Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Orientului antic
Scrierea, literatura, ştiinţa, arta
Spiritualitatea Orientului antic
• Cultura lumii antice se caracterizează prin:
• varietatea manifestărilor în diferite domenii
• caracterul practic al cunoştinţelor
• originalitate
• influenţa reciprocă a civilizaţiilor diferitelor
popoare.
• În Orient, cultura a avut o dezvoltare mai lentă,
ea fiind un privilegiu al claselor înstărite.
Apariţia scrierii
• Apariţia scrisului a făcut posibilă acumularea,
transmiterea şi păstrarea cunoştinţelor umane.
• La inventarea scrierii au contribuit: apariţia statului
şi dezvoltarea comerţului.
• Negustorii trebuiau să ţină socoteala mărfurilor
vândute sau cumpărate.
• Funcţionarii ţineau socoteala impozitelor şi a
obligaţiilor oamenilor de rând şi înregistrau mărfurile
intrate în hambarele regilor.
• Preoţii consemnau legendele şi miturile, rugăciunile
şi ritualurile religioase.
• Judecătorii împărţeau dreptatea după legi.
Scrisul şi evoluţia sa
• Scrisul a avut forme variate: scrierea
pictografică, scrierea cuneiformă, scrierea
hieroglifică, scrierea alfabetică.
• Se scria pe: tăbliţe de lut, plăcuţe de lemn
(India), fâşii de mătase (China), papirus
(Egipt), pergament (Persia). Textele cele
mai importante (legi, texte religioase) erau
cioplite în piatră.
• Fenicienii sunt creatorii primului alfabet,
compus din 22 de semne, numai
consoane.
Scrierea sumeriană
• Scrierea pictografică se făcea
cu ajutorul desenelor ce
exprimau anumite idei.
• Mai târziu au fost înlocuite
cu semne şi simboluri. Aşa a
apărut scrierea cuneiformă
(cuneus = cui).
• S-a descoperit o bibliotecă
de tăbliţe de argilă la Ninive,
în Imperiul Asirian. Ea are
peste 100 000 de asemenea
tăbliţe. Aici s-a găsit şi
Legenda sau Epopeea lui
Ghilgameş.
Scriere cuneiformă
Cartea morţilor
Scrierea egipteană
Egiptenii au avut o scriere proprie, numită
hieroglifică. Ea cuprindea mii de semne.
Grecii au au dat scrierii egiptene numele de
scriere sacră (hieros – sacru şi glyfein – a
grava). Fiind foarte complicată, nu putea fi
învăţată decât de persoane care toată viaţa
se ocupau cu învăţătura, ca: preoţi, înalţi
Mentuhotep II
funcţionari, scribi.
Cifre babiloniene
Ramayana
Marele zid chinezesc este singura construcţie vizibilă de pe Lună. A fost ridicat de
primul împărat chinez Quin Shi Huang şi măsoară circa 5000 km lungime. Servea
atât pentru apărare, cât şi ca drum comercial.
Sculptura, pictura, ceramica
• Statuile care reprezentau zei, faraoni, regi, împăraţi, mari
preoţi erau de mărimi colosale.
• Statuile care redau aspecte de muncă, ostaşi sau slujbaşi sunt
de proporţii mai mici.
• Foarte valoroase sunt picturile, basoreliefurile şi frizele care
împodobeau palatele şi interiorul piramidelor. Acestea redau:
animale, păsări, flori, scene de vânătoare, de război, petreceri,
alaiuri regeşti.
• Deosebit de interesante sunt scenele de muncă: aratul,
seceratul, construirea unei corăbii; topitorii de aur, tăbăcarii,
tăietorii de piatră; se observă uneltele pe care le foloseau:
ciocan, ferăstrău, secure etc.
• Obiectele de ceramică, vase, statuete erau pictate în diferite
culori şi cu mult gust artistic.
• S-au descoperit splendide bijuterii: cercei, brăţări, paftale,
măşti mortuare, sicrie frumos împodobite, tronuri,cufere,etc.
Masca mortuară
a faraonului
Tutankamon
Regina Nefertiti
Vas fenician
Bijuterii sumeriene
Realizat de
• Prof.Murgu Eugenia-Angela
• Bibliografie:
• Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-a
• Culegere de texte literare pentru Istoria antică, EDP, 1981
• HCMatei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia, 1995
• EBichman/VNeagu/LGeorgian/CNuţu – Istoria universală
antică şi medievală, clasa a V-a, EDP, 1995
• ŞPascu/ABodor/VBocşăneanu – Istoria universală antică
şi medievală, clasa a IX-a, EDP,1994
• Enciclopedia Wikipedia