PRODUSELOR

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe
şi aptitudini:
- CUNOAȘTEREA CONCEPTELOR, METODELOR ȘI
INTRUMENTARULUI NECESARE PENTRU PROIECTAREA
PRODUSELOR ;
- APLICAREA DE METODE PENTRU PROIECTAREA
PRODUSELOR ;
- FUNDAMENTAREA, ADOPTAREA ȘI IMPLEMENTAREA
DECIZIILOR ÎN DOMENIUL PROIECTĂRII PRODUSELOR ;

Cuvinte cheie:
proiectarea produselor, screening

Cuprinsul Modulului:

7.1 Conținutul proiectării produselor ......................................................................... 115

7.2 Procesul de proiectare a produselor ..................................................................... 118

Subiecte pentru evaluare şi control ............................................................................ 123
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor ................................................................... 123
Întrebări de evaluare .................................................................................................. 123
Studiu de caz: Proiectarea serviciilor în domeniul bancar ......................................... 124
Studiu de caz: Apariția unui nou model de afaceri .................................................... 125
Referate ...................................................................................................................... 126
Rezumatul acestui Modul .......................................................................................... 126
Bibliografie obligatorie .............................................................................................. 127
Bibliografie diponibilă online .................................................................................... 127
Bibliografie suplimentară (facultativă) ...................................................................... 127
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7

În mod tradițional managerii operațiunilor aveau un rol pasiv în proiectarea

produselor și serviciilor, fără responsabilități directe aferente. Rolul lor se
mărginea la furnizarea de informații și sfaturi necesare dezvoltării produselor. În
prezent însă se așteaptă ca managerii cu operațiunile să se implice activ în
proiectarea produselor. Ideea este că proiectul nu trebuie decuplat de finalitate.
Proiectul oferă o soluție practică menită să satisfacă nevoile clienților.
Satisfacerea nevoilor clienților reprezintă deci scopul de bază al proiectării
produselor și serviciilor. Nu toate produsele/serviciile sunt create pentru a
satisface o cerere manifestă. Unele anticipează, creează cererea. Proiectul trebuie
să permită și să faciliteze atingerea performanțelor operațiunilor. Proiectul
comunică scopul produsului/ serviciului și generează beneficii financiare.

7.1 CONȚINUTUL PROIECTĂRII PRODUSELOR

Proiectarea produselor și serviciilor presupune: (a) Conceptul, care
definește natura, utilizarea și valoarea produsului, (b) Pachetul de ofertă – care
cuprinde componentele definite de concept și (c) Procesul care definește cum
vor fi crate componentele din pachetul de ofertă
 Conceptul de produs
Articulează specificațiile unui produs, inclusiv natura, utilizarea și valoarea
acestuia.
 Exemplu: conceptul unei noi mașini: mașină sport cu două locuri,
decapotabilă, cu bune performanțe de rulare, inclusiv stabilitate, capabilă să
atingă 0-100 km/h în 7 secunde și cu un portbagaj capabil să transporte un
bagaj ușor i.e. o trusă de golf
 Exemplu: conceptul unui nou restaurant: un restaurant care să ofere
experiența unei cine îndrăznețe, destinat tinerilor 20-30 de ani, cu muzică și
 decor contemporan, cu o ofertă bazată pe un sortiment bogat de pizza și
paste
Este important să se înțeleagă că un client va cumpăra mai mult decât un
pachet de opțiuni. El nu va fi interesat în mod particular nici de procesul prin
care se obține un anumit produs. Va fi însă întotdeauna interesat de conceptul pe
care îl reprezintă produsul.
 Exemplu: cumpărând un medicament nu interesează compoziția și nici felul
în care este produs. Interesează conceptul – natura, utilizarea și valoarea
acestuia.
Prin urmare articularea, dezvoltarea și testarea conceptului unui produs
constituie o etapă esențială în proiectarea acestuia
 Pachetul de ofertă
Tradițional un produs este tangibil iar un serviciu intangibil. În practică
orice produs/serviciu este un mix de componente tangibile și intangibile. Unele
alcătuiesc nucleul ofertei, fără de care nu există produsul ca atare. Altele au un
rol auxiliar, contribuind la valoarea oferită clientului. Produsul poate exista în
lipsa lor.
 Exemplu: în cazul unei mașini, mașina în sine este produsul de bază iar
opțiunile reprezintă componenta auxiliară.
 Exemplu: În cazul unui restaurant mâncarea reprezintă componenta de bază
iar serviciile conexe (ambianță, panoramă, personal etc. componenta
auxiliară). Pachetul de ofertă constituie ingredientele, elementele
componente ale designului unui produs și /sau serviciu
 Procesul de producție
Trebuie definite modalitățile în care se vor produce bunurile și serviciile.
 Exemplu: În cazul unei mașini trebuie proiectată linia de asamblare pentru
diferitele componente. Diferitele elemente de caroserie trebuie sudate. Cutia
de viteze, transmisia, cablurile etc. trebuie asamblate. Caroseria trebuie
vopsită. Interiorul trebuie asamblat, cusut, finisat etc. Toate componentele
trebuie achiziționate (Furnizorii trebuie identificați, selectați, motivați,
coordonați) iar produsul final trebuie livrat în service. Vânzarea în sine
 trebuie să fie proiectată pentru a sprijini conceptul. Serviciile post vânzare
își aduc și ele aportul la valoare oferită clientului.
 Exemplu: În cazul unui restaurant trebuie proiectat felul în care se va
produce diferitele specialități. Se va proiecta diferitele aspecte ale fluxului
de clienți, de la intrarea în restaurant, la așezarea acestora la masă, servire și
conducerea acestora către ieșirea din restaurant

