Didactica domeniului – curs 1

Problematica finalităților educaţionale

Operaționalizarea obiectivelor

1
 Cuprins
1. Problematica finalităților educaţionale
• competențe
• obiective educaționale

2. Taxonomii cognitive ale obiectivelor

educaționale - Bloom

3. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale;

modele și exerciții de operaţionalizare.

2
1. Finalităţile educaţiei în Curriculum-ul
Naţional: competențele

•Teoria curriculum-ului propune

concepte specifice în privinţa finalităţilor
educaţiei.

•Acestea sunt competențele, diferite în

funcție de nivelul de
generalitate/complexitate:

3
 Competenţa
• Competenţa:

 reprezintă capacitatea dovedită

 de a selecta, combina şi utiliza
 cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini
 în vederea rezolvării cu succes a unei sarcini de muncă sau de
învăţare,
 în condiţii de eficacitate (a face lucrurile care trebuie, doing
the right things) şi eficienţă (a face lucrurile cum trebuie
(doing things right).

4
Competențele cheie educația românească

Competențele sunt definite ca o combinație între cunoștințe,

aptitudini și atitudini, unde:

•cunoștințele sunt formate din fapte și cifre, concepte, idei și teorii

deja stabilite și care sprijină înțelegerea într-un anumit domeniu sau
subiect;
•aptitudinile sunt definite ca abilitatea și capacitatea de a desfășura
procese și de a utiliza cunoștințele existente pentru obținerea de
rezultate;
•atitudinile descriu dispoziția și mentalitatea de a acționa sau de a
reacționa la idei, persoane sau situații.

5
 Competențele cheie educația românească
• În 2018, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene stabilește următoarele
competențe cheie:

• competențe de alfabetizare;
• competențe multilingvistice;
• competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;
• competențe digitale;
• competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;
• competențe cetățenești;
• competențe antreprenoriale;
• competențe de sensibilizare și expresie culturală.

6
 Competenţe generale şi specifice
• Competenţele generale şi specifice reprezintă „ansambluri
structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare.
Ele apar ca structuri operante cu ajutorul cărora se pot identifica
şi rezolva, în contexte diverse, probleme caracteristice unui
anumit domeniu” (Curriculum Naţional).

competenţele generale se definesc la nivelul unei discipline de

studiu şi se formează pe durata unui ciclu de învăţământ. Ele au
un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a
orienta demersul didactic către achiziţiile finale dobândite de
elev prin învăţare.

competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se

formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din
competenţele generale, reprezentând etape în dobândirea
acestora.
7
Competenţe generale şi specifice

• Competențele generale și specifice se regăsesc în

programele școlare ale fiecărei discipline de învățământ. Ele
reprezintă reperele în funcție de care se configurează
celelalte elemente ale procesului educațional:
• Conținuturile
• Metodele didactice
• Evaluarea
Programele școlare în vigoare, în care se regăsesc
competențele generale și specifice ale fiecărei discipline, se
regăsesc la adresa:
http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx
- Programe liceu

8
 Competenţe generale şi specifice

• Temă de lucru pentru portofoliu:

Pas 1.
• Studiați una dintre programele școlare ale disciplinelor pe care le
puteți preda la liceu și identificați competențele generale și
specifice din ele.

Pas 2.
• Alegeți/Extrageți două competențe specifice despre care
apreciați că sunt mai ușor de dezvoltat la elevi. Argumentați-vă
alegerea.

9
 Taxonomii ale obiectivelor
educaţionale
Potrivit domeniilor comportamentale sau după laturile vieţii
psihice, pot fi evidențiate trei categorii de obiective:

•cognitive,
•afective,
•psihomotorii.

•Obiectivele cognitive semnifică însuşirea de cunoştinţe, de

deprinderi şi capacităţi intelectuale;

•Cele afective – formarea de sentimente, interese, atitudini;

•Cele psihomotorii – însuşirea comportamentelor bazate pe

acţiunea manifestă, vizibilă, fizică, spre exemplu feluritele
îndemânări şi abilităţi corporale, sau, după unii autori, şi
capacitatea de comunicare neverbală. 10
 Taxonomii ale obiectivelor educaţionale:
domeniul cognitiv
• 1. Taxonomiile cognitive : cea a lui Bloom are drept criteriu de
ierarhizare a comportamentelor complexitatea acestora.

• Nivelurile taxonomiei lui Bloom sunt:

• I. Cunoaştere
• 1. Achiziţia informaţiei Date particulare: denumiri, fapte, date,
simboluri. Moduri de tratare a datelor particulare, fără a le aplica:
convenţii, clasificări, criterii, metode. Date universale: principii,
legi, teorii.

• II. Deprinderi şi capacităţi intelectuale

• 2. Înţelegerea (comprehensiunea): Traducere, transpunere,
interpretare, rezumare, explicare, extrapolare: extinderea
tendinţelor, generalizare.
11
 Taxonomii ale obiectivelor
educaţionale: domeniul cognitiv
• 3. Aplicarea: translarea în practică a conceptelor, transferarea
teoriilor în comportamente.

• 4. Analiza: căutarea elementelor, căutarea relaţiilor, căutarea

principiilor de organizare.

• 5. Sinteza: elaborarea unei lucrări personale, elaborarea unui

plan de acţiune, deducerea unor relaţii abstracte, introducerea
unei reguli.

• 6. Evaluarea: critică internă: a judeca, a decide, a argumenta

asupra exactităţii, erorilor, lacunelor. Critică externă: a judeca, a
argumenta scopuri, eficienţă, utilitate. 12
https://www.valamis.com/hub/blooms-
taxonomy

13
14
https://www.valamis.com/hub/blooms-taxonomy
15
 Problema operaţionalizării
obiectivelor/derivării competenţelor
• De ce operaționalizăm obiective?
Competențele generale și specifice nu pot fi realizate direct,
trebuind explicitate,”traduse” în termeni ”concreți”.

• Ele trebuie ”traduse”, transpuse în obiective operaționale.

• Explicitarea, traducerea sau transpunerea competențelor este

asimilată, de obicei, acţiunii de operaţionalizare.

• Operaţionalizarea semnifică transpunerea competențelor impuse

de programele școlare în obiective concrete, prin precizarea unor
comportamente cognitive sau psihomotorii direct observabile şi
măsurabile.
16
 Problema operaţionalizării obiectivelor

3. Printre cele mai cunoscute tehnici de operaţionalizare este

cea propusă de R. Mager. El propune trei condiţii pe care
trebuie să le îndeplinească un obiectiv pentru a fi operaţional
(observabil şi măsurabil):

1. Denumirea comportamentului observabil.

2. Enunţarea condiţiilor în care elevii vor exersa şi vor

demonstra că au atins comportamentul (schimbarea)
preconizat de obiectiv.

3. Criteriul de reuşită, nivelul de performanţă acceptabilă.

17
TEMĂ

• Temă pentru portofoliu:

• Formulaţi două obiective operaţionale,

• pentru domeniul cognitiv, la o disciplină pe care o veți preda
• din categoriile Deprinderi şi capacităţi intelectuale
(Înțelegere, Aplicare, Analiză, Evaluare, Creare – Bloom
2001),
• respectând algoritmul propus de R. Mager
• și condițiile de formulare a obiectivelor operaționale (a se
vedea tabelul cu verbe de acțiune).
• Clasa și tema (conţinutul) sunt la alegerea dumneavoastră.
18