COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN.

CHIŞINĂU

Formarea adaptărilor şi rolul lor în evoluţie

Elaborat: profesor biologie Ion Bodean

 Chestionar
• Adaptările ca mecanism de supraveţuire;
• Imitaţiile;
• Adaptări prin coloraţie:
• a) camuflajul,
• b)umbra criptică,
• c) contopirea cu mediul,
• d) demonstraţia,
• e) hibernarea,
• f) mimetismul
• h) mimicrie colectivă,
• g) mimicrie agresivă.
 competenţe

• Elucidarea mecanismelor de formare a

adaptărilor; rolul primordial al selecţiei
naturale;
• Formarea capacităţilor de analiză a
factorilor direcţionali în procesul de
formare a adaptărilor.
 Adaptările ca mecanism de supraveţuire
• O condiţie obligatorie pentru supraveţuirea organismelor în
suma condiţiilor de existenţă, este capacitaea lor de
recepţionare şi reacţionarea adecvată la modificarea acestor
condiţii. (condiţiile mediului abiotic; - temperatură, iluminare,
salinitate...etc., cât şi condiţiile mediului biotic; - rezultatul
interacţiunii cu totalitatea speciilor conveţuitoare pe arealul
dat).
• Cu cât suma condiţiilor de existenţă este mai variabilă pe un
anumit interval de timp, cu atât organismele din arealul dat sunt
puse în faţa dilemei: se adaptează şi supraveţuies (prin
caractere noi care le sporesc viabilitatea în comparaţie cu
organismele aceleeaşi specii la care nu se manifestă noile
caractere), sau sunt înlăturate de selecţia naturală ca
necompetive în noile condiţii de existenţă.
• Indeferent de mecanismul formării, oricare adaptare serveşte
organismul în procesul de supraveţuire numai în condiţiile în
care s-a format
Imitaţiile
• Coloraţia homocromă
(criptică) este o coloraţie
de camuflaj, care ţine de
apărarea pasivă.
Coloraţia pielii imită
coloraţia mediului
înconjurător. Ca
exemplu poate servi
broasca Hyla arenicolor
care imită coloraţia
granitului pe care
staţionează
Imitaţii
imitaţii
Adaptări prin coloraţie
• Coloraţie deceptivă
(de avertizare) a unui
fluture; organismele
sunt dotate cu
organe de apărare,
atac, sau sunt
otrăvitoare. Punctele
de pe aripi (ochii
falşi) decepţionează
posibilii prădători;
mişcarea aripilor
crează impresia unui
atac.
Camuflajul
Camuflajul (coloraţia
criptică) Permite
organismelor să se
confunde cu mediul
de existenţă la
staţionare (la
mişcare adaptarea
îşi piede valoarea).
Este caracteristică
pentru organismele
lipsite de mijloace
active de apărare şi
atac
Camuflaj

• Tuatra –
reptilă din
Noua
Zelandă-
parcul
naţional
Karori
Efectul ,,de umbră criptică”
Un efect particular al
coloraţiei criptice este
coloraţia cu ,,efect de
umbră criptică”. E
caracteristică pentru
organismele acvatice
deoarece în apă umbra
cade numai de sus;
partea dorsală a
corpului are nuanţe mai
întunecate ca partea
abdominală.
Efectul contopirii cu mediul la organismele acvatice

Pentru multe organisme

acvatice ca mijloc de
camuflaj serveşte corpul
străveziu;în aceste
cazuri organismele
posesoare a tipului dat
de adaptare devin greu
de observat atât de
prădători cât şi de prada
potenţială.
Demonstraţia
Organismele posesoare a
acestui colorit nu posedă
sisteme active de apărare
şi nu sunt otrăvitoare.
Acest colorit nu e vizibil
totdeauna spre deosebire
de coloraţia de avertizare,
ci doar în timpul atacului,
aripile se desfac şi
dezorientează atacatorul
prin efect spontan;
mişcarea ,,ochilor”, joc de
culori, care dau timp pentru
retragere.
Coloraţie criptică
• În acest caz, petele
multicolore, liniile,
pe corpul potenţialei
victime face greu de
apreciat conturul real
al corpului jertfei,(nu
este perceput ca un
tot întreg) fapt care
de cele mai dese ori
îl face să renunţe.
Hibernarea ca adaptare pentru supraveţuire

• Una din adaptări la ciclul

sezonier de activitate
este hibernarea –
adaptare la insuficienţă
de condiţii pentru
existenţă pentru o
anumită perioadă a
anului.În perioada
hibernării ritmul
proceselor vitale se
încetineşte considerabil
Mimetismul
• Formele lipsite de
mijloace de apărare
“imită” formele
posesoare prin
prezenţa petelor
cromatice care dau
un aspect ,,veridic”
al formei sau
obiectului imitat.
• Omida care
se ,,crede” şarpe...
Mimetismul batesian
• Asemănarea foarte puternică
cu forme ce posedă mijloace
de apărare prin formă, colorit,
comportament.
• În stânga – musca în costul de
vespe;
Mimetism mullerian
• Speciile care au un
areal comun, dispun de
mijloace similare de
protecţie, se aseamănă
între ele.
• Priorităţi: - prădătorii
evită organismele
asemănătoare, nu este
nevoie de ,,memorizat”
diferenţele.
Mimicrie colectivă
Grupe mari de indivizi
de mărimi mici
formează aglomerări
de dimensiuni mari,
fapt care sporeşte
probabilitatea de
supraveţuire;unii
prădători
pierd ,,orientarea” şi
prada se salvează.
Acest tip de mimicrie e
caracteristic pentru
veţuitoarele marine.
Mimicrie agresivă
• Atragerea prăzii prin
excrescenţe mişcătoare
ce imită viermi, sau prin
,,joc de lumini”.
 Bibliografie
peşterile.blogspot.com;
latifa.ro;
e – pets.ro;
wikipedia.org;
naturacuriosa.blogspot.com;
01 varvara.wordpress.com;
delfin.ru;
descopera.org;
vedetepenet.ro;
zooland.ro.