Războiul Crimeei (4 oct. 1853-30 mar.

1856)

Războiul Crimeei a fost un război purtat între Imperiul Rus și Imperiul Otoman susținut de
către Anglia, Franța și Regatul Sardiniei și a Piemontului, în majoritatea timpului în
vecinătatea Mării Negre. Motivul principal al izbucnirii războiului a fost dorința Imperiului
Rus de a-și mări influența în Marea Mediterană și opoziția statelor europene. Rezultatul
deflagrației a fost învingerea Imperiului Rus.
Cauzele Războiului Crimeei
Implicarea statelor precum Anglia, Franța și Regatul Sardiniei și a Piemontului în deflagrația
dintre Imperiul Rus și cel Otoman a apărut din cauza dorinței acestora de a îndepărta Rusia de
Marea Mediterană și Europa. Cei mai importanți factori ai războiului au fost țarul Petru I al
Rusiei, care dorea să ajungă la mările calde, preferințele Rusiei cu privire la pământurile
sfinte și dorința sa de a controla zonele populate de creștini ortodocși.
Războiul începe în anul 1853 după ocupația Principatelor Române de către Imperiul Rus.
Ulterior, Marile Puteri trimit un ultimatum Rusiei, cerându-i să părăsească imediat zonele
ocupate. Însă ignorarea ultimatumului de către țar a dus la luarea deciziei de a declara război
statului ocupant. Poziționarea statelor europene de partea Imperiului Otoman a avut loc
deoarece s-a creat impresia că prin atacul la adresa statelor românești se dorește schimbarea
soartei Europei de către Imperiul Rus.
După atacul statelor românești, forțele armate ruse cauzează incendierea flotei otomane din
or. Sinop. Însă revendicarea orașului Sevastopol de către forțele aliate duce la înfrângerea
Imperiului Rus și la semnarea Tratatului de la Paris. Războiul Crimeei a început din dorința
statelor europene de a fragmenta Imperiul Otoman dar și de a împiedica Imperiul Rus să-și
extindă teritoriile, acesta fiind și motivul alăturării acestora în războiul ruso-otoman.
Consecințele Războiului Crimeei
După Războiul din Crimeea, visul țarului rus de a ajunge la mările calde se năruie. Înainte de
asediul Principatelor, Rusia trimite un plan de divizare a Imperiului Otoman Angliei însă
ultima alege să treacă de partea statului otoman, fapt care, obligă Imperiul Rus de a lupta pe
cont propriu. De asemenea, prin alianța dintre statele europene și cel otoman, ultimul a ajuns
să fie considerat de asemenea un stat european. Astfel, Imperiul Rus pierde influența în
Balcani și Europa, devenind clar faptul că forțele armate ruse nu au capacitatea de a diviza
Imperiul Otoman pe cont propriu.
Condițiile Tratatului de la Paris
 Statul Otoman este unul european, pământurile sale, fiind în subordinea Europei;
 Imperiul Rus și cel Otoman nu au voie să dețină flote în Marea Neagră;
 Marea Neagră devine teritoriu neutru, doar navele de marfă putând-o traversa;
 Strâmtorile vor fi administrate după Pactul Strâmtorilor, aprobat în 1841;
 Imperiul Rus și cel Otoman vor preda teritoriile ocupate fără ale pierde pe cele
deținute anterior;
 Principatele Române devin zonă autonomă;
 Drepturile nemusulmanilor din Imperiul Otoman stabilite anterior rămân aceleași
nefiind permisă intervenția puterilor externe;
 Orice navă de marfă va putea traversa Dunărea.

Importanța Războiului Crimeei

Războiul Crimeei a fost privit ca un război modern și inovativ deoarece în acest război au
fost utilizate pentru prima dată căile ferate și telegraful. Primele poze de război au fost
făcute anume pe durata Războiului Crimeei. Chiar dacă Imperiul Otoman se consideră
victorios în acest război, Tratatul de la Paris, semnat la finele războiului a dus la
îndepărtarea statului de inovațiile apărute în acea vreme în domeniul economic, politic și
militar din cauza fermanului implementat la acea vreme. De asemenea, creditele luate de
către Imperiu de la statul englez a permis ultimului să dețină control asupra situației
politice și economice a Imperiului Otoman.

Condițiile fermanului (Islahat Fermanı)

- Fermanul susține condițiile fermanurilor tanzimat;
- Nevoile nemusulmanilor vor fi aduse la cunoștința statului (Bab-ı Ali) prin adunările
formate în patriarhate;
- Se va decide metoda de alegere a patriarhilor;
- Mai marii cultelor religioase nemusulmane vor primi salarii de la stat;
- Se va permite renovarea lăcașelor de cult nemusulmane și contruirea altelor noi;
- Fiecare cetățean va avea libertatea de a-și practica religia;
- Nu se va permite nici un fel de înjosire pe plan religios, etnic sau de gen;
- Nu vor exista diferențe religioase în cadrul angajărilor de oficiali, în școli sau armată.
Cei ce nu doresc să facă serviciu militar vor plăti echivalentul;
- Nu se vor admite torturile și pedepsele. Cei ce vor recurge la astfel de gesturi vor fi
pedepsiți;
- Nu va exista diferență religioasă la plata impozitelor;
- Nemusulmanii vor avea posibilitatea de a deține bunuri pe teritoriul Imperiului
Otoman;
- În cadrul judecăților, două persoane, adepte a diferitor religii, vor fi judecate în
judecătorii mixte. Dacă ambele părți sunt adepți a unei religii nemusulmane, vor putea
alege să fie judecați după propriul patriarhat. La proces toți martorii vor avea drepturi
și influență egală, indiferent de proviniența lor religioasă.