PROCESUL DFSS (Design For Six Sigma)

1. Introducere Tabloul procesului IDDOV, cea mai intrebuintata metodologie de aplicare a DFSS, este aratat in Figura de mai jos. Sunt prezente 5 faze: Identifica proiectul Defineste cerintele Dezvolta conceptul Selecteaza proiectul, rafineaza scopurile sale, dezvolta planul proiectului si formeaza echipe puternice Intelege cererile clientul, companiei si reglementarile si traduce-le in cerinte tehnice folosind QFD (quality function deployment) Genereaza concepte alternative folosind metode inovative Pugh, TRIZ, etc. Selecteaza cel mai bun concept de design si setul tehnologic folosind metode de selectare Pugh si realizeaza analize ale esecului si efectelor (FMEA) pentru a intari conceptul selectat/tehnologiile selectate. Conceptul poate fi dezvoltat la diferite nivele incepand cu arhitectura sistemului pentru intregul produs. Apoi, conceptele sunt dezvoltate pentru diferite elemente ale sistemului dupa cum este necesar. Optimizeaza setul de tehnologii si design-ul conceptului folosind optimizarea robusta. Pentru ca metodologiile pentru inginerie robusta ale lui Taguchi sunt centrale pentru formularea IDDOV a DFSS, mai multe detalii sunt date in faza O. Finalizeaza design-ul procesului de prelucrare, condu ciclul de prototyping, executa faza pilot, pregateste productia la scara mare si lanseaza produsul.

Optimizeaza design-ul

Verifica si lanseaza

Primele doua faze, identifica proiectul si defineste cerintele, se concentreaza pe obtinerea produsului corect. Ultimele doua faze, optimizarea design-ului si verificarea si lansarea se concentreaza pe realizarea corecta a produsului. Faza de mijloc, dezvoltarea conceptului, este legatura intre realizarea produsului corect si realizarea corecta a produsului. Ca si legatura, design-urile conceptuale ar trebui sa raspunda simultan la cerintele din amonte si la cerintele ingineresti, de prelucrare si service, din aval. Optimizarea este una din multele cerinte din aval. Daca un concept de design nu poate fi optimizat pentru a furniza performanta ceruta, poate fi necesar sa cauti un nou concept. Conceptele de design ce nu pot fi optimizate ar trebui eliminate. Conceptele marginale sunt o sursa majora de probleme cronice ce apar in program dupa program. Conceptele ce nu se optimizeaza bine sunt foarte sensibile la sursele de variatie. Astfel, orice deviatie de la conditiile ideale cauzeaza un concept marginal sa esueze.

2. Detaliile procesului Procesul IDDOV este descris pas cu pas prin cele 5 faze ale IDDOV asa cum se arata in figura. Identificarea proiectului. Este prima activitate executata de candidatii black belts si liderul de proiect impreuna cu echipa proiectului selectat. Incepe o instruire intensa. Un instructor MBB poate explica in prima zi ca "Proiectele sunt mijloacele pentru a face lucrurile bine" . Aceasta faza contine 3 pasi: (1) precizeaza diagrama si scopul proiectului (2) dezvolta planul proiectului (3) formeaza echipa manageriala Pasul 1: precizeaza diagrama si scopul proiectului. Doua tehnici sunt introduse : - tehnica scopului in-out; - tehnica planului multigeneration. The in-out of scope tool - starneste nedumerire la inceput pentru ca nu este altceva decat un cerc desenat pe o foaie de hartie. Totusi, dar este folositor cand se utilizeaza. Aceasta tehnica simpla de vizualizare faciliteaza participarea echipei la intelegerea, rafinarea si obtinerea consensului asupra scopului proiectului. Tehnica MGM este o tehnica care ajuta mai mult echipa sa determine ce elemente ale scopului ar trebui incluse in proiect si ce elemente ar trebui lasate pentru proiecte viitoare. MGM contine 3 categorii, ca de exemplu, generarea produsului, a platformei si a tehnologiilor, raspandite pe 3 generatii. Principalul scop al ambelor tehnici este de ajuta la definirea scopului proiectului curent, nu in angajarea planificarii pe termen lung asa cum ar putea sugera tehnica MGM.

