CURS 1

DEZVOLTAREA
PRODUSELOR 2
Semestrul II
2022-2023
CONTINUAREA STUDIULUI
PROCESULUI DE
DEZVOLTARE A
PRODUSELOR 1
 CUPRINS
1. Elemente organizatorice
2. DP ca disciplina integratoare in programul
pregatirii de masterat pentru programele
de studii: IPFP, IAAC, INPN, IEMA, CIMA,
DIPI, AIII
3. Problematici de curs parcurse si propuse
4. Problematici de lucrari parcurse si
propuse
5. Sinteza unor notiuni, concepte si
problematici de parcurs 2
 ELEMENTE ORGANIZATORICE
• 14 PREZENTARI DE CURS
• Punctaj prezenta curs 14 pcte
• 7 SEDINTE DE LUCRARI APLICATIVE Exemple de
tratare subiecte
• Punctaj lucrari 30+16 puncte
• Punctaj activitati de parcurs MAX 60 puncte!!!
• Punctaj evaluare finala Test MAX 40 puncte!!!
• Conditia de intrare la evaluarea finala: 15 puncte!!!
• Conditia de promovare la evaluarea finala: MINIM
50 puncte!!!

3
 DP - DISCIPLINA
INTEGRATOARE
1. Ofera o viziune integrala asupra
activitatilor ingineresti din abordarea unui
produs
2. Evidentiaza necesitatea si corelarea cu alte
discipline in abordarea integrala
3. Ofera jaloanele si obiectivele abordarii
integrale din cadrul viitoarei lucrari
de dizertatie, PIG 1, 2, CS 1, 2, 3, 4
4. Furnizeaza si exerseaza un set de tehnici
pentru abordare, impreuna cu criteriile de
utilizare la nivel general sau specific
4
15.03.2020 5
 Cum si cat putem invata?
• Citind
10%

6
 Cum si cat putem invata?
• Audiind
20%

7
 Cum si cat putem invata?
• Privind o figura (model)
30%

8
 Cum si cat putem invata?
• Vazand si auzind 50% (prezentare
de curs)

9
 Cum si cat putem invata?
• Vizionand un exponat/exemplu
50%

15.03.2020 10
 Cum si cat putem invata?
• Urmarind o demonstratie
50%

15.03.2020 11
 Cum si cat putem invata?
• Vazand cum se face/finalizeaza ceva
50%

12
 Cum si cat putem invata?
• Participand la discutii 70%

13
 Cum si cat putem invata?
• Explicand, dand un sfat
70%

14
 Cum si cat putem invata?
• Incercand/Simuland 90%

15
 Cum si cat putem invata?
Facand ceva nemijocit, realizand, finalizand
(de exemplu un prototip) 90%

16
DP - DISCIPLINA INTEGRATOARE
CS versus DP
CS Cercetarea DP Dezvoltarea
Stiintifica Produselor

Identifica si pune la punct Dezvoltarea Produselor

Noi Tehnologii Pleaca de la nevoi
fundamentale rezolvabile prin
Pleaca de la fenomene si procese aplicarea unor tehnologii
fundamentale
Metode structurate
Metode nestructurate
General planificabila
Planificarea dificila a procesului
Predictibila
Impredictibila

Focalizarea DP 17
DP - DISCIPLINA INTEGRATOARE
CS versus DP
CS DP
concura la progresul converteste
cunoasterii asupra rezultatele
unui subiect fara cercetarii
asteptari immediate
sau perspectiva unor aplicative in
aplicatii comerciale produse care
pe reprezinta aplicatii
termen scurt comerciale
Cercetarea aplicativa
este dedicata 18
comerciale
obtinerii unor
 SECVENTELE ABORDARII IN DP
1. Recunoasterea unei nevoi
2. Definirea problemei (SPECIFICATII DE CERINTE)
3. Planificarea/programarea/managementul
proiectului (STRUCTURA DE ACTIVITATI)
4.Sinteza informatiilor (SPECIFICATII)
5.Elaborarea unor VARIANTE CONCEPTUALE
(ELABORAREA UNUI SET DE CONCEPTE)
6. Evaluarea variantelor si selectarea
variantei preferate
7. Incercarea/probarea/verificarea variantei
conceptuale propuse intr-un PROTOTIP CONCEPT
8. Proiectul variantei preferate
9. In51c30.e2.r20c0 area/probarea/verificarea variantei
PROIEC19T intr-un PROTOTIP
 Cat de eficient este procesul
Intalniri, discutii, de dezvoltare?!
rapoarte necitite
de nimeni 10%

