, imagini sau simboluri, care sunt
frapante pentru subiect
• Asimilarea
Conţinutul zvonului este ajustat şi în funcţie de atitudinile,
aspiraţiile şi motivaţiile transmiţătorului, ale grupului din
care acesta face parte
 Mecanisme şi factori generali

Factorii psihologici generali

1. Subiectivitatea şi selectivitatea percepţiei umane
2. Implicaţia şi motivaţia emiţătorului dar şi a receptorului
Mecanisme şi caracteristici psihologice general umane:
• curiozitatea;
• dorinţa unor oameni de a se arăta ca fiind bine informaţi - prestigiu
• capacitatea imaginativă şi de anticipaţie;
• tendinţa de a amplifica o ştire prin elemente şi comentarii personale;
• reacţia firească de a transmite mai departe o informaţie legată de
anumite stări psihice (nemulţumire, anxietate etc.).
 Poate fi înăbuşit un zvon? Cum?

Modalităţi de reacţie:
1. Tăcerea – eficientă dacă imaginea pozitivă e solidă/prestigiu
2. Dezminţirea – o armă periculoasă
3. Schimbarea imaginii zvonului (schimbarea populaţiei vizate,
inventarea unui duşman ascuns, identificarea greşelilor
grosolane, a exagerărilor, conştienizarea publicului – “Clinica
Zvonurilor”)
4. Prevenirea zvonurilor, transparenţa, timp scurt de reacţie
 Bibliografie suplimentară facultativă



 Gheorghe Arădăvoaice şi Dan Niţă - Zvonul, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucuresti, 1995
 Chelcea Septimiu - Personalitate şi societate în tranziţie,
Bucureşti, Editura Ştiinţă şi Tehnică S. A., 1994
 Jean Noel Kopferer – Zvonurile, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1993