Sunteți pe pagina 1din 13

MOESIA

BY TUDOSE ALBERT THEODOR


MOESIA SUPERIOR ISTORIC SI OBICEIURI

• Provincia Moesia Superior cuprindea Dardania și ținuturile dinspre Dunăre, în zona limesului dunărean,
granița ei fiind marcată la o distanță la vest de confluena Savei cu Dunărea, iar limita de est, spre Moesia
Inferioară, marcată de râul Ciabrus. Era guvernată de legați imperali de rang consulari. În anii 167-170,
comandamentele provinciilor Dacia Apulensis și Moesia Superior, au fost unite pentru a-i confruntă pe
sarmați și iazigi. Ultimii guvernatori consulari că Messius Decius Traianus și Aemilius Aemilianus au
fost proclamați împărați de trupele provinciale în anii 250. Legiunile moesice chiar i-au proclamat
împărați pe uzurpatorii Ingennus și Regalianus. Limesul provinciei a fost organizat, fiind clădite
fortificații din secolul I până în secolul al VI-lea. Legiunile au ocupat reptat castrele de la Singidunum și
Viminacium. La est de castrele romane, se întâlneau castrele auziliare de la Novae, Syrna, Taliata.
• Provincia era locuită de mai multe triburi de origine tracică: bessii - pe cursul superior al râului Marița; 
dantheletii - cam în zona Sofiei de azi; dardanii - în partea de sud a Serbiei de astăzi; tribalii - în
regiunea Plevnei; și de la tribali pe ambele maluri ale Dunării până la Marea Neagră trăiau geții, care la
sud de Dunăre se mai numeau și moesi.
• Administrativ, era împărțită în Moesia Superior și Moesia Inferior.
• Populațiile romanizate (Traco-romanii) au rezistat parțial procesului de slavizare (inițiată în secolele V-
VII-lea, odată cu sosirea slavilor în Peninsula Balcanică) în unele areale mărginașe din vecinătatea
Dunării (îndeosebi în Timoc și în Dobrogea). O parte din acești străromâni au fost împinși spre sud, în
munți, iar descendenți ai acestora au devenit vorbitori ai dialectelor românești sud-dunărene, aromân și 
megleno-român.
• După ocuparea teritoriilor de la Dunărea de jos, atacurile dacilor și bastarnilor împotriva tribului tracic al
dentheletilor, aliați cu romanii, îl determina pe M. Licinius Crassus, proconsulul Macedoniei să conducă
campanii între 29-28 i.en., respingându-i pe invadatori.
• Crassus a pătruns pe teritoriul moesilor, și lângă răul Kebros, a ocupat o frotificatie în care bastarnii se
refugiaseră. În timpul asediului, a fost sprijinit de Rholes, regele unui trib getic, care este răsplătit de
imparatu cu titlul de prieten și aliat al romanilor.În anul 28 i.en., romanii îi resping din nou pe bastarnii
care pătruns la dus de fluviu. Rholes este atacat de Dapyx, o altă căpetenie getică, ce stăpânea centrul
Dobrogei de azi. Cetatea lui Rholes este cucerită prin trădare, iar între timp, romanii îl urmăresc pe
Zyraxes, un alt conducător getic, situat în nordul Dobrogei. Este asediat la Genucla, și în cele din urmă,
Zyraxes se retrage peste Dunăre pentru a cere sprijin de la bastarni. Genucla este luată, iar Crassus își
celebrează triumful.
TRADITII SI CULTURAL,INFORMATII
ADITIONALE
• Sediul legiunii VII Claudia era la Viminacium, iar Legiunea III Flavia a fost adusă de Domitian din Dalmația, iar
după războaiele daco-romane, timp în care legiunea a fost staționată temporar în Dacia, a fost readusă în Moesia
Superioară și stabilită la Singidunum, împreună cu trupe auxiliare numeroase.
• Castrele de la limes erau legate de un drum, întreținut de legiuni, iar în anii 92/93, este refăcut drumul în Ad
Scrofulas, distrus de Dunăre. În anul 100, Traian a dispus tăierea unui drum în stanca în zona cazanelor conform
unei inscripții.
• Împăratul a pus să se sape un canal de 3200 m lungime din anul 101.
• După cucerirea Daciei, limesul între cele două provincii a devenit superfluent, însă numărul auxiliilor a scăzut, iar
porțiunea vestică a limesului Moesiei Superioare era controlată de două legiuni. Malul Dunării de la est de
Viminacium era în continuare fortificat, în zona Porților de Fier. Pentru a face față iazigilor ce atacau Dacia
Superioară, împăratul Marcus Aurelius a unificat temporar comandamentele Moesiei Superioare și Daciei, fiind
menținute fortificațiile de peste Dunăre, la est de Drobeta, precum și clădirea castrelor romane de pe răul Timoc, la
Aquae și la Almus.
• După 238 , Moesia a fost adesea invadată de către carpi și goți, care au invadat Moesia în 250. Presați de
huni, goții au trecut din nou Dunărea în timpul domniei lui Valens (376 ) și cu permisiunea sa, s-au
stabilit in Moesia. După ce s-au stabilit, au izbucnit certuri, iar sub comanda lui Fritigern, Valens a fost
învins într-o mare bătălie de lângă Adrianopol.
• După retragerea trupelor din Dacia, Eutropius susține că împăratul Aurelian a stabilit populația evacuată
în Moesia. Legiune au fost fixate pe Dunăre. În timpul primei tetrarhii, Moiesia și Dacia Aureliană au
aparținut diocesei Moesia, care se va numi Dacia din 327, iar Moesia Inferioară secunda și Scythia
diocesei Tracia. În timpul domniei lui Constantin cel Mare, Moesia Superior a fost împărțită în Moesia
Prima, Dardania și Praevalitana, iar Dacia aureliană în Dacia Ripensis și Dacia Mediterranea, Moesia
Prima și cele două Dacii făcând parte din perfectura Ilyricului, iar Moesia secunda și Schytia din
perfectura Orientului.
• fiecare an, pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi
Elena.Sfinţii Constantin şi Elena se sărbătoresc în fiecare an pe data de 21 mai, fiind sărbătoare cu cruce
roşie în calendarul creştin ortodox. În acest an, sărbătoarea pică într-o zi de sâmbătă.
• Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus, din provincia romană Moesia
Superior. Tatăl său, Constanţiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea
imperiului cu titlul de "caesar". Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, doi
"augustus" şi doi "caesari", aceştia ajungând în cele din urmă să-şi dispute puterea.
• Împărăteasa Elena a fost casatorita cu generalul roman Constantinuius Chlorus şi mai este cunoscută ca
o femeie foarte credincioasa.
• mulţi agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
în anumite regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se spune că tot ce se
seamănă după această zi se va usca;
respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe
timpul păşunatului;
Citeste si: Înălţarea Domnului 2022: Pe ce dată pică şi ce tradiţii se respectă în această zi?
femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă;
• pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui; prin fumul focului obişnuiesc să treacă şi oile,
pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne;
• pentru a avea parte de linişte şi spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de burfi îmbobociţi;
în această zi nu este bine să se faci treabă prin curţi şi gospodării;
CE ESTE ASTAZI MOESIA SUPERIOR IN ZIUA
DE AZI?

