MĂRFURI DIN LEMN

material
Lemnul organic, de
origine
vegetală

ţesut al
plantelor
superioare

poros şi
fag, stejar, anizotrop
molid,
frasin, tei,
ulm, plop materie primă
valoroasă
pt.multe
domenii
 modul cum sunt grupate diferitele
Structura
elemente anatomice care alcătuiesc
lemnului
masa lemnoasă

perpendiculară pe
3 secţiuni transversală
axa trunchiului

de-aungul axei
radială
trunchiului
paralelă cu axa
tangenţială trunchiului şi
tangentă la inelele
anuale
structura microscopică
lemnului
macroscopică
 Structura
ţesuturi
microscopică
trahee
1.Ţesut de conducere a (foiase)
sevei brute din sol spre celule
frunze traheide
(răşinoase)
2.Ţesutul de determină textura
rezistenţă lemnului

celule cu pereţi
Ţesutul de nutriţie subţiri prin care
şi rezervă circulă substanţele
(parenchim) hrănitoare sinteizate
în frunze

Ţesuturi cu funcţii secretă: răşini,

uleiuri volatile,
speciale taninuri
 Structura
zone
macroscopică

scoarţa ţesut
externă mort
1. Scoarţa
ţesut viu
scoarţa
(ţesut
internă
liberian)
stratul generator
de creştere în
grosime
2. Cambiul
format dintr-un
singur rând de
celule vii care
înconjoară tulpina
3. Alburnul între duramen şi cambiu

conţinut ridicat de
umiditate

serveşte la circulaţia sevei

brute şi pt depozitarea
unor substanţe de rezervă

lemnul→ mai uşor, mai elastic,

mai permeabil şi cu rezistenţă
mecanică mai slabă
 partea cea mai
4. Duramenul
valoroasă şi
(lemn matur)
rezistentă a lemnului

puţin
permeabilă la
lichide

se formează la vârste
diferite în funcţie de
specie prin duramificarea
alburnului
volumul pe
care-l ocupă
variază funcţie
de specie
 partea centrală a
5. Măduva trunchiului
ţesut poros, moale, de
culoare mai închisă
decât restul lemnului
proprietăţi mecanice
inferioare → se înlătură în
proc.de producţie
zone concentrice în care
6. Inelele
sunt grupate elementele
anuale
anatomice ale lemnului
dezvoltate într-un an
lemn poros, culoare
primăvara
timpuriu deschisă
lemn mai dens, culoare mai
târziu vara
închisă
 linii radiale ce pleacă de la
7. Razele
măduvă şi străbat inelele
medulare
anuale până la exterior

lucioase, mai închise la

culoare decât restul
lemnului

rol ornamental, dau

luciu lemnului

goluri mici, numai la

8. Porii foiase, determină
(vasele) porozitatea şi textura
lemnului
 Compoziţia
a) Substanţe
chimică a
organice
lemnului

Principale
Secundare
90-95%

celuloza, răşini, uleiuri eterice,

hemiceluloza, lignina taninuri, gume,
pigmenţi

subst.macromoleculară
Celuloza din grupa polizaharidelor

60-70% fibre (rol se depune pe

din masa de fier pereţii interiori
lemnoasă beton) ai celulei
lemnului
 15-27% din compoziţia
Hemiceluloza
membranelor celulare

un polizaharid

Lignina rezistenţă mecanică

(rol de liant)

25% din se formează pe măsură

masa ce îmbătrânesc celulele
lemnoasă lemnoase

determină mirosul
Eteri
specific

Coloranţi determină culoarea

 coaja de tăbăcirea
Taninuri stejar pieilor

arborele peste 30%

chebraccio tanin

Răşini aproximativ 1%

Guma
arborele achaccio
arabică

Alcaloizi chinina

30-60% apă funcţie de

b) Apa
specie, vîrstă, anotimp

c) săruri de K, Na, Ca, Mg

Subst.minerale (0,5-0,9%)
 Proprităţile lemnului

a) Culoarea influenţată de

specie, climă,
sănătatea și
poate fi conținutul de
apă al arborelui

- albă → brad, molid,

carpen
- galbenă → salcâm
- cărămizie → palisandru se pune în
- roşu închis → mahon evidenţă prin
(acaju) lăcuire şi
- brună → ulm, stejar, fag lustruire
- brun negru → nuc
- neagră → abanos
 proprietatea lemnului de a
b) Luciul reflecta lumina