Pasul 2: Dezvolta planul proiectului. Tehnicile de planificare sunt mai ample. Fundamentarea intregii planificari este ciclul PDCA, plan-do-check-act, a lui Shewart-Deming. O trasatura speciala a ciclului PDCA este pasul verifica-actioneaza, care implica verificarea progresului fata de plan si actiunea asupra lipsurilor (diferentelor) de cadenta in indeplinirea planului. Prima utilizare a tehnicii verifica-actioneaza ar trebui sa fie evaluarea integralitatii si fezabilitatii planului proiectului. Drumul critic/PERT (Program Evaluation Review Technique) este o alta tehnica importanta care combina cele mai bune elemente a celor doua metodologii distincte intr-o singura tehnica. Alte tehnici ca diagrame Gantt sunt introduse pentru utilizare in planificare. Pasul 3: Formeaza echipa manageriala. In timp ce membrii proiectului ar trebui identificati inainte de initierea proiectului, un anumit efort este cerut pentru a-i transforma intr-o echipa. Metode de construire a echipei pentru dezvoltarea echipei manageriale (high powered team) sunt introduse in timpul instruirii. Defineste cerintele (IDDOV) contine 2 actiuni critice pentru succes pasul 4 (intelegerea cerintelor clientului) si pasul 5 (construiecte casa calitatii). Pasul 4: Intelegerea cerintelor clientului. Clientul, compania si cerintele reglemetarilor trebuie intelese deplin daca o echipa se asteapta sa livreze produse de succes catre clienti. In literatura se sugereaza "Nu neglija cel mai evident mod de a cunoaste clientul tau - vorbeste cu ei. Companiile exploreaza noi moduri de a realiza acest lucru". Se citeaza un studiu facut pe 158 de produse in industria leelctronica in care 1/2 erau esecuti si cealalta 1/2 era un succes: - produsele fara succes erau minuni tehnologice - succesele proveneau din implicarea intensa cu clientii Firmele de succes aveau o comunicare mai buna si mai rapida intre clienti si echipele de dezvoltare. Cerintele clientilor erau luate in consideratie! Este crucial sa devii responsabil pentru livrarea produselor necesare clientilor, cu ajutorul personalului din marketing. Aruncarea cerintelor "peste perete (over the wall)" de catre persoanele din marketing catre ingineri este la fel de grav ca inginerii sa arunce desenele "over the wall" catre prelucrare. Informatia second-hand (nu e direct de la sursa) nu e la fel de buna ca experienta personala. Nu uita de clientii interni. Clientul intern primar este beneficiarul rezultatului proiectului. Juran foloseste fraza "Fit for use by the next line". Pentru ca rezultatul proiectului sa fie gata de utilizare, cerintele urmatorilor beneficiari trebuie in amonte. Detinatorii de interese si sponsorii sunt si ei beneficiari. Trateaza clientii interni ca si cand ar fi clienti externi. Activitatile ce adauga valoare sunt orizontale. Activitatile verticale sunt peste cap; ele pot fi necesare, dar nu adauga valoare. Modelul Kano. A fost dezvoltat sa clasifice cerintele in necesitati de baza, de performanta si de excelenta (excitement). Necesitatile de baza sunt asteptate de clienti si, adesea, nu sunt exprimate. Necesitati de baza precum calitatea si fiabilitatea sunt stabilite de standardele industriale. Clientii dezvolta si ei asteptari despre performanta si trasaturi cum ar fi incalzirea si racirea automobilelor. (Automobilele timpurii nu aveeau sistem de incalzire sau de dezghetare a geamurilor). Necesitatile d e performanta sunt elemente pe care clientii le pot dori si care depasesc capacitatile achizitiilor lor anterioare. Aceste necesitati sunt de obicei in termeni de mai mult e mai bine- ecrane mai mari ale televizoarelor, mai usor de setat alarma unui ceas intr-un hotel, mai multi cai putere si mai putin zgomot al vantului in autovhicole. Necesitatile de excelenta sunt rareori exprimate pentru ca ele sunt necunoscute. Aceste necesitati sunt create de inovatori in cadrul companiei in timpul activitatilor de dezvoltare a conceptului pentru a castiga avantaj competitiv. Pasul 5: Construieste casa calitatii. Casa calitatii (HoQ) este centrul de baza al QFD. HoQ ofera o metodologie eficienta pentru translarea cerintelor clientului in cerinte tehnice. O HoQ completa contine o cantitate enorma de informatie usor de accesat de care are nevoie o echipa pentru a ghida creatia conceptului design-urilor ce va duce la incantarea cleintului. Cerintele tehnice sunt adesea numite masurile companiei pentru a indica ca ele sunt raspunsuri interne la cerintele externe ale clientului.

