GRUPELE ETOLOGICE DE ORGANIZARE A ANIMALELOR

INTRODUCERE

Etologia este știința care se ocupă de

studiul comportamentului (obiceiuri și
deprinderi) atât a animalelor (etologia
animală) cât și a oamenilor (etologia
umană).
Etimologia cuvântului
este etos + logos („comportament” +
„știință”) în limba greacă.
Cei care, în anul 1966 au pus bazele acestei
ramuri a etologiei, au
fost zoologii austrieci Karl von Frisch
(1886-1982) și Konrad Lorenz (1903-1989)
și colegul lor olandez Nikolaas
Tinbergen (1907-1988)
 CARACTERISTICA GENERALĂ
O populație reprezintǎ un grup de indivizi ce aparțin aceleiași specii și care
trǎiesc pe același teritoriu. Aceastǎ definiție are douǎ componente, una geneticǎ
(indivizi ce aparțin aceleiași specii) și una spațială (indivizi ce trǎiesc pe același
teritoriu), însă populațiile nu sunt omogene nici din punct de vedere genetic, nici
spațial, ele sunt caracterizate de o serie de parametri: 
* Structură biologică (de vîrste, de sex) este definită de numărul claselor de
vârstă, amplitudinea acestora și distribuția efectivului populației pe clase de
vârstă.
* Structura genetică descrie cât de uniformă este frecvența genelor și a
genotipurilor. Aceasta este principala cale de estimare cantitativă a ratei
transformărilor adaptative și a posibilităților de răspuns ale populațiilor naturale
la modificările presiunii mediului. 
* Structura spațială (distribuția în spațiu) descrie variația densității dintr-o
populație. Populațiile naturale pot avea distribuție spațială întâmplătoare,
uniformă sau grupată. 
 Modul de viata solitar
Semnificația biologică
 Indivizii populatiei sunt independenti si izolati unul de altul
la anumite etape ale ciclului vital;
 Modul de viata solitar
 La speciile ce duc un mod de viata solitar deseori pot forma
acumulări temporare de indivizi, în locuri de iernare,
perioada de reproducere;

Coccinellidae
Carabidae
 Modul de viata solitar

 Unele specii pot forma cupluri părintești;

 Masculii se împerechează cu mai multe femele

Familiile

Pe termen scurt: Pe toata viata:

Cocoșul de padure
Pe termen de lunga
Cocoșul de stâncă durata: Hulubii, lebăda
Rața sălbatică
 Modul de viata solitar

 Alegerile partenerilor la animale este însoțită de o comportare

nupțială specifică.

păianjen verde săritor (Mopsus mormon) păiangen lup (Lycosidae)

 Modul de viață familial

Modul de organizare familial include grupurile de animale

formate din membrii cu legaturi de sânge (familiale).

 se întâlnesc relații dintre părinți și urmașii lor;

 părinții au grijă de ouăle depuse, păzirea, incubarea, aerarea
suplementară, hrănirea și ocrotirea puilor;
 comporamentul teritorial este expresiv, diferite semnale de
agresie asigură stăpânirea unui sector suficient pentru
creșterea puilor.
salamandra neagra de munte
(Desmognathus ochrophaeus)
Relatiile sexuale și asigurarea reproducerii se realizeaza prin
formarea familiilor.

Familii de tip:

Matern
Patern Mixt
 Modul de viață colonial

Coloniile prezintă așezări de grupuri ale animalelor sedentare.

 Există timp îndelungat sau se pot forma doar pe perioada de

reproducere
 În colonii păsările ușor observă pericolul și mai efectiv se
apără de dușman; (rândunele, pescărușii, unele gâște)
 Insectele sociale ( albinele furnicile, termitele) – îndeplinesc
în comun majoritatea funcțiilor de bază: reproducerea,
apărarea, asigurarea cu hrană pe sine și urmașii
 Modul de viață colonial

Pescăruș (Larus sp.) Rândunica ((Hirundo rustica)

 Coloniile

Albina meliferă (Apis mellifera)

Furnica roșie de pădure (Formica rufa) Termitele

 Cârdurile
Asociații temporare de animale cu reproducere vegetativă, în
special la celenterate și alți habitanți acvatici.

 Ușurează executarea unor funcții din viața speciei: apărarea de

dușmani, dobândirea hranei, migrația;
 Sund deosebit de dezvoltate reacțiile de imitare și de orientare
 După metoda de coordonare cârdurile se împart:
 1 – echipotențiale – fără dominarea a unor membri aparte
 2 – cu lider – animalele se orienteză la comporea uneia sau
câtorva indivizi mai cu experiență.
 Cîrduri

La pesti: La cîini
Bancuri La pasari: Haite
Stoluri
 Turma
Reprezintă o asociație de durată mai mare și mai stabilă în
comparație cu cîrdurile.
Sarcinile turmei:
 Dobîndirea mai ușoară a hranei

 Apărarea de răpitoi

 Reproducerea stabilă

 Creșterea și educarea tineretului.

Principiul turmei-dominare, supunere.

Specificul turmei:
• Prezența liderului

• Ordinea strictă de deplasare, aparare, odihna etc.

• Ierarhia determinata.