Unificarea Germaniei

Crearea Imperiului German

În rezultatul finalizării războaielor napoleoniene, între anii 1814 și 1815 a fost convocat
Congresul de la Viena în cadrul căreia s-a decis crearea Confederației Germane din care
urmau să facă parte 39 de state mari și mici.
Însă, la mijlocul sec. XIX, Italia și Germania ajung să fie formate din uniuni slabe, ce nu s-au
putut unifica politic, mișcarea lor de unificare a micilor state din subordine ducând la
schimbări majore din punct de vedere politic și economic pe continentul european.

Relațiile dintre Prusia și Austria și Bătălia de la Sadovo (1866)

Pentru ca Prusia (statul de temelie al Uniunii Germane) să poată crea și menține uniunea,
trebuia să ducă războaie cu Austria, Danemarca și Franța, ce deținea poziția de putere
mondială la acel moment. La acea vreme, cancelarul prusac, Bismarck menținea o politică
echilibrată, creând o alianță militară cu Austria împotriva Danemarcei. Însă, de cealaltă parte,
pentru a putea declara război Austriei reușește să obțină neutralitatea Rusiei și a Franței
printr-o mișcare inteligentă, învingând Austria la Sadovo în 1866. Ulterior, Otto von
Bismarck înțelege că, chiar dacă Austria a devenit slabă în fața Prusiei, Uniunea poate fi
menținută doar prin politică echidistantă, mergând astfel pe o cale pacifistă în raport cu
Austria.

Relațiile dintre Prusia și Franța și neînțelegerile legate de regiunile Alsace

și Lorraine
Învingerea Franței era posibilă doar cu ajutorul anumitor aliați. După ce a creat un echilibru
de putere în rândul statelor vecine, obținând ajutor din partea Austriei și a Rusiei, Bismarck
face un anunț către Franța pentru a deteriora influența acestui stat asupra anumitor principate
germane de rit catolic. Astfel, Uniunea Germană învinge Franța lui Napoleon în Bătălia de la
Sedan, conflictul finalizându-se cu Pacea de la Frankfurt din 1871. Una dintre condițiile
Tratatului, legată de administrarea regiunilor Alsacia și Lorena urma să creeze o dușmănie
lungă dar de asemenea, era să fie unul dintre motivele aflării Franței în tabăra opusă
Germaniei în Primul Război Mondial.
După învingerea Franței la Sedan, Franța napoleoniană cade, în locul său fiind creată
Republica; se crează Împeriul German, Wilhelm I al Prusiei devenind împărat iar Bismarck
cancelar (până la moartea regelui).

Alături de Austro-Ungaria și Rusia, Bismarck crează „Uniunea celor Trei Împărați”, care se
destramă ulterior din cauza unor răscoale ale slavilor din Imperiul Otoman de la mijlocul
anilor 1870. De asemenea, acesta a împiedicat Rusia din a îngenunchia Imperiul Otoman prin
Tratatul de la San Stefano, înoind tratatul la Congresul de la Berlin din 1878.