PRACTIC…
VALOARE
ADAUGATA 25 %!!!
Deplasari,
documentare,
Pauze, asteptari, rapoarte 10%
vacante 25%

Remedieri erori,
20
refa1c5e0. r3i2. 30020%
 DP - DISCIPLINA INTEGRATOARE
Tipuri de produse in DP
Tipul de produs Noutatea pentru Noutatea pe
firma piata

MODIFICAT Mica Redusa

EXTINS Mica Redusa

CLONA Mare Redusa

NOU Mare Mare

15.03.2020 21
 Variante de procese de dezvoltare a unui produs
Produs Tehnologic Produse Produse Produse
Generic Impins de Comanda
tehnologie platforma Proces client
Tras de
piata (technologic intensiv
push)
(market
pull)

Procesul demareaza Caracteristicile

cu un studiu de piata Procesul pleaca de la Procesul isi asuma produsului Noile produse
Descr. urmand ca ulterior sa o noua tehnologie dezvoltarea dezvoltat sufera dezvoltate au o
fie gasita otehnologie valorificata intr-un unui limitarile variatie limitata
adecvata care poate nou produs dupa produs sau constrangerile data
rezolva cerintele carea se cauta piata nou construit in unui anumit de
consumatorilor. de desfacere cea mai jurul unui produs proces configuratii
buna si de existente
subsistem tehnologic productie si disponibile
existent.

Similaritatea
Activitati initiale Produsul si proiectelor
Diferente suplimentare procesul conduce la
fata de destinate armonizarii Dezvoltarea sunt abordate un proces
procesul tehnologie–piata conceptuala simultan de la de dezvoltare
generic Dezvoltarea este asumatape inceputul dezvoltarii foarte structurat,
conceptuala o platforma sau un proces dezvoltarea este
este asumata pe tehnologica existent aproape ca
o tehnologie data trebuie/este un proces
specificat de de productie
la inceput

Snackuri, cereale,
Exemple Articole sportive, Articole de Produse produse chimice, Intrerupatoare,
15.0 mobiler, unelte si imbracaminte din electronice, motoare,2b2aterii,
.2 semiconductori. ambalaje, sa
3 materiele noi (vezi computere,
s0c2u0le
fleece) imprimante, sa
DP si perspectiva in cariera inginereasca
Culoare Abilitati necesare Explicitare
Abilitati personale calitative Analiza, sinteza, evaluare
Abilitati de comunicare Exprimare, prezentare, transmitere, receptionare
Abilitati de planificare Definire, ordonare, previzionare, anitcipare
Abilitati pentru intalniri, contacte Sociabilitate, adaptabilitate, diplomatie
Abilitati pentru exprimare in scris Exprimare, vocabular, gramatica, ortografie
Abilitati pentru deplasari / calatorii Disponibilitate, adaptabilitate, rezistenta fizica
Abilitati personale cantitative Cunostinte, reguli, proceduri, calcule

Ciclul I inginerie Master Inginer debutant Inginer manager

15.03.2020 23
Varsta 19 - 20 ani 24 – 26 ani 22 – 28 ani 32 – 35 ani
 POZITII INGINERESTI IN
DEZVOLTAREA PRODUSELOR
Job Title Description
Sales & Sales Meets customers, determines needs,
Marketing Engineer presents product offerings
Applications Assists sales & marketing solving technical
Engineer issues with respect to the use of product
Field Service Installs, maintains and repairs equipment
Engineer at customers’ sites