rol important →
razele medulare
- mătăsos → paltin, ulm
poate fi - argintiu → mesteacăn
- auriu → salcâm
dată de mărimea şi modul de
c) Textura grupare a elementelor
anatomice

caracteristică fiecărei specii

poate fi
- foarte fină → mahon, tisă
- fină → nuc, paltin
- semifină → mesteacăn
- aspră → stejar, ulm
 influenţat de elementele
structurale
d) Desenul
evidenţiat prin modul de
tăiere
cele mai
decorative în secţiune radială şi
desene tangenţială

caracteristic fiecărei
e) Mirosul
specii

excepţie → răşinoasele,
slab stejarul şi speciile
exotice (santal)
 influenţată de: specie,
f) Masa
porozitate, structură,
specifică
umiditate, vârstă, climă

lemnul - foarte greu → ρ > 0,8g/cm3 → stejar

poate fi: - greu → ρ - 0,7-0,8g/cm3 → salcâm,
carpen
- semigreu → ρ – 0,6-0,7g/cm3 →
gorun, frasin
- semiuşor → ρ – 0,5-0,6g/cm3 →
castan, nuc,
- uşor → ρ – 0,4-0,5g/cm3 → brad,
molid
g) Umiditatea
procentul de apă pe care îl
conţine lemnul
influenţează
- lemnul verde → ≈ 45%
propriet. - lemnul uscat → 12-
mecanice şi 15%
 se datorează
h) Umflarea şi
higroscopicită-
contragerea ţii lemnului
măreşte volumul
umflare
prin absorbţia apei
reduce
contragere dimensiunile prin
pierderea apei
influenţează negativ
lemnul utilizat
pentru mobilă şi
construcţii
i) Puterea căldura obţinută prin
calorică arderea 1Kg de lemn

variază în
cuprinsă între 3100
funcţie de – 5300 Kcal/Kg
specie
 fenomene de
j) Proprietățile rezonanaţă şi
acustice amortizare a sunetelor
de către lemn
însuşirea de a conduce, amplifica şi
rezonanţa a da un anumit timbru vibraţiilor
sonore

lemn de molid, pin, paltin,

rezonanţă abanos

rezistenţa pe care o opune

k) Duritatea lemnul la acţiunea unor
forţe exterioare

- f.dur → corn, mesteacăn

lemnul - dur → tisă,salcâm, frasin
poate fi - semidur → larice, stejar
- moale → plop, tei, brad
 devieri calitatea
Defectele de la Influen
lemnului starea -ţează
normală domeniile
de
după cauza
utilizare
apariţiei

1. Defecte de micşorează randamentul la

formă ale prelucrarea mecanică şi
trunchiului influenţează anumite proprietăţi

devierea de la linia
Curbura
dreaptă a axei

rezistenţă
scăzută la
compresiune
 descreşterea accentuată a
Conicitatea diametrului trunchiului pe o
lungime relativ mică

mai des la foioase

forma ovală a secţiunii

Ovalitatea
transversale

valuri longitudinale care

Canelura dau contur sinuos
secţiunii transversale
2. Defecte de anomalii ale
structură elementelor anatomice

deplasarea laterală a măduvei

Excentricitatea dacă arborele a crescut în pante
abrupte şi a fost expus inegal la
soare
micşorează
rezistenţa
mecanică
abatere de la linia răsucite,
Fibre deviate
dreaptă a axei ondulate,
anormal
longitudinale creţe

Inimi creşterea la un loc a mai

concrescute multor tulpini
 afectează
cele mai elasticitatea,
Noduri
frecvente propriet.meca-
nice
Discontinui- ruperii
Crăpături tăţi în masa elementelor
lemnului anatomice

cadranură gelivură rulură

crăpătura crăpături
urmează linia ruperea din concentrice
razelor medulare exterior spre care urmează
din centru spre interior linia inelelor
exterior anuale
provocată de datorită
vânturilor
putrezirea gerului
măduvei puternice
timpuriu
3. Defecte
acţiunii insectelor,
cauzate de
paraziţilor, bacteriilor,
factori
ciupercilor
biologici
găuri, putregai, mucegai care
micşorează rezistenţa lemnului

4. Defecte agenţi atmosferici,

cauzate de animale sălbatice, de la
alţi factori marcare

răni, cicatrici, depuneri

anormale de răşină