HoQ isi obtine numele de la forma pe care diferitele camere (ce contin diferite tipri de informatii) o dau. Ea e structurata astfel incat toate informatiile clientilor sa intre orizontal si toate informatiile companiei sa intre vertical. Este important sa se dea toate informatiile provenite de la client inainte de a prelucra dezvoltarea informatiei companiei. Informatia este dezvoltata si introdusa in HoQ in ordinea de mai jos.

HoQ nu mai este utilizata (favorita) in multe companii. Principalele 2 motive sunt urmatoarele: 1. Echipele incearca sa dezvolte atat de multa informatie in ea incat devine foarte mare. Este dificil pentru oameni, in special ingineri, sa neglijeze informatia chiar si atunci cand este aratat ca informatia ce nu intra in HoQ poate fi asociata cu HoQ. 2. HoQ este cel mai bine dezvoltat de o echipa de marketing si ingineri ce lucreaza impreuna. In companiile compartimemtate, persoanele din marketing si inginerii rareori au oportunitatea sau dorinta de a lucra impreuna. Niciunii nu pot aduna informatii pentru a contrui HoQ unii fara ajutorul celorlalti. QFD ramane cea mai puternica metoda de a aduna si interpreta informatia clientilor. Competitia acerba continua sa indemne la excelenta in folosirea QFD pentru avantaj competitiv. Este atat de important ca multe utilizari a 6Sigma si DFSS includ QFD ca mijloc de a-l re-introduce in corporatiile occidentale. Dezvoltarea conceptului (IDDOV) - da oportunitate maxima pentru inovare. Multi experti au aratat ca unica cale de a castiga si mentine avantaj competitiv este de a inova mai rapid decat cei mai tari competitori. In cursele lungi, chiar daca conduci sau esti condus, cei ce se deplaseaza mai repede castiga. A merge mai repede presupune un risc intern. Mergand mai incet decat competitorii duce la un risc extern. Inovatiile variaza de la rezolvarea unor probleme la inovatii. Inovarea este pedala de accelerare intr-o intreprindere.

Inovatiile mici sau mari ajuta la cresterea ratei de imbunatatire intr-o organizatie. Inovatiile sunt create prin procesul de design conceptual. Dezvoltarea conceptului utilizeaza metode de creativitate ce contin o mare varietate de tehnici si metode pentru generalizare, sintetizare si selectarea ideilor pentru multe scopuri, inclusiv produse, procese de prelucrare, servicii, procese ale afacerii, strategii ale afacerii, planuri, solutii inovative pentru problemele tehnice si netehnice. Produsele castigatoare pot veni numai din concepte castigatoare. Crearea conceptelor produsului este foarte importanta , dificila, foarte interesanta si adesea neglijata. S. Pugh, creatorul conceptului Pugh de generare si selectare, arata "O alegere gresita a conceptului intr-o situatie de design poate rareori, daca vreodata, fi recuperat de design detaliat de succes". Design-ul conceptului este primul pas a design-ului detaliat a produsului si procesului. Calitatea design-ului conceptului este o determinanta majora a calitatii design-ului final. Cateva dintre rationamentele lui Pugh este acela ca dezvoltarea conceptului - da cele mai mari oportunitati pentru inovare - plaseaza cele mai mari cereri pe echipa proiectului - este unde cele mai importnate decizii sunt facute - este unde 80-90% din cost si performanta sunt incuiate Un design bun al conceptului da fundatia pentru toate realizarile din aval, inclusiv optimizare, design detaliat, prelucrare, service, utilizare de catre client. Un concept ce nu se optimizeaza bine este un concept prost. El nu poate fi indreptat. Intr-adevar, un astfel de concept creeaza probleme cronice ce par sa re-apara in orice program nou si sa creeze dezamagire in performanta produsului, cost, calitate, fiabilitate, timp de viata. Cantitatea mare de informatie generata in crearea conceptului pune o mare presiune pe echipa. Este cel mai dificil pas in PDP. In procesele traditionale de dezvoltare, oportunitatea de a realiza superioritate competitiva a fost fie castigata ori pierduta pana la sfarsitul dezvoltarii conceptului. Design-ul conceptului poate fi interesant pentru ca majoritatea inginerilor gasesc oportunitatea de a creea ceva nou, ceea ce e mai interesant decat design-ul detaliat. Design-ul conceptului este adesea neglijat pentru ca fie managerii sau inginerii nu ii apreciaza importanta. Presiune crescuta de a obtine produse in timp mai scurt tind sa micsoreze disproportionat timpul alocat pentru dezvoltarii conceptului. Managerii par sa opereze pe premiza ca conceptele bune pot fi dezvoltate in timpul scurt - cu cat mai scurt cu atat mai bine. Timpul adecvat, resursele si suportul sunt necesare pentru a generaliza urmarea execelentei in executia si realizarea de rezultate remarcabile. Ierarhia campionilor pot oferi suport enorm pentru a asigura excelenta executie in timpul fazei de dezvoltare a conceptului. Pasul 6: Gererarea conceptelor. Acest pas cuprince doua metodologii de inovare foarte diferite pentru generarea conceptelor alernative: (i) geneararea conceptului Pugh folosind setul de metode pentru creativitate. Setul contine metode familiare pentru crearea ideilor incluzand brainstorming, brain-writing 6-3-5, pain-storming, assumption busting, etc.

