Circumstanțialul

- de cauză
- de scop
CLASA A VIII-A
CIRCUMSTANȚIAL
UL DE CAUZĂ
Circumstanțialul de cauză
 Circumstanțialul de cauză este partea de propoziție care exprimă
cauza sau motivul realizării unei acțiuni sau al prezenței unei însușiri.
 Acțiunea, starea sau însușirea indicate de circumstanțialul de cauză
sunt obligatoriu anterioare celor exprimate de termenul regent.
 Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?, din ce motiv?.

 Circumstanțialul de cauză determină:

 un verb: Nu adormea de griji.

 o locuțiune verbală: A băgat de seamă din întâmplare.
 mai rar un adjectiv: Omul e roșu de furie.
 o interjecție predicativă: Pleosc! o palmă de furie.
 Se exprimă prin:

 substantiv - Întârziase din cauza ceții.

 adjectiv - A plâns de bucuroasă.

 pronume - Să nu fii supărat pentru mine.

 numeral cu valoare pronominală- Pentru cei doi te-a pedepsit.

 adverb de mod - De repede ce vorbea, nu-l înțelegeam.

 locuțiune adverbial- Plouă și de aceea mi-e frig.

 forme verbale nepersonale de gerunziu și infinitiv :

Lăudându-l prea mult, a devenit îngâmfat./Pentru a nu-și fi făcut datoria, a fost

sancționat.
 Substantivele din cauza și din
pricina trebuie folosite în enunțuri
T E N Ț I
A care exprimă un efect nefavorabil,
E neavând același sens cu prepoziția
datorită, care exprimă un efect
pozitiv.
OBSERVAȚI Circum
poate s stanțialul d
ta în pr e cauz
înainte opoziți ă
E: regent.
(topică
a, cât ș
Indifer
i după
ent de
e atât
termen
ul
) , c i rc u așez ar e
cauză s mstanț
e separ i a l ul d
doar d ă prin e
a că v o virgulă
insistă r bitorul ,
asupra nu
lui.
 Circumstanțialul de
cauză
EXEMPLU

„din neglijență“ – circumstanțial de

cauză, exprimat prin substantiv comun,
Din neglijență, oamenii pun simplu, genul feminin, numărul
Pământul în pericol! singular, cazul acuzativ, nearticulat,
precedat de prepoziția simplă „din“.
CIRCUMSTANȚIAL
UL DE SCOP
 Circumstanțialul de scop
 Circumstanțialul de scop este partea de propoziție care arată scopul
desfășurării unei acțiuni sau al prezenței unei însușiri.

 Răspunde la întrebările: cu ce scop?, în ce scop?.

 Circumstanțialul de scop determină:

 un verb: Luptă pentru împlinirea visurilor.

 o locuțiune verbală: El a ținut minte exercițiul, spre a-l rezolva mai târziu.
 o interjecție predicativă: Hai la plimbare!
 un adjectiv: Era mereu atentă pentru a înțelege lecția.
 Se exprimă prin:
 substantive: (Mergem la cumpărături. Învăț cu scopul de a ști.,
Ne-am documentat bine în vederea discuției.
 pronume: Testul e greu și în vederea lui m-am pregătit.

 numeral cu valoare pronominală: Am trei examene și pentru cele

trei am studiat bibliografia.
 locuțiune adverbială: De aceea te-a vizitat, pentru a-ți face o
bucurie.
 forme verbale nepersonale de infinitiv, supin și gerunziu:
 Spre a se convinge, a venit el însuși.,
 Ogorul a fost pregătit pentru semănat.
 Umbla prin oraș cerșind.
 Grupul în vederea este o
Ț I locuțiune prepozițională care
AT E N
impune substantivului,
E
pronumelui cazul genitiv.
 Circum
poate s stanțialul d
OBSERVAȚI înainte
regent.
ta în pr
a, cât ș
opoziți
i după
e scop
e atât
Indifer termen
E: (topică
scop se
) , c i rc u
m
ent de
s
a ș ez a r e
ul
separă tanțialul de
doar d p
acă vo rin virgulă,
insistă rbitoru
asupra l nu
Nu se lu
despar i.
c i rc u m t prin v
stanția irgulă
exprim l e l
ate pri e de scop
nepers n fo rm
onală d ă verba
e supin lă
.
 Circumstanțialul de
scop
EXEMPLU
Există inițiative care
abordează problema poluării
în mod creativ, cu scopul de
a schimba atitudinea
oamenilor.
„cu scopul“ – circumstanțial de
scop, exprimat prin substantiv
comun, genul neutru, numărul
singular, cazul acuzativ, articulat cu
articolul hotărât „l“, precedat de
prepoziția simplă „cu“.