Moesia, scris uneori și Moësia, a fost provincia romană antică situată azi pe teritoriul statelor Serbia, 
Bulgaria și România. Geografic era cuprinsă între Marea Neagră la est, Munții Balcani și Munții Sar la sud,
râul Drina la vest, și fluviul Dunărea la nord. Între anii 102-117, de Moesia Inferior au fost legate și
regiunile nord-dunărene Getae (cea mai mare parte a Munteniei de azi și sudul Moldovei).
Provincia era locuită de mai multe triburi de origine tracică: bessii - pe cursul superior al râului Marița; 
dantheletii - cam în zona Sofiei de azi; dardanii - în partea de sud a Serbiei de astăzi; tribalii - în regiunea 
Plevnei; și de la tribali pe ambele maluri ale Dunării până la Marea Neagră trăiau geții, care la sud de
Dunăre se mai numeau și moesi.
• Tracii au fost un grup de triburi indo-europene care vorbeau limba tracă, o componentă a familiei 
limbilor indo-europene. Aceste populații s-au răspândit în estul, centrul și sudul Peninsulei Balcanice și
în părțile adiacente Europei de Est.
• Tracii au locuit în provinciile antice Tracia, Moesia, Dacia, Sciția Minor, Sarmația, Bitinia, Misia, 
Macedonia, Panonia și în alte regiuni din Balcani și din Anatolia. Aceste provincii ocupau cea mai mare
parte a Balcanilor, iar geții se întindeau dincolo de Dunăre ajungând până la râul Bug.[1] Limba și
obiceiurile tracice sunt în prezent aproape dispărute. Ramura științei care se ocupă cu studiul Traciei și al
tracilor se numește tracologie.
• Căutările arheologice ale rămășițelor culturii tracice au demarat în secolul al XX-lea, în special după Al Doilea
Război Mondial. Ele s-au desfășurat cu precădere în sudul Bulgariei. În urma săpăturilor intense din anii 1960 și anii
1970 au fost descoperite o serie de morminte și sanctuare tracice. Printre cele mai importante se numără: mormântul
de la Sveštari, mormântul de la Kazanlak, Tatul, Seuthopolis, Perperikon, mormântul lui Aleksandrovo, etc.
• De asemenea a fost scos la suprafață un număr însemnat de obiecte din aur, lucrate manual și comori din argint,
toate datând din secolele al V-lea - al IV-lea î.Hr. În deceniile ce au urmat ele au fost expuse în muzeele din întreaga
lume, atrăgându-și popularitatea și devenind o emblemă a culturii tracice. Începând cu anul 2000, arheologul bulgar 
Georgi Kitov a făcut unele descoperiri în regiunea centrală a Bulgariei, descoperiri recunoscute sub numele de
"Valea Regilor traci".
• În data de 19 august 2005, câțiva arheologi bulgari au anunțat că au reușit să găsească prima capitală tracică și că
aceasta era localizată undeva lângă orașul Karlovo din Bulgaria. Au fost descoperite o mulțime de obiecte din
ceramică șlefuită (bucăți de ceramică-țiglă și vase asemănătoare celor grecești) demonstrându-se astfel bogăția
orașului. Ca urmare, Ministrul bulgar al Culturii și-a declarat sprijinul pentru continuarea săpăturilor.
POZITIA GEOGRAFICA,GEOGRAFIA POLITICA
• Bibliografie – site uri
• -Wikipedia
• -Academia Edu
• Biblioteca digitala ro
• Bibliografie – Carti
• Iliescu, V.; Popescu, Virgil C.; Ștefan, Gheorghe (1964). Izvoare privind istoria României I „De la
Hesiod la itinerariul lui Antoninus”. Editura Academiei Republicii Populare Române.
• Urbanism and Settlement in the Roman Province of Moesia Superior
• Moesia Superior de Peter Kos

S-ar putea să vă placă și