M i h a i A n a -D a ri a

Ro t a resc u R a l u c a
Ioana
M i c h i d u ta A n d re i

DOINA Daniel
M i rc e a M i h a i
A l e xa n d ru
P i rv u l esc u A n d ra
T e o d o ra
Dinca Stefania
N i t u A m a l i a -El e n a
DEFINITIE
Doina este o creație lirică, vocală sau
instrumentală, specifică poporului
român, în care autorul necunoscut își
exprimă în mod direct sentimentele
de dor, de jale, de înstrăinare, de
revoltă, tristețe, iubire, ură împotriva
asupritorilor, regret etc.
Tot doină este numită și o specie
a literaturii populare,
aparținând genului liric, în care
autorul își exprimă sentimentele și
convingerile față de unele probleme
ale vieții, față de timp și natură și
față de sine însuși.
Doinele sunt cele mai vechi, mai răspândite
și mai îndrăgite opere populare. Ele s-au
transmis pe cale orală, prin cântec.În
funcție de diversitatea sentimentelor, ele se
pot grupa în:
– doine de jale: Unde-aud cucul cântând;
(Vasile Alecsandri – Poezii populare ale
românilor)
– doine de dor: Frunză verde lăcrămioară;
(Grigore Tocilescu
– Materialuri folcloristice)
– doine de haiducie: Voinicul; (Vasile
Alecsandri – Poezii populare ale românilor)
– doine de cătănie: Maică, maică, draga
mea; (Mihai Eminescu – Literatura populară)
– doine de instruire: Cântecul străinătății.
(Mihai Eminescu – Literatura populară)
TIPURI DE DOINE:
 DOINE DE JALE
Doină, doină, cânt de jale,
Când te-aud din depărtare
Peste Dunăre, la mare,
Stânga pieptului mă doare
Că vii, doină, prea năvalnic,
 Doină, doină, cântec jalnic.
Doină, doină din caval,
Mi te poartă val cu val
Ape limpezi de izvoare
Pân' la Dunăre şi mare;
Maică dragă-mi eşti tu mie,
Doină, cânt de voinicie..
Doină, doină, cânt român,
Nu te duce la străin!
Că nu te ştie cânta,
Nici te ştie îngâna,
Nu te ştie asculta,
Doină, doină, draga mea..
Doină, doină, cânt de dor
N-aştepta până ce mor!..
Lasă-mă să te doinesc
Câte zile mai trăiesc!..
Prea târziu dacă-i veni
N-ai din mine ce găsi..
Nici cavalu' de doinit,
Nici flăcău de hăulit..
Şi nici fluier de cântat
Numai jale şi oftat.
 DOINA DE DRAGOSTE
Trece vara cea-nflorită,
Trece vara cea iubită,
Şi cu dânsa-n altă
lume Se duc
florile din lume,
Se duc toate-n pribegie…
Rămâne ţara pustie!
Numai două nu se
duc, Nici se duc,
nici se usuc.
Una-i floare de zăpadă,
Una-i floare de livadă,
Una-i floarea
crinilor, Un-a
trandafirilor; Şi
amândouă-s răsădite,
Şi amândouă-s înflorite
Una-n câmpul raiului,
Alta-n cuibul graiului!
M ândruliţo , draga mea,
A căzut din cer o stea
Şi mi- a zis într-un ceas rău
C- am să mo r de do rul
tău! Şi mi-a z is într-
un ceas blând
Că de-i face pe-al meu gând,
 Să mă laşi a săruta
Două flori pe faţa ta ,
Una-n câmpul raiului,
Alta- n cuibul graiului,
De murit, eu no i muri,
Ci cu tine m- oi iubi
Cât or creşte flo ri în lume
Şi s- or duce-n ceea lume!
 DOINA DE DOR
Pe o banca sta si plange ne-
ncetat,
Tata dup-ai sai copii, caci l-au
uitat,
Se uita duios in zare si suspina,
Poate-poate i-o zari, asteptand
sa vina.
S-au dus anii unul cate unul ca
un nor,
De cand n-am mai fost acasa,
nu-i usor,
Plange ne-ncetat batranul si
suspina,
Caci cu nimeni n-a ramas biata-i
inima batrana.
Si-a crescut copii-n brate cu
mult dor,
I-a ferit de tot ce-i rau, n-a
fost usor,
S-au dus zilele frumoase ca
un fum,
Azi priveste lung batranul,
nimeni nu-i pe drum.
Cu maneca-si sterge-n taina
Ochii-nlacrimati,
Doamne, ada toti copiii,
Nu lasa parintii uitati.
 DOINA DE HAIDUCIE

