Factori mutageni biologici

Cei mai importanti factori mutageni biologici sunt

virusurile (rubeolei, oreionului, hepatitei, herpesului
care produc tumori, sarcoame, leucemii) care pot
actiona direct asupra materialului genetic,provocand
urmatoarele efecte mutagene:

- fragmentari cromozomale
-translocatii
-transformarea maligna a celulelor
-modificari ale diviziunii si diferentierii celulare.
 Cel mai important mod prin care virusurile modifica ADN
celulelor gazde este inserarea unor fragmente de ADN proprii
sau preluate din alte celule gazde.Aceste fragmente sunt
functionale in celula gazda si prin exprimare vor determina
sinteza de noi proteine.
Capacitatea virusurilor de a actiona direct asupra materialului
genetic a determinat utilizarea acestora ca vectori prin care sunt
incluse gene utile in genomul altor celule.Aceste gene produc
medicamente sau inlocuiesc gene defecte. Agentii biologici sint
reprezentanti de virusuri, microbi si alti factori, care, prin
alterarea materialului genetic pot produce mutatii.Mutatiile pot
produce mutatii.Mutatiile pot fi grupate in 3 tipuri:genice,
cromozomiale si genomice.
 Primele observatii privind influenta mutagena a unor factori
biologici, manifesta prin aparitia unor defecte congenitale la om
in 1941 s-a descoperit ca virusul rubeolei (Rubella virus) al
pojarelului cauzeaza si embriopatii umane.
            Actiunea teratogena maxima a acestui virus s-a constatat
ca se manifesta in primul trimestru al sarcinii; procentul
de 95% produsi de conceptie afectati in primele 7 saptanmani
scade la 4% in trimestrul II de sarcina. In procentul de 95%
produsi de conceptie afectati intra avorturile cu feti morti in
uter, nou-nascuti morti, decesele din primele zile post-partum si
restul de nou-nascuti cu afectiuni foarte grave.
Contractarea infectiei la inceputul sarcinii antreneaza aparitia
unui numar important de malformatii congenitale: a
sistemului nervos (microcefalie, retard mintal, leziuni ale
urechii interne, surditate, microftalmie, cataracta, atrofie de
iris etc.), a aparatului cardio-vascular, malformatii dentare
etc.
            Virusul rubeolic poate infecta fatul si dupa primul
trimestru de viata intrauterina; aceste infectii tardive induc
tulburari hepatice, cardiace, osoase si tulburari psiho-motorii.
Virusii cunoscuti ca periculosi in
inducerea anomaliilor cromozomiale
mai sunt virusul infectiilor citomegalice
(Cytomegalovirus) si virusul herpetic
(herpesvirus-II); acest ultim virus,
daca infecteaza femeia insarcinata,
poate fi asociat cu herpesul genital
si poate determina afectiuni grave
ale sistemului nervos central,
intarzierea mintala a noului nascut.
Efectele teratogene ale celorlalte virusuri sunt mai mult sau mai putin certe. In
conditii experimentale virusul gripal din grupa "B" determina aparitia
hidrocefaliei. Se pare ca si virusul varicelei determina malformatii
congenitale severe: hipoplazia extremitatilor, a degetelor, leziuni ale
sistemului nervos central, malformatii cardiace, cicatrice cutanate; in cazul
acestui virus, numai un numar mic dintre fetii infectati prezinta malformatii.
           

  Incert este si rolul teratogen al toxoplasmozei, boala determinata de un parazit

intracelular, protozoarul
Toxoplasma gondii.
Sursa de infectare o constituie carnea de porc sau de oaie negatita. Mamele afectate
pot face forme asimptomatice, situatie in care embrionii pot fi sau nu afectati de
malformatii: micro-hidrocefalie, epilepsie, retard mintal, afectiuni retiniene,
calcificari cerebrale, avorturi. Mamele care nu prezinta fenomene clinice de
toxoplasmoza pot naste deseori copii cu tulburari neurologice, cu un coeficient de
inteligenta mai mic.

Proiect executat de Tcaci Ecaterina si Melega Teodora