Dezvoltarea limbajului la copilul mic

Debutul vieții
Până când are loc nașterea, omul parcurge un proces
îndelungat de formare. De acest proces natural depinde atât
evoluția, cât și dezvoltarea ulterioară a vieții. Se consideră că
viața intrauterină este perioada în care are loc cea mai intensă
dezvoltare a omului.
În perioada fetală timpurie se desfășoară o multitudine de
modificări ce au ca rezultat formarea celor 3 straturi :
ectoderm, mezoderm și endoderm.
Este important de remarcat faptul că pe la 16-20 de săptămâni
apar mișcări ale buzelor, iar la 32 de săptămâni își fac simțită
prezența primele reacții vocale și comunicative. (Verza Emil,
1993, p. 23-24)
 Nașterea și condițiile de
normalizare
Copilașii normali se nasc la 9 luni și au în general o
greutate cuprinsă între ±3300 gr și ±3500 gr, iar
lungimea acestora variază între ± 49-60 de cm. În
primele zile este absolut normal ca bebelușul să scadă
în greutate. Capul este mai mare decât corpul,
membrele inferioare și superioare sunt ceva mai
scurte, pielea este roșiatică și puțin tumefiată. În cea
mai mare parte a timpului copilul nou-născut doarme
(circa 4/5 din 24 de ore). O dată cu trecerea timpului,
raportul somn-stare de veghe va suferi modificări.
Dezvoltarea timpurie a copilului
În ontogeneza timpurie trebuințele fiziologice au un rol foarte important.
Înițial se constituie obișnuințele alimentare primare, ca mai apoi să
devină active trebuințele de supraviețuire, ce se realizează prin mișcare și
țipăt. Trebuințele psihologice ce sunt strict legate de prezența adulților și
de modul de relaționare cu aceștia sunt și ele de o mare importanță
Acuitatea senzorială se dezvoltă, iar pe baza unor componente ale
senzorialității se consituie diverse reacții senzoriale implicate în
adaptarea mai înaltă în ceea ce privește socializarea și comunicarea.
Senzorialitatea de contact este evidențiată prin intermediul gustului,
mirosului și tactului.
Percepția apare și se structurează o dată cu dezvoltarea funcționalității
analizatorilor. Împreună cu percepțiile, reprezentările sunt un element
constitutiv al imaginii coerente și complexe a mediului ambiant.
Piaget a descris șase etape în cadrul dezvoltării senzorial-motorii și anume:
1) de la naștere la 1 lună-predomină reflexele (inițial cele necondiționate,
apoi cele condiționate)
2) de la o lună la 4 luni-apare acomodarea și coordonarea reflexelor
3) de la 4 la 8 luni-copilul este mai atent la lucrurile din jurul său și la
persoanele interesante
4) de la 8-12 luni-copilul se adaptează mai ușor și se folosește de anticipație
5) de la 12-18 luni-copilul explorează și cunoaște mediul înconjurător prin
intermediul experienței active
6) de la 18-24 luni-își fac simțită prezența mijloace de achiziție și acomodare
ce au la bază combinații mintale, utile de altfel pentru dezvoltarea copilului.
(Verza Emil, 1993, p. 33)
Comunicarea reprezintă unul din aspectele de bază ale adaptării. Este
importantă în această etapă comunicarea nonverbală. Drept exemplu, la 3-4
săptămâni copilul zâmbește ca răspuns la zâmbetul unui adult sau la un discurs
afectiv al mamei. Apoi, pe la 4-5 luni copilul reușește să înțeleagă anumite
aspecte comunicaționale observând mimica adultului. Gestica mâinilor este mai
diversificată după 6-7 luni, fiind dominate de intenții afective, indicând refuzul
sau fiind un semnal al contactului social (o formă de salut).
Gânguritul reprezintă forma elementară, incipientă a vorbirii. Inițial cuprinde
vocale neclare, care cu timpul se transformă în unele clare. După 4 luni au loc
articulări de vocale combinate cu consoane. Sunetul “ r “este ultimul care poate
fi pronunțat.
Aproximativ la vârsta de 5 luni apare procesul de lalațiune, care reprezintă o
emisie intensă de silabe repetate. Spre sfârșitul lunii a 10-a copilul își îndreaptă
atenția către cuvinte, care devin importante elemente ale comunicării și
adaptării la mediul înconjurător.
Perioada Antepreșcolară
 Perioada antepreșcolară este încadrată între 1 și 3 ani. În această perioadă se remarcă
diferențele dintre copii datorate specificului epocii, al țării și al limbii materne.
