TRADITII ROMANESTI

PLUGUSORUL
 Plugusorul este un obicei pe care toti romanii il practica
pentru a sarbatori Anul Nou. Chiar daca plugusorul este
in primul rand un obicei agrar si doar aopoi o colinda,
PLUGUSOR acesta are radacini adanci in spiritualitatea autohtona. In
cadrul colindei se intalnesc si elemente teatrale in timp
UL ce principalul subiect este toata munca depusa pentru
obtinerea painii cea de cu toate zilele. Alaturi
de Sorcova, Plugusorul este una dintre cele mai
importante colinde pe care romanii le practica de
sarbatorile de iarna.
PLUGUSORUL
Precum ii spune si numele, plugul, impodobit cu hartie colorata, flori, panglici este o
prezenta constanta in cadrul colindei. De asemenea, acesta este chiar si mai mult, o
prezenta simbolica pe cand uratorii merg sa colinde oficialitatile.In seara Ajunului de
An Nou Plugusorul se recita din casa in casa pana cand razele soarelui ii dezmiarda
dimineata pe micii colindatori. Conform traditiei, aceasta era practicat doar de copii
sau adolescenti. Totusi, conform traditiei populare, in trecut plugusorul era practicat
doar de barbatii in puterea varstei.
PLUGUSOR
In unele regiuni obiceiul de Plugusor este mult mai com
plex, fiind incorporate si unele instrumente muzicale pen
trum fluierul, toba, cobza, vioara sau cimpoiul.
De asemenea, nelipsite erau pana si pocnitorile sau pusc
oacele, care aveau menirea de
a amplifica atmosfera zgomotoasa specifica obiceiului.U
nii cercetatori sunt de parere ca acest obicei avea loc
la inceputul primaverii, asa cum
Anul Nou se sarbatorea mai demult. Dupa ce data de
Anul Nou a fost stabilita pe 1 ianuarie,
se crede ca obiceiul a migrat si el.
Dupa colindat, gazdele ofereau colindatorilor colaci, fru
cte sau chiar carnati.
IGNATUL
 Conform tradiţiei, „Ignatul porcilor“
este pe 20 decembrie, atunci când în
calendarul ortodox este cinstit
Sfântul Ignatie Teoforul, cel despre
care se spune că a fost ţinut în braţe
chiar de Iisus Hristos, pe vremea
când era copil.
Tradiţia spune că „de Ignat”, adică
pe 20 decembrie, gospodarii taie
porcii în bătătură. Acest sacrificiu
este însoţit de un întreg ritual şi de o
serie de superstiţii. Astfel, se spune
că în noaptea de Ignat, porcul
visează că urmează să fie sacrificat,
iar în ziua tăierii acestuia, în casele
oamenilor nu se face altceva decât
prepararea produselor din carne de
porc.

IGNATUL
PARTEA RELIGIOASA
A IGNATULUI

Preoţii ortodocşi atrag atenţia că între Sfântul

Ignatie Teoforul (cinstit pe 20 decembrie) şi
obiceiul sacrificării porcului nu există nicio
legătură. Ceea ce fac românii, tradiţional, se
suprapune doar peste o sărbătoare religioasă, iar
acest obicei păgân a fost asimilat de către creştini.
De altfel, viaţa sfântului nu are nicio tangenţă cu
sacrificarea porcilor.
 TRADITII
ROMANESTI : Proiect realizat de Gerea

PLUGUSORUL SI Vlad

IGNATUL
IGNATUL
Cu toate acestea, oamenii au inserat simboluri
creştine în ritualul tăierii porcului. Aşa se
regăsesc zone din ţară unde copiii sunt
însemnaţi cu semnul crucii cu sângele
animalului sacrificat sau alte zone unde
porcului i se face o cruce pe frunte după ce
este pârjolit şi spălat