Research & Industrial Establishes essential product appearance,

Development Designer human factors
Design Decides part or product form including:
Engineer shape, size, configuration, materials, and
manufacturing processes
Materials Investigates and develops improved
materials
Engineer Designs and conducts performance
24
Test and
safety tests
 POZITII INGINERESTI IN
DEZVOLTAREA PRODUSELOR
Manufacturing Industrial Engineer Designs fabrication,
assembly and
warehousing systems
Manufacturing Develops manufacturing
Engineer tools and fixtures
Quality Control Establishes and
Engineer maintains raw materials
and finished goods
quality controls

Processing / Plant Engineer Designs and maintains

Operations processing plant
facilities
Project Engineer Coordinates project
work tasks, budgets and
schedules 25
CUPRINS: SUBIECTELE DE CURS parcurse DP1 AA
1 Introducere in DP si implicarea
specializarilor ingineresti
2 Identificarea si definirea unui
3 produs nou ca instrumente de lucru in DP
Specificatiile
4 Functii-efecte fizice-solutii
5 Generarea conceptelor
6 Tehnici de creativitate in generarea
conceptelor
7 Utilizarea modelarii functionale in
proiectarea conceptuala
8 Trecerea de la concepte la
26
arhitectura produsului
CUPRINS: SUBIECTELE DE CURS propuse DP2 AA
1. Proiectarea conceptuala - continuare
exemple si selectarea conceptelor
2.Tehnici si metode in proiectarea
conceptuala
3. Tema de proiectare
4. Proiectul de Design industrial
5. Prototipurile in DP
6. Proiectarea produselor de tip
serviciu
7. Design For “X”
8. Elemente de inginerie
peconomica
15 .0 in DP
r o i e ct de
3.2 0 20 27
 CUPRINS SUBIECTELE DE APLICATII PENTRU DP1
si DP2 AA
1 Alegerea unei “Nevoi de start” pentru dezvoltarea unui produs “nou”
2 Definirea produsului nou “Specificatia de definire”
3 Culegerea de date de la clienti externi “Lista preliminara de cerinte”
4 Sinteza datelor clienti interni+externi “Specificatia de
cerinte pe clase”
5 Descifrarea implicatiilor functionale din cerinte
6 Elaborarea “Specificatiei de functii”
7 Detalierea specificatiei de functii pe subfunctii
8 Modelarea functionala cu simboluri in proiectarea conceptuala
9 Elaborarea specificatiei de dimensionare tehnica a functiilor Elaborarea
temei/specificatiei de proiectare
10 Utilizarea tehnicii “Cutiei/matricii morfologice” pentru
agregarea
conceptelor simple si obtinerea variantelor de concepte produs
11Evaluarea cerintelor de design industrial
12 Estimarea costurilor
13 p 1r5o0. c3e2. s02umodelului
Elaborarea 0lui de financiar de 28
dezvoltare
planificare si conducere a
 Proiectarea conceptuala

Definirea Culegerea Generarea Evaluarea si

problemei informatiilor conceptelor selectarea
Formularea Internet Tehnici si metode conceptelor
Benchmarking Patente Functiile Matrici de
Specificatii intiale Documentatie Concepte pe selectare
Planificarea comeriala functii (Pugh)
procesului Agregare Specificatia de
concepte-solutii proiectare

Arhitectura si Proiect de Proiectare Proiectare

designul ansamblu parametrica detaliata
produsului Alegere prelim de Aplicare cerinte Elaborare desene
Aranjamentul materiale si DFX: de executie
Functiile procese DFM, DFA, DFQ, Elaborare
Relatie utilizator Modelare si DFR… specificatii de
Viziunea estetica dimensionare Testare prototip realizare

