Educaia, aa dup cum demonstreaz inclusiv etimologia acestui concept (lat.

educe, educere a duce, a conduce), nu este o activitate desfurat in sine i pentru sine ci una care urmrete atingerea anumitor finaliti. O abordare corect i sistemic a fenomenului educaional poate fi realizat doar prin prisma inteniilor urmrite i a rezultatelor scontate. Finalitile educaiei, in funcie de nivelul lor de generalitate i de intervalul de timp rezervat atingerii acestora, se structureaz pe trei niveluri ierarhic organizate: ideal educaional, scopuri educaionale i obiective educaionale. 4.1.Idealul educaional Idealul educaional exprim cerinele i aspiraiile unei societi intr-o anumit etap istoric sub forma unui model dezirabil de personalitate uman, fiind in fapt una dintre legturile principale prin intermediul creia se realizeaz interdependena dintre aciunea educativ i sistemul socioeconomic in general. Idealul educaional are un nivel ridicat de generalitate i se atinge pe termen lung, la realizarea sa contribuind sistemul educativ in ansamblul su. Prin coninutul su instructiv-educativ, idealul educaional este rezultatul unui process de raionalizare, generalizare a unor fenomene sociale, psihologice i pedagogice, specifice unei etape istorice, proces in urma cruia se proiecteaz apoi trsturile fundamentale ale omului pe care educaia urmeaz s-l formeze. Idealul educaional exprim astfel modul sau tipul de personalitate solicitat de condiiile sociale ale unei etape istorice i pe care educaia urmeaz s-l formeze in procesul desfurrii ei. Prin intermediul idealului educaional societatea ii proiecteaz propriile sale aspiraii in legtur cu achiziiile fundamentale ale membrilor si, pe care educaia urmeaz s le realizeze. Idealul educaional se contureaz i obiectiveaz la nivelul a trei coordonate sau dimensiuni fundamentale: (a) Dimensiunea social care vizeaz tendina general de dezvoltare a acelei societi i care va anticipa unele stri posibile, elemente definitorii ale societii viitoare in raport cu care trebuie educat omul; (b) Dimensiunea psihologic se refer la tipul de personalitate pe care societatea il solicit, respectiv la ansamblul de trsturi psiho-comportamentale ale membrilor societii; (c) Dimensiunea pedagogic are in vedere posibilitile efective de care dispune aciunea educaional pentru a transpune in practic idealul respectiv; Din analiza celor trei dimensiuni prezentate anterior rezult c idealul educaional realizeaz legtura dintre ceea ce este i ceea ce trebuie s devin omul in procesul educaiei. In funcie de coninutul i natura sa, prin raportare la posibilitile educative de moment ale societii, idealul educaional poate fi mai mult sau mai puin realist. Cand cerinele idealului depesc posibilitile de realizare ale educaiei, atunci acel ideal are un caracter utopic, iar dac cerinele i exigenele sale se afl sub acest nivel, idealul nu mai exercit un rol stimulativ asupra educaiei. Valoarea oricrui ideal educativ depinde in fapt de echilibrul pe care acesta, prin coninutul su, reuete s-l stabileasc intre realitate i posibilitate. Astfel idealul educaional are valoare orientativ i prezint generalitate descriptiv pentru tot ceea ce se intreprinde in direcia formrii i educrii omului. Idealul educaional este de asemenea cel care impune o anumit atitudine fa de fiina uman in general, fa de copilul ce este educat in special. Aceast atitudine este in fapt aceea care jaloneaz organizarea i desfurarea aciunii educaionale cu toate comportamentele ei (scopuri, obiective, mijloace, forme de realizare .a.) i care, in ultim instan, condiioneaz msura atingerii efective a idealului educaional. 4.2. Scopurile educaionale Scopurile educaionale reprezint finaliti educaionale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaz in intervale medii de timp. Scopurile educaionale sunt anticipri mentale ale diverselor aciuni de formare a personalitii umane i se refer la rezultatele ce urmeaz s se obin in cadrul unui ir de aciuni educaionale. Specificul scopurilor educaionale const in faptul c acestea practic detaliaz idealul educaional la nivelul diverselor situaii instructiveducative. Astfel dac idealul educaional este unul singur, scopurile educaionale vizeaz finaliti educaionale particulare, specifice spre exemplu diverselor laturi ale educaiei, diferitelor nivele i profile de invmant i diferitelor tipuri de coli (Ionescu, M., 2001).