Caracterul formativ se constituie atât prin intermediul întregii activități desfășurate de
către copil, cât și prin intermediul sistemului de relații cu cei din jurul său.
 Tot în această perioadă are loc consolidarea autonomiei, copilul devenind din ce în ce mai
independent , dar și nuanțarea comunicării verbale, ce reprezintă practic un stimulet al
întregii activități psihice.
 Se remarcă faptul că această perioadă este una în care copilul este relativ adaptat la
mediul sau imediat, însă apar diverse dificultăți când vine vorba de mediul social.
 Prima copilărie poate fi împărțită în trei subperioade, dupa cum urmează:
 Între 12-18 luni - se consolidează mersul și copilul percepe mai bine mediul înconjurător
 Între 18-28 luni – are loc o dezvoltare accentuată a limbajului și apare o adaptare mai
complexă la diferitele situații de viață. În ceea ce privește comunicarea, copilul pronunță
corect sunetele și realizează diferențieri între ele.
 După 2 ani și jumătate- se dezvoltă înțelegerea semnificației cuvintelor adulților și copilul
devine sensibil față de persoanele din jurul său. (Verza Emil, 1993, p. 36-37)
Sistemul nervos se dezvoltă intens, creierul devenind similar cu cel al adultului.
Însă, predomină excitația când vine vorba de raportul dintre excitație și inhibiție
și de aceea un anumit grad de instabilitate motorie se menține.
Pe lângă dezvoltarea mișcărilor legate de mers, apare și o dezvoltare accentuată a
motricității fine.
Încă de la vârsta de un an, copilul înțelege semnificația multor cuvinte și poate
rosti cuvinte familiare, relativ corect.
În psihologie au fost descrise trei tipuri de limbaj și anume(Verza Emil, 1993, p.
38-39):
1) limbajul de circulație restrânsă, utilizat între copil și persoanele din mediul
apropiat (cuprinde onomatopee, holofraze, cuvinte circumstanțiale)
2) limbajul situativ (reprezentat de cuvinte concrete, structură gramaticală, forme
verbale eliptice și gestică)
3) limbajul contextual (vorbirea are un text și un context discret)
O dată cu trecerea timpului se verbalizează o mare parte a experienței senzoriale
afective (dulce, acru, amar, sărat) prin intermediul integratorilor de tip evaluativ (bun
și rău). De asemenea, copilul este capabil să evalueze experiența odorifică în termeni
de frumos și urât.
Copilul începe să pună din ce în ce mai multe întrebări pentru a-și satisface
curiozitatea. De asemenea, își exprimă verbal sentimentele, dorințele, nevoile, voința.
Comportamentul este mai bine organizat, grație reprezentării și anticipării acțiunii
înaintea efectuării ei în plan practic.
Copilul posedă o capacitate de înțelegere mai extinsă, în ceea ce privește motivele,
acțiunile și experiențele.
Cele două principii care intervin în realizarea pronunției este principiul economiei
(tendința de a scurta cuvintele mai lungi și înlocuirea articulațiilor dificile cu unele
mai simple) și principiul repetiției (tendința de a repeta silabele accentuate ale
cuvintelor, de a inversa sunetele sau silabele în cuvinte)
Pe la vârsta de 3 ani, copilul parcurge o etapă interogativă (“de ce?”,”cum?”).
Curiozitatea bazată pe atracția interdicției este și ea activă la copilul în vârstă de 3 ani.
Perioada preșcolară
Perioada preșcolară este încadrată între 3 și 6 ani și este caracterizată printr-o dezvoltare
complexă. În această perioadă copilul își lărgește contactul cu mediul social și asimilează
noi modele de viață. Astfel, învață cum să se raporteze și cum să își gestioneze emoțiile la
situații noi.
Personalitatea copilului se conturează mult mai bine în această perioadă, iar abilitățile de
comunicare și de cunoaștere se dezvoltă. Capacitățile senzoriale și cele perceptive se
dezvoltă și o dată cu ele se conturează noi forme privitoare la reprezentările memoriei și
imaginației.
Tipul fundamental de activitate este reprezentat prin joc, iar prin intermediul jocului sunt
facilitate anumite tipuri de relații, ajungându-se la o mai fină diferențiere a conduitelor față
de celelalte persoane din jur, aparand jocul de rol.
Copilul se dezvoltă fizic în această perioadă, suferind modificări în ceea ce privește
înălțimea și greutatea. Organismul în întregime capătă mai multă elasticitate iar mișcările
devin mai sigure.
În cadrul acestei perioade are loc departajarea zonelor vorbirii și se fixează dominanța
asimetrică a uneia din cele 2 emisfere (astfel copilul va fi dreptaci, stângaci sau
ambidextru).