15.03.2020 Proiectarea sistemului 29

 Forme ale Proiectarii
Faza I: Proiectarea conceptuala
Faza II: Proiectarea de sistem (ansamblu)
Faza III: Proiectarea detaliata
Faza Planificarea fabricatiei
IV: Planificarea distributiei
Faza V: Planificarea utilizarii
VI: Planificarea lichidarii
Faza VII:

30
 Faza I: Proiectarea
conceptuala
• Identificarea nevoii si cerintelor asociate
• Definirea Problemei/produsului
• Culegerea informatiilor
• Elaborarea conceptelor
• Selectarea conceptelor
• Definitivarea specificatiei de
proiectare
15.03.2020 31
 Faza II: Proiectarea de
sistem (ansamblu)
• Arhitectura produsului
• Designul: integrare functii, relatia cu
utilizatorul, viziunea estetica
• Configurarea ansamblului: alegere/selectie
materiale si procese, definire forme si
dimensiuni generale (modelare)
• Proiectarea parametrica: definirea si
modelare marimi asociate cerintelor de
realizare (fabricatie, montaj, calitate,
lichidare si altele)15.03.2020
• Testarea prototipului 32
Faza III: Proiectarea detaliata
• Elaborare documentatie/desene de
executie
• Proiectare documentatie de
realizare/tehnologica