(ii) TRIZ sau TIPS (Theory of Inventive Problem Solving) create de Genrich Altshuller. TRIZ este o metodologie logica de a ajuta pe oricine sa devina creativ. Rezultatul fazei de definire a cerintelor - the HoQ - este intrarea primara in faza de dezvoltare a conceptului. Informatia HoQ poate fi aranjata si crescuta oricat e necesar pentru a dezvolta criterii pentru un concept bun. Dezvoltand criterii pentru un concept bun ar trebui sa fie complet inainte de initierea activitatilor de generare a conceptelor. Desfasurarea procesului pentru aceasta faza este HoQ >> criteriile pentru un concept bun >>generarea conceptului (Pugh si TRIZ)>> selectarea conceptului>>convergenta controlata>> sistemul FMEA Dezvolta criterii pentru un bun concept. Un concept bun satisface cerintele clietilor si cerintele ingineresti. Tipic, criteriile nu se dezvolta pana la selectarea conceptului. Dezvolarea criteriilor inainte de generarea conceptului are cateva beneficii. 1. procesul de dezvoltare a criteriilor face ca echipa sa se concentreze colectiv pe detalii in HoQ si sa dezvolte o intelegere comuna a cerintelor clientilor. 2. dezvoltarea criteriilor cere considerente a cerintelor tehnice din aval. 3. criteriile dau ghidare in timpul generarii conceptului. In general, criterii de nivel ridicat stabilesc cadrul pentru dezvoltarea cerintelor mai detaliate specifice proiectului pe care un concept le poate satisface: Cerintele clientilor: satisface cererile clietilor interni si externi (HoQ) Cerinte ingineresti in aval: 1. nu depinde de tehnologii nedovedite 2. poate fi optimizat pentru a da calitate/fiabilitate/durabilita ridicata la cost mic 3. poate fi prelucrat, service si reciclat la pret mic. Compania masoara valorile tinta din partea de HoQ a unor usi de automobil.

Masurile critice ale companiei sunt aratate in figura de mai sus. Masurile critice - acelea selectate ca fiind comparate cu cele noi, importante sau dificile sunt subliniate. Importanta data de client pentru efortul de inchidere a fost catalogat cu 5 si respectiv 4. Totusi, efortul de inchidere si inchierea ermetica pentru vreme sunt in conflict, facand ca realizarea lor simultana dificila. Astfel, efortul de inchidere a usii a fost selectat de companie ca fiind critic pentru a fi urmarit datorita importantei si dificultatii. Considerente a cerintelor generale, de nivel ridicat dau baza pentru dezvoltarea criteriilor pentru a ghida generarea si selectia conceptelor alternative. O echipa incepe cu dezvoltarea cerintelor din amonte si adauga criterii tehnice in aval:

Metodolgia Pugh implica 3 activitati distincte: (i Generarea conceptuui este procesul de creare a numarului de concepte alternative. TRIZ este o metodologie complementara importanta pentru generarea conceptului. (ii) Selectarea conceptului este un proces de a sintetiza cele mai bune atribute a alternativelor intr-un numar mic de alternative puternice si a selecta un numar mic (1-3) a celor mai puternice concepte. (iii) Convergenta controlata este procesul de a itera intre primele 2 activitati cu obiectivul de a sintetiza si gasi pe cea mai puternica alternativa. Generarea conceptului, selectarea lui si convergenta controlata dau cadrul pentru faza de dezvoltare a conceptului din IDDOV. Pentru generarea conceptului folosind Metode Pugh, generarea conceptului ar trebui sa fie planificata ca o activitate interesanta ce conduce la cele mai inalte nivele ale creativitatii din partea membrilor echipei. Observatie: pain-storming implica brainstorming a opusului a ceea ce vrei sa realizezi. Este o cale de a ajuta echipa sa priveasca problema dintr-o perspectiva noua. Daca echipa atinge un punct mort, facilitator poate sugera concentrarea pe anti-solutie. Munca lui Pugh sugereaza 3 cicluri pentru generarea conceptului: 1. Activitatea de grup - adunarea informatiei si impartirea scopului 2. Activitatea individuala - creare de idei (greating ideas) 3. Activitatea de grup - combinarea, cresterea, imbunatatirea, rafinarea ideilor Optimizarea efortului de generare a conceptului in jurul acestor 3 pasi separati cresc dramatic procesul. Criteriile pentru inchiderea usii si etansare au fost dezvoltate mai sus. Echipa utilizeaza metoda Pugh pentru a creea diferite alternative:

