Sunteți pe pagina 1din 2

Infidelitatea, o problema care poate fi depasita?

de Greta Nita

35 Comentarii Print Trimite pe: Yahoo Facebook Twitter

La nivel global este principala cauza a divorturilor, urmata de violenta fizica, dependenta de alcool sau de medicamente si asa-numita "nepotrivire de caracter", sub umbrela larga a careia se pot ascunde foarte multe probleme de cuplu. Intr-adevar, infidelitatea unuia dintre parteneri poate zgudui din temelii orice relatie. In functie de o suita de factori, aceasta s-ar putea darama sau ar avea sanse sa ramana in picioare. Usor de zis, dar, la o adica, teribil de greu de facut. Multe persoane sunt ingrozite de asemenea perspectiva, dar in acelasi timp ferm convinse ca nu ar putea ierta o asemenea greseala. Dar nu are rost sa te gandesti "ce-ai face daca...", pentru ca este vorba despre o situatie foarte complexa si... complicata, iar reactiile tale te-ar putea surprinde chiar si pe tine. Bineinteles ca nu exista retete si nici recomandari universal valabile. Unele cupluri reusesc sa depaseasca momentul - desigur, cu sprijin reciproc si, de multe ori, al consilierului marital sau al psihologului. Pe de alta parte, alte cupluri se despart, uneori dupa o perioada de "agonie" a relatiei. Dar inainte de a ajunge acolo, ar trebui incercate toate caile posibile.

Infidelitatea - cauze si efecte


Ei bine, in ceea ce priveste motivele care ar putea duce la un asemenea deznodamant, probabil ca sunt sute. Cati oameni in situatia aceasta, cel putin tot atatea argumente. Cateodata nici nu e "necesar" sa fi aparut probleme in relatie; pur si simplu unul dintre cei doi a ramas pana mai tarziu la birou impreuna cu un coleg sau o colega pentru a termina un proiect... iar pe fondul oboselii acumulate si a starii de tensiune, lucrurile ar putea scapa de sub control. Da, pentru partenerul inselat aceasta nu reprezinta nici pe departe o scuza; de fapt, probabil ca nu exista niciun motiv plauzibil. Tocmai de aceea, cel care a gresit ar trebui sa nu complice si mai mult situatia si sa nu alunece in penibil incercand sa gaseasca cine stie ce pricina, de natura sa-i justifice greseala. N-ar face decat sa-l enerveze pe celalalt. Si, in definitiv, nici macar nu vorbim de sinceritate aici; daca macar unul din cei doi simte ca intr-adevar relatia ar mai putea fi salvata, atunci trebuie sa lupte, canalizandu-si toate eforturile in aceasta directie. Nu ar fi exclus sa reuseasca sa-l determine si pe celalalt sa mai acorde o sansa relatiei. Dar nu va fi deloc simplu. Nimic nu afecteaza mai mult increderea, respectul de sine si relatia ca atare, decat infidelitatea. De multe ori ar putea fi comparata cu balaurul caruia ii tai un cap si ii cresc noua; sunt atat de multe aspecte care depind de increderea dintre parteneri incat, atunci cand aceasta se pierde, e foarte dificil sa mai poata fi regasita. Ar fi bine ca emotiile sa fie exprimate; stapanirea de sine prelungita nu ar face decat sa agraveze problemele, pentru ca furia si durerea mocnesc, iar sentimentele negative se acumuleaza. Iar dupa descarcare, ce nu ar trebui prea mult timp amanata, se pune problema reparatiilor. Acolo unde este posibil. Iata cateva recomandari in acest sens.

Daca vrea intr-adevar sa salveze relatia, cel care a gresit trebuie sa puna imediat capat legaturii clandestine. Desigur, daca a fost vorba despre o aventura, nu se pune problema asa. Nu ca ar fi mai putin grav, dar, daca in ce-l priveste relatia s-a incheiat, sansele de a repara lucrurile sunt... un pic mai mari. Cateodata, unii se asteapta ca simplul fapt ca totul a iesit la iveala sa rezolve de la sine problema. Au incheiat cealalta relatie, au recunoscut ca au gresit... si acum, lucrurile ar trebui sa revina la normal. Ei bine, nu numai ca nu se intampla (aproape niciodata) asa, dar ar putea avea surprize: partenerul inselat spune ca a iertat si crede acest lucru la momentul respectiv, dar nu peste multa vreme ar putea avea reactii diametral opuse: disperarea si furia sunt numai doua exemple. Aceste fluctuatii sunt, in esenta, normale. In cazul in care partenerul inselat doreste sa stie cum si de ce s-a intamplat totul, celalalt ar trebui sa-i respecte dorinta si sa-i relateze, oricat de penibil s-ar simti. Unii au nevoie sa coboare pana in fundul prapastiei si sa experimenteze umilinta extrema, pentru a se putea "vindeca". De fapt, numai daca intelegem pe deplin ceea ce a simtit celalalt, putem vorbi despre o eventuala iertare a greselilor acestuia. De asemenea, o data ce au ajuns la concluzia ca merita sa incerce sa isi salveze relatia, cei doi trebuie sa stea de vorba indelung. Fiecare trebuie sa inteleaga de ce s-a ajuns aici si cum s-ar putea preveni acest lucru pe viitor. In masura in care acest lucru este posibil, ar trebui sa apeleze la un psiholog specializat in terapia de cuplu. Persoana inselata ar trebui sa-si acorde un interval de timp pentru a se gandi in liniste, pentru a reflecta si... da, pentru a jeli. Increderea tradata constituie un motiv firesc. Nu ar trebui sa ia lucrurile prea lejer; o asemenea trauma emotionala nu se va "obloji" nici prea curand, nici prea usor. Daca partenerii forteaza lucrurile si isi impun sa isi reia imediat viata normala, problemele s-ar putea agrava, pana cand nu ar mai fi nimic de facut.