15.03.2020 33
 Faza IV: Planificarea fabricatiei

1. Proiectare scule si dispozitive

2. Proiectare sistem de productie:
echipamente, fluxuri, activitati
3. Planificarea proceselor de munca si
proceslor logistice
4. Planificarea sistemului de asigurare a
calitatii produsului in procesul de realizare
5. Stabilirea standardelor de timp si
costurilor de manopera
6. Stabilirea fluxurilo
informationale
15.03.2020 34
 Elaborarea conceptelor
• Scopul:
– Determinare solutiei fizice conceptuale a
unui produs in dezvoltare
• Informatii despre principiile fizice ce pot sta la
baza
functiilor care ofera raspunsul de utilitate al
produslui
• Descrierea fizica preliminara a solutiei de ansamblu
cu agregarea conceptelor individuale
– Solutia de ansamblu: model fizic simplificat, schematic, cu
precizarea catorva detalii de plecare in procesul de
proiectare, fara definirea exacta a formelor si
• It15e.03r.2adimensiunilor
02t0iile succesive 35
 Procesul de descompunere
• Orice produs, cat de simplu, este necesar a fi
“descompus” in abordarea conceptuala pentru
identificarea cat mai facila si eficienta a solutiilor
constructive la nivel de subansambluri si componente
• Ajuta la gasirea solutiilor creative si in final la dezvoltarea
unui proiect superior
• Descompunerea conceptula utilizeaza doua abordari:
– Descompunerea Directa
– Descompunerea primara Functionala
• Prin descompunerea conceptuala se vor putea lua in
considerare toate legaturile necesare intre subsistemele
produsului la nivelul fluxurilor marimilor definitorii:
energie, material, informatie/semnal
– Exemple: Cum se transmite energia, ce forte sunt implicate, cum
se realizeaza procesul
15.03.2020 36
 Descompunerea Directa
• Presupune descompunerea produsului
sistem considerat cunoscut si definit
la nivelul blocurilor functionale mari
– Ex: Un sistem automobil descompus in motor,
transmisie, directie, suspensie, caroserie,
habitaclu samd.
• Se continua cu descompunerea fiecarului
bloc functional mare si gasirea celei mai
bune solutii de proiectare pentru fiecare
• Aceasta abordare ofera posibilitati minime
pentru ideile creative noi.
15.03.2020 37
 Descompunerea Directa
continuare
• Abordarea este comuna si frecventa in
domeniul ingineriei mecanice
• Elementul comun utilizat este o schita de
definire generala a sistemului produs
• Ex: Schita sistemului de franare cu schema
pedala, bloc hidraulic, elemente de
actionare, element mecanic asupra caruia se
aplica forta de frecare (disc, tambur, janta)
15.03.2020 38
Descompunerea primara Functionala
• Se identifica mai intai functiile fara ca
acestea sa fie asociate unei structuri fizice
anume
• Se identifica in continuare elementele care
indeplinesc raspunsurile functionale pentru
functiile identificate
• Aceast proces permite cel mai adesea o
abordare creativa in gasirea solutiilor de
raspuns functional
• Reprezinta o modalitate abstracta de
g a n d ire, mai dificila dar si mult mai
15 .03 .20 20
 Iteratiile succesive conduse/ghidate
• 1. Definirea/obtinerea in final a SPECIFICATIEI DE PROIECTARE care
expliciteaza/traduce subiectul problemei de dezvoltare-proiectare
– SPECIFICATIA DE PROIECTARE este utilizata in continuare pe tot parcursul
procesului de proiectare conceptuala si proiectare detaliata
– Cea mai frecventa forma este un document complex care contine informatii
sub
forma grafica dar si descriptiva (dimensiunile tehnice ale functiilor)
– Converteste informatille preliminare, relativ vagi, regasite la nivelul cerintelor de la
inceputul stadiului de abordare conceptual, intr-un set de marimi specifice
explicitate cantitativ si care definesc performatele asteptate exprimate de cerinte
Ex: Usor de carat/purtat → greutate mai mica
de 10 kg
• 2. Obtinerea unor Alternative generice de definire conceptuala = CONCEPTE
– Selectarea dintre mai multe alternative devine cruciala in obtinerea finala a celei
mai
bune solutii posibile de proiect aplicat.
– Greselile perpetualte dupa stadiul proiectarii conceptuale sunt extrem de
costisitoare tinand cont de ce inseamna sa revii dins tadiul ulterior de configurare,
proiectare parametrica si de detaliu la nivelul general de soluti de principiu !!!!
• 3. Evaluarea alternativelor/variantelor de proiectare conceptuala
CONCEPTELOR
– Se realizeaza prin tehnici de notare si comparare
• 4. Reluarea condusa/dirijata (reproiectare concepte)
– In fapt ofera raspunsul la intrebarea: “Este alternativa/varianta de proiectare
– c Clarifica
o. n0c2e0anumite caracteristici/dimensiuni
ptuala (CONCEPTUL) tehnice la nivelul unor CONCEPTE
suficient de buna”?
150
. 3 2
supuse procesului de definire si/sau evaluare, la care se apreciaza insuficienta 40
definirii, sau nivelul scazut al raspunsului (performantei) realizat
 Metode pentru realizarea iteratiile
succesive conduse/ghidate
Pasul din proces Metode/Modalitati de rezolvare
Formularea problemei •Quality Function Deployment and House of
Quality
•Engineering Design Specification
Generarea variantelor de • Cautarea alternativelor de efecte si legitati
concepte fizice
•Technici pentru creativitate
•Studiul realizarilor existente
•Studiul unor raspunsuri la probleme
analoge
•Cautarea in literatura de specialitate

Evaluarea conceptelor •Metoda Pugh

•Metoda Dominic
•Metoda Pahl & Beitz
Reproiectare concepte •Modificarea variantelor existente
15.03.2020 41
•Elaborarea de noi variante
 Moduri de generare
a conceptelor
Substituire/inlocuire
Combinare
Adaptare
Modificare
Schimbarea modului de utilizare
Eliminare
Rearanjare
15.03.2020
42
 Principii generale
in genererarea conceptelor
1. Simplitatea
2. Standardizarea materialelor si componentelor
3. Standardizarea produsului (tipizare, unificare,
comunalizare)
4. Liberalizarea tolerantelor
5. Utilizarea materialelor cel mai usor de
procesat
6. Conceptia in echipa
7. Eliminarea/limitarea operatiilor secundare
6. Proiectarea pentru nivelul tehnologic
anticipat
7. Considerarea caracteristicilor speciale de
 Simplitatea
• Numar minim de componente, de
forme complicate, obtinerea
tehnologica cea mai facila si rapida
• Motivatia: se obtine cost redus,
se imbunatateste fiabiliatea, se
usureaza service-ul, creste
calitatea