Perioada preșcolară poate fi divizată în trei subperioade(Verza Emil,
1993, p. 51-52) și anume: cea a preșcolarului mic (3-4 ani), cea a
preșcolarului mijlociu (4-5 ani) și cea a preșcolarului mare (5-6 ani).
Prima perioadă este caracterizată prin creșterea dorințelor, aspirațiilor
și intereselor necesare pentru satisfacerea plăcerii de investigare,
explorare a mediului înconjurător. Integrarea la grădiniță este dificilă,
datorită dependenței copilului preșcolar mic de adult.
În ceea ce privește preșcolarul de vârstă mijlocie, se observă progrese
notabile atât în ceea ce privește motricitatea, cât și funcțiile cognitive.
Preșcolarul mare este mai bine adaptat mediului înconjurător, dă
dovadă de o creștere a nivelului intelectiv, înțelegând raportul de
cauzalitate în producerea evenimentelor și dorește să fie de ajutor
adulților.
Planul senzorio-perceptiv se dezvoltă foarte mult, tactul
devenind un simț de control și susținere a văzului și
auzului.
În această perioadă se consolidează generalizările
cantitative precum: mărimea (lung, lat, înalt), cantitatea
(mult puțin, foarte puțin ),spațiale (lângă, sub, pe, departe
etc), comparația (la fel , tot atât etc).
Datorită vorbirii, se dezvoltă capacitatea de memorare a
preșcolarului. Concentrarea atenției variază de la 5-7
minute la preșcolarul mic la 12-14 minute la preșcolarul
mijlociu și 20-25 de minute la preșcolarul mare.
Datorită vorbirii, se dezvoltă capacitatea de memorare a preșcolarului.
Concentrarea atenției variază de la 5-7 minute la preșcolarul mic la 12-14
minute la preșcolarul mijlociu și 20-25 de minute la preșcolarul mare.
Comunicarea verbală în copilărie influențează totalitatea abilităților
sociale ale omului (inclusiv stilul de comunicare), personalitatea și
estetica exprimării gândirii.
La preșcolar, limbajul joacă rolul unui “instrument activ și deosebit de
complex al relației copilului cu cei din jurul său și în același timp, un
instrument de organizare a activității psihice. “(Verza Emil, 1993, p. 58)
Din punct de vedere gramatical, atât băieții, cât și fetele utilizează în
mod predominant în primul rând substabtivele, conjuncțiile și
prepozițiile și mai apoi verbele.
 POEZII LOGOPEDICE
Miți Iepurașul
Miți se linge pe botic, Eu ca iepurașul sar,
După ce-a băut lăptic. Mă gudur ca un bondar,
Și apoi ea se spală, Bat din palme cu putere
Scoțând limbuța afară. Zâmbesc cu multă plăcere.
Autor: Pană Mihaela Andeea  
  Gâtu-ncet eu mi-l rotesc
Onomatopee Și de două ori clipesc!
Șoricelul a venit, Din picioare fac trop-trop
Chiț!Chiț!Sunt fericit! Trimit o bezea și stop.
Ursul miere a găsit, Autor:Șerban Elena-Maria
Mor!Mor!Sunt multumit!  
Pasărea zboară voioasă,  
Cip-Cirip!Ajung acasă!
Cățelul roade un os,
Ham1Ham!Eu sunt Voios!
Pisicul bea lăptic,
Miau!Miau!Sunt și eu mic!
Autor:Șerban Elena-Maria
Jocuri pentru dezvoltarea limbajului
Cutia cu surprize (Autor Șerban Elena Maria)
Într-o cutie puneți diferite obiecte. Apoi îl legați la
ochi pe copil și îl puneți pe copil să pipăie obiectul luat
din cutie și să spună ce este.  
Se poate juca și cu ochii deschiși, pur și simplu copilul
ia câte un obiect și voi rostiți numele obiectului ales,
urmânc ca și copilul să rostească.
Ce văd ochii mei? (Autor Șerban Elena Maria)
• Copilul este rugat să spună cât mai multe obiecte din
cameră. Jocul se poate complica punându-l pe copil să
spună cât mai multe cuvinte de o anumită culoare sau
de o anumită formă.
Idei pentru DACTILOPICTURĂ
EDUCAREA RESPIRAȚIEI
EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC
 LINK-URI UTILE

https://jucarii-vorbarete.ro/
http://www.omfal.ro/
http://ajutamasacresc.ro/instrumente-logopedice
http://www.manutepricepute.ro/
https://www.facebook.com/commerce/products/1550
060595057966/
Vă mulțumim pentru participare! 