Proiect

Din istoria unei

creații celebre
Piotr Ilici Ceaikovski

Efectuat: Tulbure Mihaiela clasa a V-a

Verificat: Javgurean Stela
 Cuprins:
1. Portretul compozitorului și date succinte
despre viața și creația compozitorului.
2. Istoria creației.
3. Valorile creației muzicale.
 Portretul compozitorului și date succinte despre viața și creația
compozitorului.
Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893) a fost primul compozitor rus a cărui
muzică a câştigat un prestigiu internaţional. Faima sa a crescut o dată cu
apariţiile sale în calitate de dirijor invitat în cadrul concertelor susţinute în
Europa şi SUA. În cadrul creaţiilor artistului intră simfonii, concerte, opere,
muzică de cameră, precum şi vestitele compoziţii muzicale destinate
teatrelor de balet. Multe dintre aceste lucrări continuă şi astăzi să facă parte
din repertoriul clasic al multor concerte populare şi teatre muzicale din
întreaga lume.
Piotr Ilici Ceaikovski s-a născut în Votkinsk înt-o familie de origine
burgheză. Tatăl său, Ilia Petrovici Ceaikovski, era în inginer cu rang de
locotenent-colonel în Departamentul Minelor. Mama sa, Alexandra
Andreevna d'Assier, făcea parte dintr-o familie înstărită de origine franceză
care a emigrat în Rusia după revocarea Edictului de la Nantes în 1685.
Ambii părinţi erau iubitori de arte şi în special de muzică. Cu toate acestea,
Piotr a fost îndrumat de către familia sa către o carieră în magistratură.
După ce îşi termină studiile de drept, Ceaikovski ocupă pentru o scurtă
perioadă funcţia de secretar la Ministerul Justiţiei.
În 1884, Țarul Alexandru al III-lea l-a decorat pe Ceaikovski cu Ordinul
Sfântul Vladimir.
Balete
Lacul lebedelor, Op. 20 (1875-76)
Frumoasa din pădurea adormită, Op. 66 (1888-89)
Spărgătorul de nuci, Op. 71 (1891-92)
Simfonii
Simfonia nr. 1 în sol minor (Visuri de iarnă), op. 13 (1866)
Simfonia nr. 2 în do minor (Mica Simfonie Rusă), op. 17 (1872)
Simfonia nr. 3 în Re major (Poloneză), op. 29 (1875)
Simfonia nr. 4 în fa minor, op. 36 (1877)
Simfonia Manfred, op. 58 (1885)
Simfonia nr. 5 în mi minor, op. 64 (1888)
Simfonia nr. 6 în si minor (Patetica), op. 74 (1893)
Muzică religioasă
Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, op. 41 (1878)
Uverturi
L'Orage, op. 76 (1864)
Uvertura în fa major (1865, rev. 1866)
Uvertura solemnă după imnul național danez, op. 15 (1866, rev. 1892)
Fatum, Op. 77 (1868)
Uvertura-fantezie "Romeo si Julieta" (1869, rev. 1870, 1880)
La Tempête, op. 18 (1873)
Concerte
Concert pentru pian nr. 1 în si bemol minor, op. 23 (1874-75, rev. 1879 et 1889)
Serenadă melancolică, op. 26 (1875)
Variațiuni pe o temă rococo, op. 33 (1876)
Vals-Scherzo, op. 34 (1877)
Suite
Suita nr. 1 în Re minor, Op. 43 (1878-1879)
Suita nr. 2 în Do major, Op. 53 (1883)
Suita nr. 3 în Sol major, Op. 55 (1884)
Suita nr. 4 în Sol major, "Mozartiana", Op. 61 (1887)
De asemenea, Ceaikovski a extras șase scene din baletul Spărgătorul de nuci, pe care le-a reunit în:
Suita „Spărgătorul de nuci”, Op. 77a (1892)
Muzică de cameră
Cvartet de coarde în Si bemol major (1865)
Cvartet de coarde nr. 1 în Re major, op. 11 (1871)
Cvartet de coarde nr. 2 în Fa major, op. 22 (1873-74)
Cvartet de coarde nr. 3 în mi bemol minorr, op. 30 (1876)
Amintire despre un loc drag, op. 42 (1878)
Trio pentru pian în la minor, op. 50 (1918-2002)
Amintire din Florența, op. 70 (1890)
Piese pentru pian
Din multele piese pentru pian, cea mai cunoscută este:
Anotimpurile op. 37b
Muzică de scenă
Snegurocika, op. 12 (1873)
 Spărgătorul de nuci, cel mai popular balet din toate
timpurile
Magie. O muzică ce redă un univers al
copilăriei plin de inocență și
sensibilitate. Fulgi de nea și flori care
dansează. Un regat feeric al dulciurilor,
în care ciocolata, cafeaua sau ceaiul
dansează și ele. Jucării care prind viață.
O luptă „acerbă” între soldăței de plumb
și șoareci. Și, mai presus de toate, o
poveste de Crăciun, cu brad împodobit,
cadouri și o fetiță care visează o lume
perfectă și, poate, prima ei dragoste. Un
spărgător de nuci transformat într-un
prinț.