 Murgule coamă rotată, Mai scoate-mă în deal o dată

Să-mi fac ochişorii roată, Să mă uit la lumea toată.
Veni-ar timpul, să vie Ca românul iar să-
nvie Şi de hoţi să mântuiască Ţara lui
ardelenească! Asta nu-i ţară de câini, Şi e
ţară de români, Nu-i pământ de ungureni, Şi-i
de neaoşi pământeni!
 DOINA DE CATANIE
De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Nu m ai va du r i c a ac e le.
Va i d e bi et rom â n să r ac ul !
Înd ăr ăt t o t d ă c a ra c ul,
Nic i îi me rge, nic i s e-ndea m nă,
Nic i îi est e t o am na t o am nă ,
Nic i e v ar ă va ra lu i,
Şi-i st ră in în ţ a r a l ui.
De la Tu rnu -n Do ro ho i
Cu rg du şm a nii în pu hoi
Şi s-a şea z ă pe la noi ;
Şi cu m v in c u d ru m d e f i er
Toa t e c ânt ec el e p ier ,
Zb oa ră p ăs ăr ile t o at e
De ne agr a st răi nă t a t e;
Nu m ai u m br a sp inulu i
La u şa c r eşt i nu lu i.
 DOINA CLASICA

Doinele clasice sunt predominant vocale și monofonice și au o

interpretare care variază în funcție de regiune. Doinele vocale conțin
interjecții (măi, hei, dui-dui, iuhu), conține de asemenea și suspinuri,
plansete, sunete de jale, etc.Doinele instrumentale sunt interpretate
de obicei la instrumente precum flautul, dar se poate interpreta chiar
și la funze. Doina populara este un cântec non-ceremonial și este
cântat de obicei în solitudine, având un important impact psihic
asupra unei persoane, "Pentru a-i alina sufletul" (de stâmpărare).
Grigore Leșe crede că deși învățații descriu în detaliu aspectele
tehnice ale doinei, ei nu reușesc să înțeleagă aspectele psihice ale
acesteia. Doinele sunt creații lirice și temele regăsite in versurile
acestora sunt: Melancolia, dorul, iubirea, iubirea pentru natura,
rugăciunea la Dumnezeu pentru alinarea durerii, etc.
 DOINA POPULARA

Doina populara este un cântec non-ceremonial și este

cântat de obicei în solitudine, având un important impact
psihic asupra unei persoane, "Pentru a-i alina sufletul" (de
stâmpărare). Grigore Leșe crede că deși învățații descriu în
detaliu aspectele tehnice ale doinei, ei nu reușesc să
înțeleagă aspectele psihice ale acesteia. Doinele sunt creații
lirice și temele regăsite in versurile acestora sunt:
Melancolia, dorul, iubirea, iubirea pentru natura, rugăciunea
la Dumnezeu pentru alinarea durerii, etc.
 ISTORIC

Doina a reprezentat încă din cele mai vechi timpuri

modalitatea românilor de a-şi cânta trăirile cele mai profunde.
Se pare că termenul de doinăeste unul dintre dovezile care ne
atestă apartenenţa în familia popoarelor indo-europene,
termenul arhaic de dainaavând astăzi semnificaţia de cântec, în
rândul popoarelor lituanian şi letonian. Cuvântul se pierde de-a
lungul timpului, însă îl reîntâlnim în secolul al XVIII-lea
menţionat în lucrarea „Descriptio Moldavie” a lui Dimitrie
Cantemir, considerând că este de origine dacică. Mai târziu, în
secolul al XX-lea, paşoptistul Vasile Alecsandri defineşte
specificul românesc al doinei:„Doina este cea mai vie expresie a
sufletului românesc.
 TRASATURI,ORIGINI SI CARACTERISTICI:

exprimă direct, profund și intens o varietate de sentimente, idei, aspirațiiare o

tematică variatăse inspiră din viața poporului român, reflectă comuniunea omului
cu natura, atitudinea acestuia față de viață și moarte, față de scurgerea timpului

Doinele clasice sunt predominant vocale și monofonice și au o interpretare care

variază în funcție de regiune. Doinele vocale conțin interjecții (măi, hei, dui-
dui, iuhu), conține de asemenea și suspinuri, plansete, sunete de jale, etc Doinele
instrumentale sunt interpretate de obicei la instrumente precum flautul, dar se
poate interpreta chiar și la funze. Doina populara este un cântec non-ceremonial și
este cântat de obicei în solitudine, având un important impact psihic asupra unei
persoane, "Pentru a-i alina sufletul" (de stâmpărare). Grigore Leșe crede că deși
învățații descriu în detaliu aspectele tehnice ale doinei, ei nu reușesc să înțeleagă
aspectele psihice ale acesteia. Doinele sunt creații lirice și temele regăsite in
versurile acestora sunt: Melancolia, dorul, iubirea, iubirea pentru natura, rugăciunea
la Dumnezeu pentru alinarea durerii, etc.
 TARI

Genul muzical numit “Doina” se

mai gaseste in tarile urmatoare:
Ucraina, Albania, Algeria, Mijlocul
Estului si in Nordul Indiei
 MELODII:

https://youtu.be/zzpTZk7lFGQ
https://youtu.be/1s9QE-phQPg
https://youtu.be/b6TinfzTtfk
https://youtu.be/b6TinfzTtfk