Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Educator:
Formabili: părinți, bunici
Denumirea ședinței: Frica şi fobia la copii
Tipul activității: ședință părintească
Data:
Durata: 35-40
Obiective operaționale
La sfârșitul activității, părinții vor fi capabili:
O1 – Să conştientizeze că multe dintre fricile pe care le are copilul sunt dobândite din experiența pe care o are alături de persoanele apropiate;
O2 – Să aplice diferite strategii de depășire a fricilor pe care copilul deja le are;
O3 – Să adopte un comportament care susține copilul în parcursul său emoțional;
O4 – Să participe plenar în toate activitățile propuse;
Strategii didactice:
Metode și procedee didactice: conversația, descoperirea, explicația, explozia stelară, exercițiul
Mijloace de învățământ: coli de hârtie flipchart, markere, stickere, foi A4, steluțe din carton
Forme de organizare: grup mare, perechi
Vocabular: frică, fobie
Bibliografie:
1. Curriculum pentru educația timpurie, editura Lyceum, Chișinău, 2019;
2. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la șapte ani, editura Lyceum, Chișinău 2019
3. https://clinica-hope.ro/frica-copilului-cum-sa-i-vorbesti-cand-ii-este-frica/
Desfășurarea activității:
grup mare
Reflecție O1 5 Activitatea nr. 5: Conversaţie „Să învingem frica!” conversație grup mare
Educatoarea le cere părinților să răspundă:
- Care sunt fricile pe care le au copiii voștri? (ex: monștri, șerpi,
întuneric, medic, câini)
- Cum am putea noi, adulţii să-i ajutăm pe copii să-şi învingă frica?
Fiecare îşi expune părerea.
Frica copiilor de întuneric
Educatoarea adresează întrebarea:
- Când întunericul este „neprieten”?
- când este necunoscut, când în calitate de adulți încurajăm niște emoții
- când copilul este ameninţat cu cuvinte de tipul „Aş putea să te las afară în
întuneric”, „Dacă ești obraznic te închid în cameră și îți sting lumina!”, „Vine
noaptea lupul din pădure”, etc
Ce strategii ați putea adopta ca un copil să depășească frica de întuneric?
Tehnici şi metode, sugestii pentru părinţi şi educatori pentru a învinge
frica de întuneric a copiilor (Anexa 2). descoperirea
Educatoarea adresează, pe rând, întrebările următoare: „De unde apare
3 frica copilului de monștri?, de medic? de câine? grup mare
- Ce strategii ați putea adopta ca un copil să depășească această frică?
Educatoarea îi întreabă:
- Ce nu îi ajuta pe copii sau ce poate chiar agrava fricile lor?
Participanții răspuns, iar educatoarea poate completa cu unele dintre aceste
idei.
a) Sa fie forțați sa se confrunte cu situația sau obiectul de care le este
2 frica.
1
b) Sa fie etichetați – „Ești un fricos„, „Ești un plangacios”.
c) Sa le fie inhibate și nevalidate trăirile lor – „Nu ai de ce să-ți fie
frică!”, „Ești băiat/fata mare„, „Nu e nimic acolo”.
d) Sa se facă glume pe seama fricilor lor.
e) Sa fie comparati cu alți copii sau frați, mai „curajoși”.
f) Sa fie pedepsiți pentru fricile lor.
Extindere O4 5 Activitatea nr 6: Joc - exercițiu: „Incertitudine” exercițiu diferite individual,
În sală pe podea sunt puse la întâmplare diferite obiecte pe jos la distanțe obiecte perechi
variate unele față de altele. La celălalt capăt al sălii este plasat un obiect - pentru
Trofeul. obstacole:
Se cheamă un voluntar dintre părinți și i se spune că i se vor lega ochi cu o scaun, hârtie
eșarfă, iar el va trebui să treacă printre obstacole fără a le atinge (acestea ar fi mototolită,
un tip de bombă sau obiecte foarte periculoase!) - ajungând să ia Trofeul. popice, etc
Apoi exercițiul se repetă, dar de această dată i se propune voluntarului să
depăşească barierele (tot având ochii legați), deja cu ajutorul unui participant
care îi va da indicații pe unde trebuie să se deplaseze: mergi un pas înainte,
ridică piciorul, păşeşte la stânga,etc., întinde mîna şi ia obiectul cutare etc.
Debriefare:
Voluntarul - părinte este întrebat:
- Cum te-ai simţit în primul caz, dar în al doilea?
- Când ai avut mai mult senzaţia de siguranţă?
Ce legătură are această activitate cu rolul părintelui în susținerea copilului
pentru a depăși frica?
Activitatea nr. 6: Fişa „Evaluarea sesiunii” (Anexa 3)
Pe fişe fiecare participant completează rubricile: ce am auzit nou, ce am
5 văzut, ce am învățat,ce am simțit. fișe A5
Anexa 2:
Tehnici şi metode, sugestii pentru părinţi şi educatori pentru a-i ajuta pe copii de a învinge diferite frici:
● Organizăm jocul umbrelor cu diverse ocazii şi încurajăm copiii să participe (creăm monştri în miniatură, păsări şi animale cunoscute);
● Creăm întunericul în miezul zilei (sub o masă acoperită, de ex.) şi ne jucăm personal cu copilul de-a ziua şi noaptea.
● Ieşim afară sub clar de lună: ne jucăm şi observăm natura: copacii care au umbre, casele, mergem împreună în locurile cunoscute. Încurajăm
pozitiv copiii: fă, mergem, tu poţi, ascunde-te, fii viteaz, eşti curajos,eşti puternic. Excludem cuvintele: nu te teme, nu fi fricos, nu fi prostuţ,
ce plângi ca o fetiţă, etc
● Admirăm întunericul. Ne jucăm jocul steluţelor, zborul avioanelor în întuneric. Le vorbim copiilor că noaptea este dată pentru ca copii să
doarmă, să crească mari, fără noapte şi întuneric am fi mereu obosiţi, etc. Totodată noaptea pentru unele animale este prielnică şi aşteptată:
viaţa bufniţei, a liliacului, a licuricilor.
● Creăm fantome şi monştri din bostan şi alte materiale şi le demonstrăm că aceştia nu există în realitate, sînt închipuiţi, creaţi de oameni şi
distruşi de oameni. O „momâie” este făcută de om pentru a speria ciorile să nu mănânce cireșele şi seminţele de floarea soarelui. Putem
meşteri sau desena o fantomă ca apoi să o desfigurăm în părţi componente, sau să o rupem (eliberarea de frică).
Frica copilului de monștri
- Încurajează-l să vorbească despre monstrul imaginar și pune-l să deseneze. Limitează filmele și desenele animate (cu monști) la care are
acces. Povestește-i că și tu ai avut asemenea temeri, doar că monștrii nu sunt reali. Ajută-l să facă diferența dintre real și imaginar. Nu te
preface niciodată că alungi monstrul de sub pat, sau că îl cauți prin dulap. Asta nu-i va face decât să-și confirme convingerea că există, de
fapt, un monstru
Mulți adulți și azi au frică de medic, mai ales de dentist. Este provocată de obicei de faptul că cel mic are senzația că nu are nici un control
asupra situației.
- Nu speriați copilul cu expresii de tipul: „Ești rău - te duc la medic să îți facă o injecție!”
- Alege un specialist dentar în pediatrică
- Pornește de la controale regulate, când încă nu este nevoie de intervenții, iar copilul nu are dureri în timpul controalelor;
- Încearcă să nu-i transmiți copilului propriile tale temeri.
Anexa 3:
Fișă de evaluare:
ce am simţit ce am învăţat