Analizand structura scopurilor educaionale, Geissler (cf. Cuco, C., 1996) distinge existena a patru perechi de scopuri, contradictorii dar, in ultim instan, complentare: scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informaii) i scopuri formale (urmrind modelarea aptitudinilor i cultivarea personalitii); scopuri de coninut (centrate pe achiziionarea de cunotine punctuale) i scopuri comportamentale (formarea i interiorizarea unor aciuni sau deprinderi); scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor i competenelor cerute de activitatea practic) i scopuri nepragmatice (vizeaz formarea unor conduite fr o finalitate practic imediat); scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecrei materii) i scopuri supradisciplinare (dezvoltarea inteligenei, motivaiei etc.); Prin coninutul lor, scopurile educaionale posed o anumit autonomie in raport cu idealul educaional i subordoneaz mai multe obiective particulare. In timp ce idealul este specific unei etape istorice, scopurile educative ce-i corespund sunt multiple i variate, in funcie de tipul aciunilor educaionale concrete. Facem in acest context precizarea c trecerea de la idealul educaional la scopuri educaionale i de la acestea la obiective poart numele generic de derivare pedagogic. 4.3. Obiectivele educaionale Obiectivele sunt finaliti educaionale care au un nivel redus de generalitate i se realizeaz in intervale scurte de timp, referindu-se la lecii sau secvene de lecii. Obiectivele educaionale sunt enunuri cu caracter anticipativ care descriu in termeni exaci rezultatele ateptate a fi obinute la finele unei secvene de instruire. In funcie de natura i coninutul rezultatelor vizate, obiectivele educaionale se impart in obiective de ordin cognitiv, obiective de ordin afectivmotivaional i obiective de ordin comportamental In suita finalitilor educaionale, obiectivul este ultima verig, cel care va particulariza i concretiza idealul i scopurile educaionale. Obiectivul indic in fapt modificarea ce urmeaz a se produce in mod intenionat in structura personalitii celui educat. Modificrile pot surveni, aa dup cum precizam anterior la nivelul diverselor procese i insuiri psihice, caliti intelectuale, aptitudini, structuri motivaionale .a. Asigurarea funcionalitilor specifice obiectivelor educaionale necesit operaionalizarea acestora. A operaionaliza un obiectiv inseamn a-l transpune in termeni de comportament concret, direct observabil i msurabil. Operaionalizarea unui obiectiv educaional presupune realizarea unei suite de precizri: precizarea performanei, precizarea autorului performanei, precizarea condiiilor concrete in care va avea loc realizarea performanei respective i stabilirea unui nivel minimal acceptat de reuit. Aa dup cum idealului educaional ii corespund mai multe scopuri educaionale, unui scop ii corespunde un ir de obiective educaionale. Idealul i scopurile educaionale fiind mai generale i mai indeprtate ca timp de realizare, este necesar detalierea acestora printr-un ir de obiective, fiecare anticipand o performan ce va putea fi observat i evaluat la sfaritul aciunii educaionale. Facem in acest context precizarea c, in general, eficiena aciunii educaionale poate fi apreciat parcurgand traseul de la obiective la idealul educaional: atingerea obiectivelor ne ajut s ne pronunm asupra realizrii scopului, iar scopul ne ofer o imagine despre eficiena racordrii aciunii educaionale in idealul educaional asumat. La nivelul realitii educaionale intre ideal, scopuri i obiective educative exist o strans interdependen. Idealul educaiei determin scopurile i obiectivele educative, iar acestea, la randul lor, concretizeaz pe diverse planuri cerinele generale ale idealului. Dac obiectivele i scopurile educaionale nu sunt atinse atunci idealul educaional devine imposibil de realizat. Idealul, scopurile i obiectivele educaionale se constituie intr-un sistem, cluzind intreaga organizare i desfurare a aciunii educaionale. In funcie de idealul educaional, de scopurile i obiectivele preconizate i in vederea realizrii acestora, se organizeaz intregul sistem de invmant, se structureaz coninutul invmantului, se alege i se utilizeaz tehnologia i metodologia educaional considerat a fi cea mai eficient. Odat precizate, scopul i obiectivele educaionale aferente constituie un important criteriu de evaluare al eficienei activitilor educaionale efective.