15.03.2020 44
 Numar minim de componente

15.03.2020 45
 Materiale si componente standard
• Utilizarea de compenente disponibile
standardizate si a celor mai folosite
materiale
• Motivatia: usurinta achizitionarii si
aprovizionarii, gestiunea usoara a
stocurilor, evitarea cheltuielilor cu scule
• Example: suruburi, rulmenti, module de
comanda si control

15.03.2020 46
 Proiectarea cu standarde
• Pentru produse similare se prevad acelelasi
materiale, componente si subansambluri
ori de cate ori este posibil
• Motivatia: economii remarcabile,
simplificarea operatiilor, simplificarea
managementului stocurilor
• MAJORITATEA PROCESELOR DE
PROIECTARE SUNT PROCESE DE
PROIECTARE CU STANDARDE!!!
15.03.2020 47
 Tolerante cat mai lejere
• Prevedeti tolerante de care sa si puteti
uita….(daca nu le-ati prescris)
• Motivatia: tolerantele stranse
scumpesc procesul de realizare
(variatia costului poate fi chiar
neliniara!!!)
• Exemplu: vezi slide urmator

15.03.2020 48
 Tolerante cat mai lejere

15.03.2020 49
 Utilizarea materialelor cel mai
usor de procesat
• Considerati marele avantaj al
materialelor dezvoltate special pentru
procesare usoara
• Motivatia: cu cat materialele costa mai
mult cu atat influenteaza si celelate
costuri
• Exemplu: Materialele plastice practic
fara prelucrari ulterioare
15.03.2020 50
 Conceptia in echipa
• Colaborati permanent cu specialistii
implicati in stadiile post proiectare, in
special cei care vor realiza produsul
(cu cat mai devreme cu atat mai bine)
• Motivatia: acestia furnizeaza
cunostinte esentiale si o foarte buna
evaluare tehnologica a viitorului
produs
• Exemple: detalii tehnologice pentru
p i e s e prelucrate mecanic sau
15 .0 3.2 020
 Eliminarea/limitarea operatiilor
secundare
• Cat mai multe piese realizate dintr-o singura
operatie: minimizarea nevoii unor operatii
secundare
• Motivatia: operatii secundare (debavurarea,
ajustarea, inspectia, vopsirea, protejarea,
tratamentul termic sa) pot fi la fel sau chiar
mai scumpe decat operatiile primare care le
preced Exemple: Oteluri pretratate, piese
turnate in forme de precizie etc
15.03.2020 52
 Proiectarea pentru nivelul de
tehnologic anticipat
• Presupune intelegerea si utilizarea
avantajelor unor procese tehnologice
performante
• Motivatia: reducerea numarului de operatii,
eliminarea unor operatii, reducerea
numarului de repere sa
• Exemplu: realizarea unor piese, din
materiale plastice, prin injectie, cu solutii de
asamblare de tip gheare elastice…
15.03.2020 53
 Evitarea conditionalitatilor/
restrictiilor de proces
• In proiectarea la nivel desen de executie
specificati caracteristicile finale doar pentru
suprafetele care reclama asa ceva, lasati la
liberatatea proiectantului de proces celelalte
Motivatia: realizarea unor economii de
costuri in proces!!!

15.03.2020 54
 Exprimarile formale
ale conceptelor
• Un concept este o idee dezvoltata suficient incat sa
permita evaluarea aplicarii unui anumit principiu fizic.
• Conceptele sunt elaborari abstracte a ceea ce ar putea fi
ceva in viitor plecand de la ele!!!
• Printre multiplele forme de exprimare putem mentiona:
– Schitele
– Diagramele de fluxuri
– Prototipurile
– Inlantuirile de calcule
– A d notarile – notele
1 5.0 3.20 20 55
 Evitarea greselile frecvent intalnite
in elaborarea conceptelor
• Tendinta ca, aproape intotdeauna sa se considere
si dezvolte doar primul concept venit in minte
• Este nevoie ca intotdeauana sa avem cateva
concepte pe care sa le comparam si din care sa
rezulte cel mai bun
“Daca aveti o singura idee, este cel mai probabil
ca aceasta sa fie una nesatisfacatoare…”
“ Daca aveti mai multe idei, in mod
obligatoriu veti obtine una buna…”
15.03.2020
 PROIECTAREA CONCEPTUALA
Generare concepte
DA
Specificatie Evaluare concepte
de definire
Decizii

Documentatie si Comunicare

Ajustare finala
Revizuire
concept
?
Aprobare
Specification concept
Definition l
NU
15.03.2020 57
Abandonare proiect
 Identificarea si evaluarea
variantelor conceptuale
Dispozitiv pentru procesarea pentru
recuperare/reciclare a dozelor de bauturi
• Au fost retinute 4 variante de concepte
• Se propun 6 criterii de evaluare/selectare:
– Siguranta 30% (30 puncte)
– Usurinta folosirii 20%
– Portabilitatea 20%
– Rezistenta si durabilitate 10%
– Uitlizarea unor solutii si componente standard
10%
– Costul 10%
• Notarea variantelor pe fiecare criteriu cu note 58
2 la 9
15 .0 3.2
Propunerea Variantelor conceptuale
1 Folosirea unui resort
Actionare cu piciorul – pedala
Placa de comprimare ghidata
3 Folosirea gravitatiei (eliberarea
energiei potentiale a unei greutati
plasate la o inaltime)
Ghidaje
Operare cu un tragaci
15.03.2020
2 Actionare prin apasare cu piciorul
Ghidaje
Arc pentru revenirea in pozitia de
stand-by
4 Actionare manuala cu un
sistem de parghii
Element de ghidare doar
pentru articulatia levierului
59
 MATRICEA PENTRU EVALUAREA CRITERIALA A
VARIANTELOR CONCEPTUALE
Criteriul Nota/Pondere % V1 V2 V3 V4
Nota pe varianta 2 9 2 9
1 Siguranta 60 270 60 270
30
Nota pe varianta 8 9 6 9
2 Usurinta folosirii 160 180 120 180
20

Nota pe varianta 5 3 2 8
3 Portabilitatea 100 50 40 160
20

4 Rezistenta Nota pe varianta 8 8 6 8

si durabilitate 10 80 80 60 80

5 Utilizarea unor Nota pe varianta 7 7 8 8

solutii si
componente 10 70 70 80 80
standard
Nota pe varianta 6 5 7 8
6 Costul % 60 50 70 80
10
15.03.2020 60
TOTAL 100 530 710 430 850
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE PRAF
MODUL DE LUCRU AL UNUI ASPIRATOR IN VARIANTELE UMED/USCAT

15.03.2020 61
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE PRAF

15.03.2020 62
 EXEMPLE DE
STUDII PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 63
 EXEMPLE DE
STUDII PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 64
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 65
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 66
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 67
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE PRAF
The Vax – vacuum cleaner made of cardboard

15.03.2020 68
EXEMPLE DE STUDII
PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE PRAF
The Vax –
vacuum cleaner
made of
cardboard

15.03.2020 69
 PIG la Singapore Polytechnic

15.03.2020 70
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE PRAF
Idee novatoare: integrarea aspirator +
Prezentat la o expozitie studenteasca ca lucrare de diploma
perie

15.03.2020 71
EXEMPLE DE
STUDII PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 72
EXEMPLE DE
STUDIU PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 73
 EXEMPLE DE STUDII PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU
UN ASPIRATOR DE
PRAF

Aspirator + robot de curatare

Aspiratorul este statie cu autoincarcare
Nu ocupa spatiu suplimentar
Pot fi utilizate independent

15.03.2020 74
EXEMPLE DE STUDII
PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 75
EXEMPLE DE STUDII PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN
ASPIRATOR DE PRAF

15.03.2020 76
EXEMPLE DE STUDII
PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE PRAF

15.03.2020 77
 EXEMPLE DE STUDIU PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA PENTRU UN ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 78
EXEMPLE DE STUDII
PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE PRAF
15.03.2020 79
EXEMPLE DE
STUDII PENTRU
ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE
PRAF

15.03.2020 80
Dyson a construit sute de prototipuri ca acesta (realizat din
carton) inainte de a decide care este cea mai buna solutie
pentru Aspiratorul dual-cyclone.

15.03.2020 81
Studiu de modelare pentru comportarea la injectie
“Carcasa”

15.03.2020 82
 EXEMPLE DE STUDIU
PENTRU ABORDAREA
CONCEPTUALA
PENTRU UN
ASPIRATOR DE PRAF
Cos de gunoi + Aspirator

15.03.2020 83
 DIMINUAREA ZGOMOTULUI
Rezonator Нelmgoltz

2 7 4 5
3

1 6 8
"-
"
"+
"

15.03.2020 84
 DIMINUAREA ZGOMOTULUI
Rezonator Нelmgoltz

Ŕ
2 1 4 Ŕ-
3 Ŕ

15.03.2020
Ŕ 85
 DIMINUAREA ZGOMOTULUI
Scut rotativ
1 Ŕ 4 Ŕ-
3 Ŕ
7 2
6 ROTA
TE
5

Ŕ
15.03.2020 86
 DIMINUAREA ZGOMOTULUI
Eliminarea vibratiilor prin fixare
3 4
Ŕ 6 5 Ŕ-
Ŕ

elect r ic cur r
15.03.2020 ent Ŕ 87
 DIMINUAREA ZGOMOTULUI
Eliminarea vibratiilor prin lagaruire
1 2
N

6 3
S

N S N

4
S N S

5
7
S N S

N S N

15.03.2020 88
 MARIREA ASPIRATIEI
Turbina ultrasonora
Ŕ 4
3

1 ROTATION
15.03.2020 Ŕ 89
 Rotirea rotorului ventilatorului
prin intermediul statorului
electromotorului.
7
Ŕ 1
Ŕ-
5 2
4
AIRFLO
W
Ŕ
3
6
8

ROTATI
Ŕ ON
15.03.2020 90
 Ventilator cu disc profilat fara
pale.
1
2
AIRFLOW

ROTATI
ON

3 5

15.03.2020 4 91
 Aspirator cu Ejectie.

7 8 6

5
4 1

3 2

15.03.2020 92
Aspirator fara absorbtie si fara evacuare
de aer cu sistem de racire activ.
3
HEA
4 2 T 1

10 9 8
6 5 7

15.03.2020 93
 Aspirator Electrostatic
2 1

3
AIRFLOW + DUST
AIRFLOW
4 6 CLEARED SURFACE+DUST
5

15.03.2020 94
 Curatitor Electrostatic.
4 Ŕ- 3
Ŕ

5 1 2
CLEARED
Ŕ
SURFACE+DUST

GROUND
ELECTRIC
CURRENT HIGH
VOLTAGE

7
15.03.2020 6 Ŕ 95
 EVALUAREA CONCEPTELOR
40
40

35
34

30

25

Scor 20
15
15
9
10
5 5 5 5 5 3
3
5

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
15.03.2020 96
Concepte
 TEST INTERACTIV DE CURS TICDP2AA 01

Propuneti 3 variante conceptuale alternative pentru functiile:

• V1 Utilizeaza energie/ALTA SURSA
• V2 Permite interventia utilizatorului/ALT mod INTERVENTIE
• V1305.O23.f0e20ra facilitati suplimentare/ALTA FACILITATE SUPL97IM