AUTOEVALUARE
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Ce este influențarea comenzii?
...........................................................................................
...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.
Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: Modificarea
felului în care clienții comandă pentru a-i face profitabili.
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.
 7.2 PROCESUL DE PROIECTARE A
PRODUSELOR
Proiectarea este în sine un proces. Putem identifica inputurile, procesele și
outputurile rezultate

Figura 7.1 Procesul de proiectare a produselor

Resurse transfromate
 informații tehnice
 informații de marketing
 informații legate de
conjunctură

Produse și
Proiectarea servicii cu
produselor specificații
și serviciilor completeing
Resurse de transfromare
 Softuri pentru
programare și testare
 specialiști în proictare
și personal tehnic

Etapele proiectării produselor sunt prezentate în figura 7.2

Generarea Screening Design Evaluare și Prototip și

conceptul preliminar îmbunătățire design
ui final
Figura 7.2 Etapele de proiectare a produselor
 Generarea conceptului

Ideea unui anumit concept poate veni din afara organizației (clienți,
concurenți) sau din cadrul organizației (personal de vânzare, alte categorii de
personal, departament R&D). Marketingul este responsabil cu identificarea unor
oportunități de produse/servicii noi. Pentru aceasta poate folosi diferite
instrumente de marketing să colecteze informații de la clienți într-un mod
structurat sau nestructurat. Chestionarele și interviurile colectează date
structurat – ele testează idei existente folosind criterii predeterminate. Ascultarea
părerilor/opiniilor consumatorilor într-un mod formal dar nestructurat este
uneori mai utilă pentru generarea unor idei privind conceptul unor produse noi.
Instrumentul folosit în acest scop este Focus Grupul – grupe de 7-10 persoane,
care nu se cunosc în prealabil, dar au caracteristici comune care îi apropie de
chestiunea analizată. Participanții sunt invitați să discute, să împărtășească opinii
legate de un subiect. Mai multe ședințe de focus – grupuri cu participanți diferiți
sunt necesare.
Clienții pot genera idei și în moduri mai puțin formale – opinii, reclamații
etc. Este important ca organizațiile să dezvolte mecanisme menite să colecteze
astfel de idei. Ideile pot fi culese de la competitori. Majoritatea firmelor
„responsabile” fac acest lucru. O modalitate des folosită este ingineria inversă
care pp. dezmembrarea unui produs pentru a înțelege cum funcționează. În cazul
unui serviciu se pot folosi personale care să testeze serviciile competitorilor.
Propriul personal inclusiv R&D poate genera idei privind conceptul unui produs.
Departamentul R&D dezvoltă noi idei și cunoștințe (Cercetarea) și le
operaționalizează (Dezvoltarea).
Nu toate conceptele sunt generate de profesioniști. Unele sunt generate în
mod liber de comunități de utilizatori care dezvoltă produse open – source adică
cu utilizare liberă, fără licență. Este cazul unor categorii de software, al unor
enciclopedii online (Wikipedia). BMW a dezvoltat o platformă online bazată pe
principiile open-source care încurajează comunitatea utilizatorilor să dezvolte
softuri plug and play pentru echipamentele electronice. A apărut un nou concept:
INFOTAINMENT.
 Screeningul
Nu toate ideile de concepte vor fi dezvoltate în continuare.
Screeningul vizează deci analiza conceptelor folosind trei categorii de
criterii: fezabilitate, acceptabilitate și vulnerabilitate.
 Fezabilitatea vizează măsura în care există abilitățile, resursele și
capacitatea organizațională și resursele financiare necesare conceptului
(adică elementelor componente ale acestuia)
 Acceptabilitatea vizează măsura în care diferitele elemente ale conceptului
satisfac cerințele clienților, criteriile de performanță ale operațiunilor și aduc
beneficiile financiare scontate.
 Vulnerabilitatea vizează analiza implicațiilor și a riscurilor. O analiză a
scenariilor pesimiste.

Figura 7.3 Pâlnia de screeningului

 Design preliminar
Presupune specificare componentelor ofertei de produs/serviciu și a
structurii acestora (ordinii în care se vor produce/livra). Se urmărește reducerea
complexității proiectului:
 Standardizare
 Modularitate
Presupune definirea modalității de creare a ofertei de produs.
Presupune definirea modalității de evaluare și îmbunătățire a designului.
Instrumente folosite în acest scop:
 Funcția de dezvoltare a calității (QFD)
 Ingineria valorii și Metoda Taguchi.

AUTOEVALUARE
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Ce este proiectarea preliminară?
...........................................................................................
...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.
Răspunsul corect la întrebarea anterioară este: Presupune
specificare componentelor ofertei de produs/serviciu și
a structurii acestora (ordinii în care se vor produce/livra)
Dacă ai răspuns corect, te felicit!
Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.

SUBIECTE PENTRU AUTOEVALUARE:

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
1.Ce presupune reducerea complexității proiectului?
Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
 .............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
Modularitate și standardizare.
Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă
răspunsurile date confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest
Modul.
Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi
dezamăgiţi, căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic
şi cu siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări. E simplu!
Puteţi de asemenea, să vă notaţi eventualele nelămuriri, pentru a le
clarifica în cadrul Activităţii tutoriale (AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru
acest Modul.

TESTE GRILĂ PENTRU

AUTOEVALUARE:
1.Fezabilitatea în proiectarea produselor presupune:
a.măsura în care există abilitățile, resursele și capacitatea organizațională și
resursele financiare necesare conceptului (adică elementelor componente ale
acestuia)
b.măsura în care diferitele elemente ale conceptului satisfac cerințele
clienților, criteriile de performanță ale operațiunilor și aduc beneficiile financiare
scontate.
c.naliza implicațiilor și a riscurilor.
d.nici una dintre variantele menționate
Răspunsul pe care îl consideri corect este:
2.Acceptabilitatea în proiectarea produselor presupune:
a.măsura în care există abilitățile, resursele și capacitatea organizațională și
resursele financiare necesare conceptului (adică elementelor componente ale
acestuia)
b.măsura în care diferitele elemente ale conceptului satisfac cerințele
clienților, criteriile de performanță ale operațiunilor și aduc beneficiile financiare
scontate.
c.naliza implicațiilor și a riscurilor.
d.nici una dintre variantele menționate

Răspunsul pe care îl consideri corect este:

Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-
vă răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:
 Nr. Răspunsul
întrebării corect:
1. a
2. b

SUBIECTE PENTRU EVALUARE ŞI

CONTROL

TEME PENTRU APROFUNDAREA

CUNOŞTINŢELOR
Vizitează, în scopul familiarizării cu ele, informaţiile postate pe
următoarele pagini web:
1.poms.org – Societate academică americană pentru managementul
producției și al operațiunilor
2. opsman.org – Definiții și analize pe managementul operațiunilor
3.iomnet.org – Insitutul american pentru Managementul operațiunilor
Termen: sfârşitul săptămânii 1.

ÎNTREBĂRI DE EVALUARE
1.Ce presupune proiectarea produsului?
2.Care este relația între proiectarea produselor și cea a proceselor?
3.Care sunt etapele procesului de proiectare a produselor?
 STUDIU DE CAZ:
PROIECTAREA SERVICIILOR
ÎN DOMENIUL BANCAR

În ultima vreme asistăm la un fenomen de restructurare a unităților operative

ale băncilor care îți desfășoară activitatea la nivel național. Desigur,
restructurarea operațiunilor în vederea creșterii eficienței economice nu poate fi
constestată în sine. Dar în ce constă această restructurare? Totul a început cu
eliminarea casieriilor din majoritatea punctelor operaționale deschise. Fenomenu
lde restructurare a continuat cu eliminarea a bună parte din ghișeurile băncilor.
Desigur, pandemia a furnizat un paravan care să mascheze problema - din
moment ce noile regului sanitare împiedică accesul în bancă a unui număr prea
mare de clienți. Dar justifică aceasta cozile la care deseori se aștepată, amintind
de experiența comunistă când existau cozi la alimente? Ce își propun băncile?
Să ne obișnuim cu cozile? Probabil ele își urmează propria agendă. Digitalizarea
oferă azi clinților posibilitatea să își desfășoare activitățile care anterior necesitau
accesul în bancă. Dar oare este digitalizarea dorită de către toată lumea? Băncile
sunt interesate de satisfacerea nevoilor consumtorilor sau doar de propria
agendă? În ciuda evidențelor, literatura de specialitate subliniază că în
proiectarea produselor s-a tecut de la proiectarea acesora pentru consumatori la
proiectarea lor împreună cu consumatorii. Se pare că există o discrepanță între
teorie și practică.
Răspundeți la următoarele întrebări
1. Noile servicii bancare se încadrează în această ultimă paradigmă privind
proiectarea serviciilor bancare?
2. Ce procese s-au modificat prin modificările pe care băncile le-au adus
serviciilor oferite?
3. Care erau carateristicile proceselor înainte de pandemie? Mai precis
acum câți va ani...Ce tip de procese se foloseau? Unde se încadrau în matricea
produs-proces?
4. Care sunt caracteristicile proceselor bancare în prezent? Ce tip de procese
se folosesc? Unde se încadrează în matricea produs-proces?

STUDIU DE CAZ: APARIȚIA UNUI NOU

MODEL DE AFACERI
Execuția comenzilor vizează toate activitățile întreprinse în ciclul
comandă plată. Modelul tradițional de afaceri începe cu aprovizionarea cu
materii prime, continuă cu producția și se încheie cu vânzarea (Buy ->Make-
>Sale). Folosirea internetului în prezent permite obținerea unor informații
referitoare la comandă în timp util și utilizarea acestora pentru demararea unor
activități specifice managementului comenzii (picking, ambalare, expediere
etc.). Este astfel posibilă apariția unui nou model de afaceri care începe cu
vânzarea și se termină cu producția (Sale ->Buy ->Make).

Răspundeți la următoarele întrebări:

1.Folosind un exemplu, identificați tipurile de procese folosite de

modelul de afaceri tradițional.

2.Folosind un exemplu, identificați tipurile de procese de afaceri folosite

de modelul de afaceri nou.

REFERATE
Proiectarea produselor.
Termen: sfârșitul săptămânii 7.

REZUMATUL ACESTUI MODUL

Proiectarea produselor și serviciilor presupune: (a) Conceptul, care
definește natura, utilizarea și valoarea produsului, (b) Pachetul de ofertă – care
cuprinde componentele definite de concept și (c) Procesul care definește cum
vor fi crate componentele din pachetul de ofertă

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Slack, N., Chambers, S., Johnston, R., 2010. Operations
Management. Rotolito, Italy: Prentice Hall, 6 th edition, disponibil online
2.Alexandru Constăngioară, Elemente de Management Operaţional
, Ed. Univ. din Oradea, 2010 Disponibil la biblioteca Univ. din Oradea,
COTA 65.012.4/C66 III 15455

BIBLIOGRAFIE DIPONIBILĂ
ONLINE
1. Alexandru Constangioara, Managementul productiei, elemente de curs,
disponibil pe platforma online distance
https://distance.iduoradea.ro/course/view.php?id=6035

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ
(FACULTATIVĂ)
1.Lu, Wei, 2011. Fundamental of Supply chain Management, disponibil online
2.Coyle, J., Langley, C.J., Novack, R.A., Gibson, B., 2013. Managing Supply
Chains. A Logistics Approach. South-Western Cengage Learning;