ASPECTE PRIVIND VEGETATIA

PARCULUI DENDROLOGIC
ARCALIA
Profesor coordonator: Cristina Rusu
Elev: Oniga Ovidiu Antonio
 Cuprins:

I. Introducere IV. Vegetația parcului Arcalia

II. Parcul dendrologic Arcalia aspecte V. Fenomene de risc asociate în parcul

fizico-geografice dendrologic Arcalia

III. Istoricul parcului dendrologic Arcalia VI. Propuneri de dezvoltare durabilă a

parcului dendrologic Arcalia
 I. Introducere
Natura județului Bistrița-Năsăud ascunde
adevărate colțuri de rai, unele dintre acestea
prea puțin cunoscute, inclusiv la nivel
județean. Este și cazul Parcul dendrologic
Arcalia, situat la doar 17 km de municipiul
Bistrița, dar puțin cunoscut de bistrițeni, deși
cuprinde specii vegetale rare și constituie o
adevărată oază de liniște și de recreere.
Activităţile de cercetare desfăşurate pentru atingerea
obiectivelor propuse, pot fi sintetizate în trei categorii:
activităţi de informare şi documentare, activităţi de teren şi
activităţi de reprezentare, interpretare şi analizare a
rezultatelor.
În timpul cercetărilor am avut ocazia să întâlnim și câțiva
dintre vizitatorii acestui loc minunat
 II. Parcul dendrologic Arcalia aspecte fizico-geografice

Parcul dendrologic Arcalia se află în satul Arcalia (comuna Șieu-Măgheruș), unul dintre cele mai
vechi sate ale județului Bistrița-Năsăud, atestat documentar în pirma jumătate a secolului al XIV-
lea. Localitatea Arcalia se află situate la 17 km de orașul Bistrița, accesul în sat realizându-se prin
intermediul DN 17 (Bistrița-Sărățel) apoi a DJ 172 G (Sărățel-Arcalia) și a haltei CFR Arcalia
(aflată pe ruta Bistrița-Beclean). Limitele parcului sunt marcate în mare parte pe teren, un gard
înconjurând aproximativ 90% din suprafața acestuia.
 Din punct de fizico-geografic, Parcul dendrologic Arcalia se află la marginea nordică a Câmpiei
Transilvaniei, în lungul Văii Șieului, acolo unde acest râu meandrează puternic, lățimea văii atingând
între Arcalia și Șieu Măgheruș 2,5 km lățime. În perimetrul parcului dendrologic, relieful este format din
dealuri cu culmi lungi, ce nu depășesc 500 de metri și terase extinse ale râului Șiei, parcul fiind situat, de-
altfel pe una dintre aceste terase.

III. Istoricul parcului dendrologic Arcalia

Parcul a fost amenajat la sfârșitul secolului al XIX-lea de către groful Janos Bethlen, mare iubitor de
natură, unul dintre cei mai bogați oameni ai locului, care a amenajat, pe domeniul de la Arcalia, unul
dintre cele mai frumoase parcuri în stil englezesc din Transilvania. Lucrările de amenajare au fost
minuțios proiectate chiar de grof, după cum reiese din notele păstrate în castel. Totodată, groful
Bethlen a înființat la Arcalia o herghelie cu rase de cai dintre cele mai renumite.
Un descendent al familiei contelui Janos
Bethlen, Bela Bethlen, a reamenajat
parcul în jurul anului 1880,
transformându-l în parcul dendrologic
existent și astăzi. Același nobil a
construit castelul din parc, în stil mauro-
bizantin, singurul de acest fel din
Transilvania (din păcate castelul este
închis momentan pentru renovări)
 IV. Vegetația
parcului
dendrologic
Arcalia

Din punct de vedere al vegetației, Parcul

dendrologic Arcalia se află în zona pădurilor
de foioase, dar condițiile climatice au permis
aclimatizarea unui mare număr de specii
vegetale din flora altor continente. Astfel, pe
suprafața de 16,5 hectare a parcului, se află o
mare biodiversitate floristică ce include
aproximativ 150 de specii arborescente și
arbustive, autohtone și exotice, unele dintre
acestea aduse dn cele mai îndepărtate regiuni
ale lumii.
Arborele de lalelea
Catalpa
Cimișir (mărișor turcesc)
Stejar de ceară Ațar american
Bradul argintiu

Ienupăr de Virginia
Chiparosul de baltă

Tsuga
 V. FENOMENE DE RISC ASOCIATE VEGETAȚIEI DIN
PARCUL DENDROLOGIC ARCALIA
Principalele riscuri natuarle care pot afecta vegetația arborescentă din Parcul dendrologic Arcalia sunt
următoarele:

• Vârsta îndelungată a unor arbori exotici (peste 100 ani), ceea ce determină degradarea acestora, unele
exemplare având crengile uscate; este și cazul arborelui de lalea ce constituie una dintre principalele
atracții ale parcului dendrologic;

• Furtunile puternice care au dus la căderea unor arbori, trunchiurile unora dintre aceștia, căzute în urmă
cu mai mulți ani, fiind prezente încă în parc;

• Seceta din unii ani care poate duce la uscarea crengilor unor arbori sau arbuști, aspect ce poate fi
observat în cazul mai multor arbori prezenți în parc (exotici și indgeni).
 VI. PROPUNERI DE DEZVOLTARE DURABILĂ A PARCULUI
DENDROLOGIC ARCALIA

• Înlocuirea arborilor din specii rare, care sunt bătrâni și au crengi uscate, cu arbori din aceeași specie:

• Îndepărtarea arborilor din flora autohtonă afectați de secetă sau de furtuni;

• Aclimatizarea altor specii de arbori din specii rare, mai ales că suprafața mare a parcului ar impune o
mai mare biodiversitate floristică

• Amenajarea unui punct zoologic în cuprinsul parcului dendrologic

• Organizarea unor tabere de cercetare sau recreere în parc;

MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE