STRATEGII DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂȚII

METODA FRISCO
Definiţie: Metoda Frisco este o metodă de rezolvare a unei probleme de către participanţi
pe
baza interpretării unui rol specific.

Obiectivul: Identificarea unor probleme complexe şi rezolvarea lor prin strategii eficiente şi
accesibile nivelului de înţelegere al copiilor.

Descrierea metodei: Metoda Frisco se axează pe rolurile interpretate de copii în funcţie de

preferinţele fiecăruia şi de capacităţile pe care le impune rolul.

Etape:
1. Identificarea-extragerea problemei
Este identifictă problema sau situaţia problemă de către educatoare sau copii pentru a fi
analizată şi rezolvată.

2. Repartizarea rolurilor
În perioada familiarizării copiilor cu metoda ,educatoarea repartizează rolurile în funcţie de
profilul psihologic al copiilor. Pe măsură ce ei o asimilează îşi asumă rolurile.
C. Conservator, E. Exuberant, P. Pesimist, O. Optimist.
În funcţie de numărul de copii din clasă rolurile pot fi abordate individual, câte un copil
pentru fiecare rol sau mai mulţi copii un grup interpretează acelaşi rol în rezolvarea
problemei .Pentru a da credibilitate personajului interpretat se folosesc accesorii
vestimentare. Conservatorul: o pălărie, un baston; Exuberantul: o șapcă așezată pe-o parte;
Pesimistul: o haină mai mare decât el; Optimistul: un obiect de culoare roșie;

3. Dezbaterea problemei
Toți copiii participă la dezbatere. Prin interpretarea rolurilor copiii își susțin punctele de
vedere în conformitate cu tipul de persoană pe care îl reprezintă

4. Sistematizarea ideilor și concluziile asupra soluției

Cei patru participanți se întâlnesc în colectiv și sistematizează ideile emise,extrag concluzia
finală asupra soluției practice de rezolvare a problemei.

Elementele caracteristice accesorii vestimentare,privirea și zâmbetul;

CONSERVATORUL
EXUBERANTUL
PESIMISTUL
OPTIMISTUL
Aplicarea metodei Frisco în activitățile din grădiniță

 Educarea limbajului. Povestea ,,Capra cu trei iezi’’ de Ion Creangă

Obiectiv: Identificarea acelor soluții de salvare a iezilor neascultători

ETAPE:
Prezentarea problemei.
Găsiți un final fericit pentru povestea ,,Capra cu trei iezi “ de Ion Creangă

Repartizarea rolurilor.
Se formează grupuri de câte
patru copii și se distribuie
fiecărui grup câte un rol:
al conservatorului,
exuberantului, pesimistului
și optimistului.
Dezbaterea colectivă a problemei.
Se face precizarea că fiecare respectă următoarele cerințe:
- să-și exprime părerea;
- să asculte părerea celorlalți;
- să păstreze ordinea în prezentarea propriilor păreri;
- să aleagă soluțiile reale, pentru problema de rezolvat;

PĂRERI EMISE ÎN TIMPUL INTERPRETĂRII ROLURILOR

Iezii trebuiau să asculte de mama capră.

Mama nu putea lăsa iezii fără mâncare.
 Mama putea să facă o magie să salveze iezișorii.
Putea să-și folosească cântecul fermecat pentru salvarea lor.

Iezișorii nu vor ieși niciodată din burta lupului.

Mama capră nu poate face magii.
Nu poate fi un final fericit.

Numai în poveste iezii pot fi salvați de magie.

De fapt,ei ar putea fi salvați de un om, un vânător și doctor.

Sistematizarea ideilor și concluzii asupra soluțiilor

Copiii au împărtășit ideile lor și astfel își dau seama că cea mai bună soluție este cea a
optimistului pentru că este adevărată și chiar se poate împlini.
De reținut !
 Metoda se aplică în finalul poveștii sau în jocuri și activități liber alese.
 Asigurați-vă că preșcolarii stăpânesc textul.
 Identificați/creați problema, situația-problemă.
 Atribuiți denumiri accesibile rolurilor, copiii nu vor înțelege denumirile specificate de
metodă. Ex: Neschimbatul, Glumețul, Nemulțumitul, Înțelegătorul
 Folosiți simboluri adecvate!
 Explicați clar fiecărui copil care interpretează rolul cum trebuie să se comporte, ce trebuie
să accepte și ce nu.