Finalitățile educației.

 Ideal  scop obiective

Proiect realizat de:

Chirișescu Genoveva Loredana
Guzu Nicoleta
Dimitriu Andra-Maria
Irimiea Constantin
Clodnischi Lăcrămioara
 Introducere
Finalități
Ideal
Cuprins: Scop
Obiective
Concluzie
Bibliografie
Scopul educației?

•  Scopul educaţiei ar trebui să fie

pregătirea unor oameni care să
acţioneze şi să gândească
independent şi care, în acelaşi
timp, să vadă în slujirea
comunităţii realizarea supremă a
vieţii lor. – Albert Einstein
 • Noțiunea de finalitate reprezintă o
componentă a procesului de învățământ care
asigură sensul, orientarea şi direcțiile acțiunii
Finalitățile instructiv – educative.
• Finalitățile se ramifică în ideal, scop și
educației obiective
• Finalitățile pot fi: intenționate  =rezultate
proiectate sau deja realizate
                                   Naturale
 Finalitățile

Finalitățile se Ideal
obiectivează în
ideal, scopuri
şi obiective Scop
educaționale. 
Obiective
Idealul educațional?
• Idealul educativ este reprezentat de formarea personalității în
integralitatea ei funcțională, formarea omului ca o ființă autonomă,
deschisă, flexibilă, creativă, adaptabilă la schimbări.
• În raport cu idealul se stabilesc scopurile, practic ele sunt primii pași
care duc spre îndeplinirea idealului 
• Există trei dimensiuni ale idealului: 

Psihologic Pedagogic
Socială
ă ă
Cele trei dimensiuni ale id
ealului pot
fi detaliate astfel:

1. socială - fiecare societate are un tip de ideal

urmărit in funcție de diferiși factori precum
tradiția.
2.  psihologică - profilul de personalitate pe care
societatea îl solicită de la majoritatea
membrilor ei 
3. pedagogică - parametrii acțiunii educționale
implicați în realizarea practică a idealului
educațional

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

Tipuri de ideal
• În Grecia antică, în Atena idealul educațional urmărea dezvoltarea armonioasă a
personalității, în plan estetic, moral, fizic, iar Sparta viza preponderent dezvoltarea
fizică, prin exerciții militare
• În Evul mediu, idealul educațional a cunoscut două modele distincte: 1.idealul clerical -
însuşirea celor şapte arte liberale (gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria,
astronomia şi muzica) 2.idealul cavaleresc - însuşirea celor şapte virtuți cavalereşti
(călăria, mânuirea spadei, vânătoarea, înotul, şahul, cântul şi recitarea de versuri)
• Renaşterea îşi propune formarea unei personalități cu o cultură enciclopedică „homo
universale”. 
• În epoca modernă se impune idealul personalității eficiente într-o activitate productivă. 
• Idealul educațional al şcolii româneşti constă în „dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome şi creative
În conturarea idealului educatiei se porneste de la doi factori
esentiali:

1.societatea, cu caracteristicile sale actuale si

perspectivele sale de evolutie. In acest fel se
evidentiaza competentele, caracteristicile, calitatile
importante si necesare membrilor unei anumite
comunitati si care-i ajuta pe acestia din urma sa se
integreze activ intr-un mediu social dat.
2.individul care invata, si ale carui trebuinte,
interese, aspiratii, posibilitati sunt de asemenea
luate in considerare.
 • În raport cu idealul se stabilesc scopuri.
Acestea sunt paşi spre ideal, sunt laturi
ale idealului. Scopul educaţional are
caracter oarecare relativ, subiectiv şi
parţial. Scopul educaţional este o
Scopurile perspectivă mai mult sau mai puţin
apropiată, coerentă, ce se finalizează
educaționale într-o formă şi într-un timp bine
determinate
• Scopurile sunt multiple și adaptate
pentru diversele tipuri de educație,
nivele și profiluri de învățământ
Exemple de scopuri educaționale

• Formarea culturii generale la

tânăra generație
• Asimilarea tehnicilor de
muncă intelectuală
• Pregătirea pentru profesie 
• Dezvoltarea creativității