Conceptul 7 a fost cel mai inovativ. El consta dintr-o izolare inflatable ce a fost deflated pentru a face ca usa sa se inchima mai usor si inflated dupa inchierea usii pentru etansare. Studiul a fost facut la mijlocul anilor 80 si a fost folsita de Meredes 10 ani mai tarziu. Pasul 7 Selectarea conceptului. Este un proces de sintetizare (combinare si separare), cresterea punctelor tari, atacand slabiciunile conceptelor alternative ca parte integrala a proceselor de selectie a celor mai bune concepte. Metodologia de selectare a conceptului este mai mult decat un proces pentru selectarea celei mai bune alternative de concept. Este la fel de mult o metodologie de imbunatatire a conceptului ca si o metodologie se selectie. Pasii in selectarea conceptului sunt: 1. Pregateste pentru Prima Executie a. Pregateste caracterizarile conceptului - desene, modele, descrieri, video, prototipuri, etc b. Identifica criteriile de evaluare pentru sinteza si selectarea conceptelor c. Pregateste matricea de evaluare cu desene ale conceptelor de-a lungul randului de sus si criterii pe prima coloana. d. Selecteaza datele, de obicei conceptul curent. (O alegere mai buna este cel mai competitiv concept). 2. Condu prima executie 3. Condu executia de confirmare 4. Condu executii ale convergentei controlate (executii aditionale pentru terminrea noilor concepte). (a) Pasul 1 Pugh: Pregateste pentru prima executie. Conceptele alternative sunt prezentate in Fig.8. (b) Pasul 2 Pugh: Condu prima executie. Acest pas genereaza matricea aratata mai jos. (c) Pasul 3 Pugh: Condu executia confirmarii. Acest pas este realizat prin utilizarea alternativelor selectate ca si datum (baza) si realizand matricea a doua oara. Rezultatul acestor 3 pasi sunt 1-3 alternative mai puternice. (d) Pasul 4 Pugh: Condu executii controlate ale convergentei. Acest pas implica multiple iterari ale pasilor 1-3 pentru a imbunatati mai departe conceptul. Adesea cele mai inovative idei apar in timpul convergentei controlate cand membrii echipei au devenit familiarizati cu toate alternativele si au generat noi idei in timpul procedeului de sinteza. Este o metoda puternica de utilizare a gandirii convergentei si divergente pentru a imbunatati, adesea dramatic, conceptiile produsului. Adesea, este neglijata ca fiind consumatoare de timp.

Unele echipe insista in a utiliza matrici ponderate in procesul de selectie. Asta complica procesul. Metoda e buna cand alegem alernative de automobile, computere,,etc cu informatii depsre performanta, pret, trasaturi. Dar, criteriul nu e necesar sau recomandat cand se sintetizeaza atribute intre alternative pentru a creea concepte noi sau imbunatatite; procesul devine greoi cand se fac rulari multiple in convergenta controlata. Este folositor sa asezi in ordine criteriile si sa cauti concepte alternative cu multe +-uri in partea de sus a matricei de evaluare. Observati robustetea ultimului criteriu listat in matricea de evaluare. (echipa nu a ordonat criteriile). Testul final a tariei conceptului este cat de bine este el optimizat. Daca echipa a selectat una sau mai multe concepte pentru evaluare, a conduce experiemente optimizate robuste poate fi utilizat pentru a face o selectie finala. Procesul de convergenta controlata e aratat in figura de mai jos:

Pasul 8: Condu FMEA. FMEA este o metodologie puternica pentru intarirea conceptului selectat. La acest pas, sistemul FMEA este condus. Design optimizat. (IDDOV) Optimizarea lui Taguchi cere inginerilor sa gandeasca diferit in cai fundamentale: A. Munceste asupra functiei analizate nu a problemelor (functii ne-intentionate ). Probleme ca caldura, zgomot, vibratie, degradare, soft failure (restartarea computerulrui) sunt simptome ale performantei scazute a functiilor. Muncind pe probleme ca zgomotul nu imbunatateste neaparat functia. Cel mai adesea o alta aproblema apare. Se numeste "whack-a-mole engineering". B. Straduieste-te pentru robustete decat sa indeplinesti cerintele si specificatiile. Iata inca o notiune ce cere sa gandesti diferit. Masurile traditionale cer respectarea cerintelor, specificatiilor, etc. Cp/Cpk (Cp este capabilitatea indiferent de scop iar CpK este capabilitatea cu privire la capabilitatea procesului scop), marimea lui sigma, reprelucrare, procentul de defecte, etc. C. Foloseste raportul semnal/zgomot ca masura de performanta (robustete). Crescand acest raport se imbunatateste simultan performanta impotriva tuturor masurilor traditionale. Raportul, imprumutat din industria comunicatiilor, este o reprezentare a puterii in semnal (muzica) la puterea in zgomot (static). Cu cat e mai mare raportul, cu atat e mai mare portia de putere totala ce merge in a face muzica (functia intentionata) comparativ cu puterea disponibila pentru functii ne-intentionate. D. Foloseste experimente (MFAT) multifactor-at-a-time decat metoda stiintifica a schimbarii unui factor odata (OFAT). Ingineria implica multi factori ce pot interactiona cu altii. Experimentele OFAT nu pot dezvalui interactii. Experimentele MFAT sunt necesare pentru a caracteriza si optimiza un sistem implicand multipli factori, y=f(x1,x2,...,xn) E. Straduiestete sa obtii functia ideala nu doar sa respecti cerintele si specificatiile . Functia ideala este un concept de baza in robustetea inginereasca. Incercarea de a obtine un sistem pentru a performa cat mai aproape posibil de ideal decat sa incerce sa satisfaca cerintele si specificatiile cere o gandire diferita. Incercarea de a obtine functia ideala pare ca un vis imposibil pentru un perpetuum mobile. Totusi, masura a cat de departe valoarea functiei actuale difera de valoarea functiei ideale este o masura de robustete. Obiectivul optimizarii robustetii este de a maximiza raportul volumelor relative ale functiilor dorite si nedorite ducand functia cat mai aproape de ideal. Raspunsul ideal al sistemului, y, este o relatie lineara fata de intrare M, y= M. Un raspuns la intrarea M este o functie de M impreuna cu diferiti parametrii ai sistemului, x1, x2, ..., xn,y=f(M,x1,x2,...,xn). Functia poate fi rearanjata in 2 parti, functia ideala (partea utila) si deviata de la functia ideala (partea dauatoare), adaugand si scazand functia ideala, M:

Functia ideala reprezinta absenta functiei daunatoare. Deviatia de la ideal este partea de energie ce se duce in functia daunatoare. Optimizarea robusta este procesul de minimizare a deviatiei de la functia ideala prin gasirea valorilor parametrilor controlabili ce muta functia actuala, f(M,x1...xn) cat mai aproape posibil de functia ideala, M. Unii parametri nu sunt controlabili, cum ar fi conditiile de mediu si de uzare, variatii in dimensiunile materialelor si partilor, si factorii de deteriorare cum ar fi uzura si imbatranirea. Factorii necontrolabili se numesc factori de zgomot. Cand valoarea functiei ramane aproape de valorile functiei ideale pentru toate valorile anticipate a factorilor de zgomot, sistemul e robust in prezenta zgomotului. Un astfel de sistem este insensibil la sursele de variatie, factorii de zgomot. Taguchi defineste robustetea buna ca "starea unde performanta tehnologiei, produsului sau procesului este cat mai putin sensibila la factorii ce cauzeaza variabilitatea (fie in prelucrare sau utilizarea mediului) si imbatranirea la un nivel minim al costului de prelucrare. Figura ur,atoare da o reprezentare grafica a discutiilor de mai sus.

Lucrul la problemele, simptomele ale unei functii joase, nu imbunatateste functia. In termeni ai energiei, toate functiile sunt transformari ale energiei. Reducand energia in functiile nedorite nu creste energia transformata in functia dorita. Poate duce la o alta functie nedorita. Un exemplu e dat de un studiu din industria automobilelor- timing belt. Problema era zgomotul excesiv. Totusi, solutia a redus durata de viata a belt de 2 ori. Utilizarea succesiva a optimizarii robuste reduce zgomotul cu un factor de 20 si simultan dubleaza durata de viata a belt. Optimizarea robusta se concentreaza pe functia belt, de a transfera energia de rasucire de la o pulley la alta. Rezultate similare sau obtinut cu sisteme complexe cum ar fi motoarele cu ardere interna prin optimizarea eficientei energiei pentru a reduce zgomotul - inca o data, lucrul la functi, nu la probleme. Pasul 9: Identifica functia ideala. Este pasul cel mai dificil, in optimizarea robusta. Reprezenarea functiei ideala este aratata in figura de mai jos.

Incercarea e de a gasi ce sa masori. Cum ar trebui alesi M si y pentru optimizarea procesului? Altfel, care este fizica sau chimia sistemului ? Care e functia de optimizat? Optimizarea e cel mai bine realizata pe o singura functie. Totusi, optimizarea poate fi condusa pentru sisteme ce implica mai multe intrari si iesiri. Primul pas este de a conduce analize functionale pentru a diviza sistemul la un nivel mai jos, elemente manageriabile care pot varia de la nivelul de jos la sub-sisteme complexe. Este important sa retii ca concentrarea este pe variatia functiei partii sau subsistemului, nu pe variatia in partea sau partile ce alcatuiesc subsistemul. Figura arata procesul de optimizare in incercarea de a te misca cat mai aproape de functia ideala. Pasul 10: Optimizeaza design-ul (pasul 1 a optimizarii in 2 pasi). Acest pas se concentreaza pe maximizarea rapotului semnal-zgomot pentru a minimiza variatia functiei de la functia ideala:

unde 2 este un factor legat de energia in semnal iar 2 este un factor legat de energia in zgomot (sursa de variatie).

Studiu de caz. Cazul unui studiu de reducere a vibratiilor unui sistem de stergere realizat la Ford Motor Company este utilizat ca exemplu. Este cazul familiar al alunecarii cu zgomot a lamei ce deterioreaza functia intentionata a curatarii. Functia ideala se bazeaza ipoteza ca pentru un sistem ideal timpul pentru a atinge un punct Dn in timpul ciclului wiping ar trebui sa fie acelasi ca si timpul scop: unde Yn = timpul cu care lama atinge un punct fix pe parbriz la ciclul n Mn = timpul scop cu care lama atinge un punct fix pe parbriz la ciclul n = n/RPM a motorului S-au folosi 3 RPM: 40, 55 si 70.(rotatii pe minut) Echipa defineste factorii de zgomot specifici ce vor intra in diagrama P; ea ofera o cale ordonata de a organiza si prezenta factorii de control, factorii de zgomot, semnalul de intrare si raspunsul de iesire. Echipa a ales

Factorii de control. Parametrii de design ingineresi sunt factori de control. Echipa a facut brainstorming pentru a selecta parametrii de design care are cel mai mare impact asupra performantei ca factori de control. Nivelul factorului de control. Optimizarea robusta este o metodologie pentru determinarea valorilor parametrilor de designce optimizeaza paerformanta sisitemului. Echipa si-a folosit cunostintele sale ingineresti si brainstorming sa selecteze parametrii de design (factorii de control) pe care cred ca acopera spatiul de design a performantei optime. O portiune a nivelului facorilor de control este aratata in tabel.

Factorii de control ne-aratati - G,grafit; H-chlorination; I-mteoda de atasare, au nivele similare. Design a experimentului. Echipa a selectat matricea populara L18 arata in figura de mai jos.

Popularitatea acestei matrici sta in aceea ca interactiunea dintre factorii de control sunt alansati in matrice. Matricea standard L18 contine pana la 8 factori de control. Matricea din Fig. 14 a fost modificat pentru a cuprinde 9 factori de control. Fiecare rand din cele 18 este desfasurarea unui experiment cu factori de control setati la nivelele , 2 sau 3. Cand se conduc experimente cu un sistem hardware/software, 18 diferite seturi cu amestecul indicat de nivele sunt necesare pentru a conduce cele 18 rulari. Pentru sistemul de wiper, singura schimbare era de a folosi stergatoare noi sau uzate. Doua seturi aditionale sunt necesare pentru a (1) stabili performanta design-ului initial si (2) confirma predictiile experimentale facute din 18 rulari. Date sunt colectate pentru combinatii umed/uscat, S1/S2 si M1/M2/M3 pentru 12 valori pt fiecare rulare. Daca in fiecare rulare, o combinatie e robusta, diferentele intre valorile datelor privind zgomotul vor fi mici. Combinatiile mai putin robuste a factorilor de control vor avea diferente mai mari in valorile datelor. Oricum valorile vor indica RPM (turatia) de 40,55 si 70.

In acest caz, un test a fost construit cu 3 senzori atsati de parbriz pentr a inregistra un semnal pe masura ce lama trece pentru a determina timpul pana la punctul Dn. Rezultatele sunt aratate in figura :

Reprezentarea grafica a valorilor si sunt indicate pe grafic. Valorile lor sunt calculate din abaterea patratice pentru panta si radicalul variantei pentru . Valorile S/N si sensitivitatea sunt calculate pentru fiecare rulare folosind formule:

S/N si sunt calculate pentru fiecare rulare folosind formule ce nu sunt reproduse aici. Procesul duce la un tabel de raspuns:

Pentru S/N echipa a prezis 25dB.

Pasul 11 Ajusteaza la scop. (pasul 2 al optimizarii in 2 etape): 1. Maximizeaza raportul S/N. 2. Ajusteaza la scop. Maximizand raportul S/N confirma configuratia: A2 B2 C D2 E1 F G3 H3 I Ajustarea la scop da configuratia finala: A2 B2 C1 D2 E1 F2 G3 H3 I3 Factorii ce nu au impact asupra S/N sunt aratati fara nivele. Acesi factori sunt factori de ajustare. Sistemele ingineresi dau un factor de control convenabil penru ajustarea - cand S/N raman relativ constanti dea lungul a 3 nivele in timp ce arata diferente mari intre nivele. Cum ar fi C, F, si I. Pasul 12: Condu rularea de confirmare. Prezicerea e urmata de un experiment, umit rulare de confirmare, pentru a valida prezicerea. Echipa deaseenea ruleaza un experiment cu design-ul original pentru a stabili baza. Baseline confirmationa A1 B1 C1 D1 E1 F1 G1 H1 I1 Optimized confirmation A2 B2 C1 D2 E1 F2 G3 H3 I3 Rezultatele sunt date in Tabel:

Concluzii: Studiul indica ca chlorination, grafitul, braul si rigiditatea suprastructurii au un impact important asupra sistemului in imp ce forma vertebrei are un impact minim. Astfel, un sistem cu frecare mica, rigiditate ridicata da o robustete ce ramane independenta de vibratie pentru o mare perioada de timp. Durabilitatea crescuta a sistemului este realizata incluzand lame uzate si imbatranite in strategia referitor la zgomot. Pasul 13: Optimizeaza design-ul tolerantei. Este o metoda de a echilibra costul intern si extern la client au companie. Implica examinarea impactului diferitilor factori de control. Metoda foloseste analiza variantei (ANOVA) pentru a determina procentul diferitilor factori asupra perforamntei sistemului si functia de pierdere a calitatii pentru a determina costuri interne si externe. Combinatia faciliteaza determinarea daca sa upgrade sau degrade parti din sistem. Taguchi marge chiar mai departe recomandand sa incepi cu materiale si componente cu cel mai mic cost si sa le upgrade numai cand e necesar. Este opus practicii comune de a supra-specifica lucrurile pentru a in siguranta. Metda e eficieta numai dupa opmizare. Pasul 14: Optimizeaza procesul. Se optimizeaza, cu aceleasi metode de mai sus, prelucrarea si serviciile in spiritul inginerie concurentiale.

Beneficiile Optimizarii robuste Imbunatatirea calitatii, durabilitatii si fiabilitatii. Un avantaj al optimizarii robuste a lui Taguchi este abilitatea de a face functia sistemului insensibila la imbatranire si parti uzate ca si la parti noi. Aceasta capacitate distinge optimizarea robusta de late metode cum ar fi design clasic a experimentelor ce se conc. Pe reducerea variabilitatii. Rata esecurilor in timpul utilizarii este utilizata pentru a ilustra impactul optimizarii robuste asupra fiabilitaii. Taguchi arata ca rata de esec este redusa cu un factor de (1/2) gain/3:

Reduce timpul de dezvoltare si Costul dezvoltarii si produsului. Abilitatea de a optimiza design-ul conceptului si tehnologia se imbina:

Verifica si lanseaza. (IDDOV) Pasii traditionali: Pasul 15: Finalizeaza operatiile si procesele de servicii Pasul16: Condu ciclul prototipului Pasul 17: Realizeaza execuia pilotului Pasul 18: Lanseaza, ramp up si confirma intreaga operatie Pasul 19: Urmareste si imbunatateste performanta campului Pasul 20: Inchide proiectul. Bibliografie [1] James E. McMunigal, H. Barry Bebb, Mechanical Engineers Handbook. Materials and Mechanical Design, Chapter 17, Design for Six Sigma: A mandate for competitiveness, John Willey & Sons, Inc., 2006.