Otto von Bismarck, prim-ministrul Prusiei, avea un plan de

expansiune a Confederației Germane de Nord din 1866 spre

a include și restul de state germane într-un imperiu, sau
dacă el doar căuta să extindă puterea Regatului Prusiei. Pe
lângă forța Realpolitik (politicii realiste, "pragmatice")
practicată de Bismarck, și alți factori au determinat mai
multe protostate moderne să-și reorganizeze relațiile
politice, economice, militare și diplomatice în secolul al XIX-
lea. Reacțiile împotriva iredentismului danez și a 
naționalismului francez au furnizat puncte focale ale unității
germanilor. Succesele militare în trei războaie regionale au
generat entuziasm și mândrie, pe care politicienii le-au
exploatat pentru a promova unificarea. Această experiență a
fost ecoul realizărilor comune din timpul Războaielor