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

 În pedagogie, categoria de obiectiv
desemnează intenţionalitatea procesului
instructiv-educativ, concretizată în etapele
cele mai mici ale proeictării didactice.
Obiectivele Comparativ cu idealul şi scopul, în relaţie cu
care se găsesc, obiectivele au un grad mai
mare de variabilitate, în continuă actualizare
în funcţie de schimbările care apar, de
exigenţele impuse, de modalităţile de realizare
 - funcţia de comunicare axiologică: se referă la
stabilirea selecţiei şi ierarhizarea obiectivelor în
cadrul unui sistem de valori şi antrenând sisteme
Definirea obiectivelor axiologice
- funcţia de anticipare a rezultatelor educaţiei:
educaţionale necesită obiectivele prefigurează, ele sunt proiecte
elaborate în ideea a ceea ce se aşteaptă să se
considerarea unui producă în final;
ansamblu de funcţii: - funcţia evolutivă: obiectivele sunt condiţii
necesare în procesul de evaluare
- funcţia de organizare şi reglare a întregului
proces pedagogic: funcţia conclusivă; obiectivele
sunt implicate în toate fazele unei acţiuni
educaţionale (proiectare, implementare, evaluare).
OBIECTIVELE

• Obiectivele educaționale sunt

enunțuri cu caracter finalist prin
care se intenționează provocarea
unei schimbări în personalitatea
elevului, ca urmare a implicării
sale în activitatea de predare şi
învățare. 

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

 După gradul de generalitate:
• obiective generale, valabile pe toată perioada şcolarității
• obiective de generalitate medie valabile pentru unele nivele,
forme, discipline de învăŃământ
•  obiective operaționale, valabile pentru o activitate didactică:
CLASIFICAR Din perspectivă curriculară se pot distinge:
EA  obiectivele cadru – capacități şi atitudini specifice unei discipline
de învățământ, realizabile de-a lungul mai multor ani de studiu
OBIECTIVEL De  exemplu: „dezvoltarea capacităților de a recepta şi de a
OR produce texte scrise şi orale de diverse tipuri”, 
 obiectivele de referință – specifică rezultatele aşteptate ale
învățării pe fiecare an de studiu şi urmăresc progresul în achiziția
de capacități şi cunoştințe de la un an de studiu la altul
De exemplu: „la sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil să
exprime oral sau în scris reacțiile proprii la receptarea textelor
literare”. 
După domeniul la care
se referă distingem:
•  obiective cognitive - se referă la
asimilarea de cunoştințe, la
formarea de capacități
intelectuale
• obiective afective - vizează
formarea convingerilor,
sentimentelor, atitudinilor
• obiective psihomotorii - se referă
la operații manuale, la formarea
de conduite motrice, practice

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

 Operaționalizarea
obiectivelor
educaționale
• Aceasta se referă la ceea ce va face
elevul, performanța de care va fi
capabil după parcurgerea unei secvențe
a procesului de predare-învățare.
• exprimă finalitățile imediate ale unei
activități didactice

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY.

Conform studiilor există două moduri de operaționalizare a
obiectivelor, dintre care noi o vom prezenta pe:
• Metoda lui Robert F. Mager-Însușește 3 etape

Precizarea
Precizarea
condițiilor în care
comportamentului Precizarea nivelului
elevii demonstrează
dorit la final al de reușită
că au dobândit o
elevilor
anume performanță

Elevii să localizeze Pe fișă 3 munți.

Pentru elaborarea
obiectivelor, avem nevoie de:

• să se refere la activitatea de învățare a

elevilor şi nu la activitatea profesorului
•   să fie formulat în termeni expliciți care să
vizeze o singură operație sau acțiune
•   obiectivul să descrie comportamente
observabile la elevi prin „verbe - acțiune”
•   sarcinile didactice să fie variate, depăşind
nivelul simplei reproduceri de informații;  să
se evite numărul exagerat de obiective
operaționale pentru o lecție.
 Exercții pentru reflexie:
Identificați în obiectivele de mai jos cele trei etape ale
procedurii de operaționalizare după Mager:
 1: elevii să formuleze după consultarea materialelor
distribuite 5 soluții de reducere a poluării
  2: elevii să identifice verbele dintr-un text dat, minim 7
din 10, în cinci minute de activitate independentă
Concluzii:
Bibliografie:

• Chiş, V., Provocările pedagogiei contemporane, Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002
• Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1996
• Viviane de Landsheere, Glibert de Landsheere, Definirea
Obiectivelor Educației
• Prof. Univ. Dr. Constantin Cucoș, Pedagogie Generală

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA.